3,219 matches
-
este o convingere intimă, tainică, o stare de transparență a ființei noastre față de cele de dincolo de lumea aceasta”81. Ea ne dă certitudinea răsplatei, căci așa cum spune Sfântul Antonie cel Mare „omul care rabdă necazurile cu inimă bună și cu mulțumită, va lua cununa nestricăciunii, virtutea și mântuirea”82. Și, ca o treaptă supremă de despătimire, Părinții ne învață că cei desăvârșiți ajung să privească necazurile ce vin asupra lor cu un râs interior, cu un râs duhovnicesc, rod al „plânsului
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
teme majore, cu adevărate idei filosofice în exprimare. Poezia Constanței Cornilă nu mai una de citit la gura sobei, de a ne relaxa înainte de culcare. Ionel Moni Constantin a citit o eboșă a unei viitoare proze, Mărul de lângă drum. Deloc mulțumit, a acceptat toate sugestiile, însușindu-li-se. Mariana Vicky Vârtosu a citit o proză „Casa viselor într-o rodie”, pe care poetul Petrache Plopeanu a încadrat-o la literatura urbană.(punct). Sigur, au mai fost voci(de bine) dar...veți
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
să intre pentru prima dată în cabinetul directorului. Își șterse bine nasul, strănută pe coridor de câteva ori, ca pentru a-și epuiza stocul, bătu la ușă și păși cu dreptul. Directorul îl primi cu bunăvoință, îi analiză lucrarea și, mulțumit, îi strânse mâna. Lucru care urma să-l coste... Joi lipsiră de la lucru, în cifre statistice, patruzeci la sută din forța de lucru a instituției, iar vineri dimineața , Leopold nu-l găsi în poartă nici măcar pe paznicul de serviciu. El
SĂNĂTATE ŞI NOROC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367063_a_368392]
-
văzute Nu o trăiesc, o respir în moarte Nimeni nu are curajul să mă atingă. Râdeți de două ori mai mult Trăiți viața și în locul meu. Nu mă priviți, Nu râdeți. Nu-mi era foame. Daria era senină și părea mulțumită. Nu era așa. Știam asta. O făcea pentru mine, la fel procedam și eu cu mama. Soacra ne-a făcut o vizită fără să anunțe. M-a surpins vizita. A stat câteva minute privind în cameră. Apoi a plecat. Daria
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
scuturată de rigorile locului de muncă străin, deshămată, așa, ca-n faptul cinei, de la grijile practice, dezlegată de legile fără număr care, prin străinătate, zice că se și aplică, nu ca pe la noi - corectitudini de care românii noștri se declară mulțumiți, cărora li se conformează pe-acolo, pe unde i-a dus soarta, le-ar dori existente și în România, dar, pitit în fundul inimii, îl poartă, o viață, până la capătul lumii, de e să fie, pe „Lasă!” Din văi sublime dar
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
de la ei, comentarii constructive la versurile postate pe diverse site-uri creștine. Cei mai mulți sunt oameni în vârstă, peste care au trecut multe vânturi și ploi. Aceștia se simt îmbărbătați, încurajați să meargă înainte pe Calea către Cer. S-au arătat mulțumiți și bucuroși că Dumnezeu are în generația tânără poeți cu valori creștine înalte, ce scriu pe măsura chemării lor, la fel de înaltă. Mai sunt cei tineri, plăcut impresionați că una de-a lor scrie atât de sensibil. Apreciez acest lucru, mai
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
niciodată, Codiță, pe mine nu mă latră; Cu dragoste mă privește, el știe...că odată: La pieptul meu l-am strâns cu mult drag, L-am ospătat, i-am vorbit, și-o noapte-n prag A stat de veghe și, mulțumit a lătrat, pungașul! Pe-atunci era doar un cățel, și cerceta orașul; Îmi vine să-i rup lanțul, mi-atâta milă!... Vreau libertatea să-i redau, și să-l poftesc la cină. Ce tare mult aș vrea, ca din nou
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
ca părinții săi să afle de petrecerea secretă ce ea o dădea acum. La lăsarea serii Desire era deja la local pentru ași întâmpina oaspeții. Privind mesele cât de frumos erau aranjate înainte ca ea să-și primească invitații, era mulțumită. terasa din jurul piscinei era împodobită festiv, cu aranjamente florale în vaze fanteziste pe mese, aranjate în stil ikebana la sugestia ei, care era o iubitoare de flori și admiratoare a artei ikebana și dădeau o notă reală de eleganță și
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
și pot vedea ceva total diferit“. Boucher a fost pictorul preferat al doamnei de Pompadour. Expresia feței și poziția trupului arată că femeia este conștientă de menirea ei, de a exprima grația și frumusețea carnală, sănătatea fizică, echilibrul interior. Este mulțumită, nimic nu pare să o tulbure! Femeia fără complexe! Oh, ce bine ar fi să fie așa și în realitatea vremurilor noastre! Și totuși îmi pare că istoria se repeta! Mi s-a părut superbă pictura Madona și Copilul (Virgin
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
putea să surprindă într-o singură secundă o poveste de viață. De multe ori, o clipă din timpul ăsta nemilos, poate reprezenta eternitatea. - Dar și figura tatălui este foarte expresivă... Henri amuți și ridică privirea extaziată spre Matei, iar acesta, mulțumit, zâmbi. - Unde sunt? - Cine? - Părinții dumitale... - Astăzi se împlinesc șapte ani de când ei nu mai sunt printre noi. - Îmi pare rău, se întristă Henri. Și-l privi curios pe Matei în ochi. Licăririle acestuia din privirile albastre se stinseră o
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
departe” și să descoperim orizonturile luminii prinse vremelnic în capcana literei plumbuite, cea care ne înseninează sufletul, ne îmbogățește mintea, ne cumințește firea, ne face pe noi înșine - comuni cum suntem - creatori de valori. „Care, cum poate!”, mai adăuga, parcă mulțumită și încrezătoare. O voce egală și gravă ca o doină cu ciobani mioritici și „smetiți” de dor pe cărările munților cu poieni alpine și imașuri cu iarbă grasă ... „Chiar și în mărginirea calităților voastre vă puteți proba temeinicia de a
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
și cadavrul a început să miroasă. Omul visa și se îngrozea și nu putea să se trezească. Chemați un preot să mă îngroape, strigă el în plină noapte. Ce ai, dragă? Întrebă nevasta neliniștită. A, n-am murit, oftă omul mulțumit și adormi la loc. ********************************************* Animalele știu foarte bine să se facă temute sau iubite. Oamenii nu. Ceas de noapte, dormi iubito, ceas de moarte, dormi, iubito, mâine nu voi fi pe lume, vei fi tu și restul lumii, voi veni
PARANOIA ONE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349465_a_350794]
-
Acasa > Impact > Istorisire > D"ALE POLIȚIEI (3) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mulțumit că a deschis portiera autoturismului din dotare fără să folosească șurubelnița, agentul șef-principal Furtună Samson își frecă mâinile, privind de sus la cei trei oameni în uniformă, care încercau din răsputeri să nu zâmbească. Observând cât de gravi sunt, se
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
privirea spre becul de pe hol și strigă pe un ton de comandă: - ‘uminaa ! Becul de pe hol are atașat un senzor de mișcare și Teo știe că nu e nevoie de comutator. Gabi țâșnește pe lângă Teo, lumina se aprinde și Teo, mulțumit, o urmează pe Gabi până ajung amândoi la ușa noastră. Nu bat la ușă ci strigă tare la unison: - Cioc, cioc ! - Intrăă, răspunde soția mea dinăuntru. Copiii năvălesc și își rotesc ochii peste tot. - Bunicu' unde e ? întreabă Gabi. - Doarme
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
Iubirile surprind prin miresme romantice ca și, subtilitățile instrumentiștilor în ultimă instanță ale orchestrei și dirijorului, transformând într-o melodie cantabilă tot volumul de versuri /sclipește viața. „în valul necuprins albastru își moaie aripa rănită același pescăruș sihastru”, șoptește marea mulțumită/ . Până și în cazuri extreme când semizeii sunt surprinși în intimitate, hidoși, înspăimântători de tainele ce le dețin,Dorina Neculce nu-și iese din fire și printr-un simplu gest aduce pacea / tu zeiță hăituită de semizei fardați și mâna
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
ce nu doream să fie cunoscute de cei din jur. Când am mai crescut am făcut și lucruri de care nu eram atras sufletește, dar pe care le îndeplineam cu mare răspundere. Îmi plăcea să fiu lăudat de ai mei, mulțumit că treaba aceea fusese făcută bine. Taică-meu a fost cel care s-a ocupat îndeaproape de educația noastră și de formarea ca oameni în societate; obișnuia să ne amintească mereu, când ne făcuserăm deja băieți de cartier: „cum vouă
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. E virtuos dar nu e creștin. Creștinul e liber, așadar e fericit. Acesta și este sensul genialei
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
trebuie să i le dai? întrebă mirat, moș Ioniță. - Nu, nu mă obosesc. Și așa nu am prea multe de făcut acum, iarna. Florica îmi menține creierul viu. Vrei să-mi ruginească preculm fierul de plug nefolosit? râse mândru și mulțumit bunicuțu. Liniștea iar s-a așternut... Ninge! Îngerii își scutură dalbele aripi, o muzică sublimă se revarsă din ceruri... Niciunul dintre noi n-a îndrăznit să tulbure aceste clipe divine. Ninge! Timpul a trecut pe neobservate, nici nu știu când
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
pe balcon; Dușmani nu ai să-ți faci aceste zile, Iar de prieteni uită dacă poți, Așa cum au uitat și ei de tine, Că le-ai dat bani cu împrumut la toți ... Și starea sufletească-i minunată: Vei fi și mulțumit și încântat, Că “Steaua” va fi iar eliminată, Și, astfel, două zile ... vei fi beat, Apoi, pe la sfârșit de săptămână, Un dar de bani precis ai să primești, E leafa ce îți trece doar prin mână, Căci rata la mașină
HOROSCOPUL SǍPTǍMÂNII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350303_a_351632]
-
trimite materiale pe aceasta temă. Atunci m-am gândit să îi dau o linie literară mai pură, mai laică, dar cu bun simț, fără compromisuri, fără bâlci, fără atacuri... Ceva ce încântă ochiul și mintea. Sper să fie și cititorii mulțumiți! Nu este simplu să scrii despre tine, să întocmești o prezentare care să nu semene cu un CV bun de trimis la firme, dar impersonal în a comunica trăirile lăuntrice și motivația ascunsă a sufletului în dorința de a transmite
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
sau spre hotel Galați într-un du-te-vino continuu, să profite de o seară plăcută de aprilie. După ce a condus-o pe Andrada la cămin, furându-i un sărut scurt la despărțire, Cristian s-a întors cu un taxi acasă foarte mulțumit de cum se desfășura programul lui de cucerirea Andradei și de punerea în practică a pariului. Peste două zile când se vor reîntâlni îi va propune o excursie spre Gârboavele la sfârșit de săptămână. Trebuia să-l roage pe bunic să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
-mi: ,,Arăți ca un adevărat școlar, am să fac din tine un elev premiant.” M-am uitat și eu în oglindă și mi se părea că arăt atât de caraghios cu acea uniformă și șapca cu cozoroc însă tata zâmbea mulțumit. El avea mari planuri cu mine de câteva luni mă iniția în tainele alfabetului și încerca să mă învețe și alte lucruri care în opinia lui erau de mare folos unui nou sosit pe băncile școlii. Sosi și ziua de
DEPĂNÂND O AMINTIRE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348609_a_349938]
-
a amintit că a avut parte de o copilărie săracă în zile fericite. În schimb, nu putea uita că adolescența a fost mult mai bogată în zile senine, lipsite de griji. Când a mers la liceu, părinții ei erau foarte mulțumiți. Examenul de admitere era dificil pe atunci. Locuri puține și pretenții mari. Reușita Silviei a adus în casă nu numai bucurie și mulțumire, dar și acel echilibru și stabilitate de care familia avea nevoie. Tatăl ei începuse să calce strâmb
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
Andrei s-a ținut de cuvânt. Serile, spăla vasele, lăsând-o pe Florica să se odihnească. Ea moțăia și auzea zgomotul vaselor sparte. După fiecare seară de „ajutor” rămâneau cu un pahar sau o farfurie mai puțin, dar ea zâmbea mulțumită și îndrăgostită de sufletul bun al lui Andrei și își relua lectura până când somnul o dobora. - Floricica mea - venise atunci Andrei la patul ei de lehuză, emoționat și cu brațul încărcat de flori - mi-ai dăruit un băiat și pentru
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
verde și bine crescut, atât prin grădinile oamenilor, sau pe câmp, unde recoltele se prezentau promițătoare. Doar cu Săndica și cu destinul său Dumnezeu nu era la fel de darnic. Împlinise douăzeci și șapte de ani și încă nu era pe deplin mulțumită. Simțea nevoia de a avea lângă ea un suflet drag. Reușise ca Mircea să i se înrădăcineze adânc în viață. Era îndrăgostită de Mircea cu adevărat și lipsa lui o resimțea zilnic ca pe o durere. Nopțile când nu putea
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]