1,239 matches
-
ești mort". După trei zile și trei nopți, fata își amintește în somn de Luceafăr (mitul oniric), îl ademenește, iar acesta ia înfățișare demonică, născându-se din soare și din noapte: "Și soarele e tatăl meu,/ Iar noaptea-mi este muma". De astă dată i se oferă fetei cosmosul, în care ea să fie cea mai strălucitoare stea, dar aceasta refuză. Metamorfozele Luceafărului (înger și demon) ilustrează mitul Zburătorului și reacția geniului este tristă: "Au nu-nțelegi tu oare/ Cum că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dragoste creștinească, dând exemplul dragostei existente între Hristos și Biserica sa. Evanghelistul Marcu și sfântul Pavel sunt deseori invocați atunci când se confruntă cu problemele conjugale. Pasajele cele mai folosite sunt următoarele: „Că va lăsa omul pre tată-său și pre mumă-sa și să va lipi de muiarea sa și vor fi amândoi un trup“ sau „ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu desparță“ sau „Bărbații să-și iubească muierile ca și trupurile lor, după cum și Hristos a iubit Bi serica
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În același timp, marele vistier în cearcă să-l convingă că moartea fetei nu folosește nimănui și dacă soțul ei o omoară la beție nimeni numai poate s-o învieze, și „aduc aminte Sfinției Tale că atunci poate să zică mumă-sa că n-au socotit că se va face moarte“. Și , pentru a nu lungi explicațiile, îi scrie negru pe alb: „Și în scurt Părinte ia nu va să-l mai ia.“ A doua zi mitropolitul reia procesul celor doi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lipiți și cu grija „celorlate trei pietre de fete“ (me zi na murise și ea între timp). Puterea primită de mamă este și ea contestată, plecându-se de la toate argumentele vehiculate de lumea masculină în epocă. În primul rând, că muma lor una zice și alta face, cu alte cuvinte lor le-a promis că va opri această nuntă și „pe sub cumpătu și în taină“ se grăbește s-o împlinească, să vârșind chiar și logodna: „și unde ne-am po menit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimită zestrea. „pentru care i-am dat și eu răs puns, scrie Constantin Ote te le șa nu frus tat, pă cum de nu va veni dumnealui la nuntă, so co tesc că cum n-au avut Zmă răn dița mumă și tată, așișde rea voi să so co tesc că n-are nici frate și voi trimite eu rude de ale mele dă aici și-<o> vor aduce.“ Și cu toate acestea pregă ti ri le de nuntă își ur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se dovedește a fi soacra, caracterizată de noră ca: „fă mee rău tă cioa să și cumpită“. Pus să alea gă între nevastă și mamă, Fălcoianu refuză să și părăsească mama, amenințând că „până la moarte nu se va deosebi de mumă-sa“. Drama Anastasiei este cu atât mai mare cu cât tatăl, Matei Crețulescu, fost mare clucer, nu refuză s-o primească, dar nu poate să-i asigure traiul, „fiind slab și cu casă grea“. Personajul principal în neînțelegerile conjugale nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nis ca re va gâl ce vuri“, cere Mi ha la che, răspunzând jalbei date chiar de Marica, mama so ției sale. Un alt ginere este și mai ca tego ric și acceptă sfaturile părinți lor clerici cu condiția ca „muma ei la casa mea să numai vie că nu o poh tes cu“. Ală turi de ma ma-soacră se găsesc și ceilalți membri ai familiei care intervin în viața cuplului. În plus, nouă tați au dat jalbă la Mitropolie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aruncă cu ce-i vine la îndemână, „până încât și capul să mi-l spargă cu o oglindă de nuc s-au nevoit“. ținta furiei feminine se în dreaptă și asupra soacrei care beneficiază de același tratament. „Pă o biată mumă bătrână ce o am, tot floarță și scroa fă bătrână apu ru rea o face, tifle și scuipiri și mumă mea de la dânsa au luat“, povestește fiul. Cum violența domestică are doi protagoniști, soborul conchide că cei doi soți sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-au nevoit“. ținta furiei feminine se în dreaptă și asupra soacrei care beneficiază de același tratament. „Pă o biată mumă bătrână ce o am, tot floarță și scroa fă bătrână apu ru rea o face, tifle și scuipiri și mumă mea de la dânsa au luat“, povestește fiul. Cum violența domestică are doi protagoniști, soborul conchide că cei doi soți sunt „iuți de fire“ și că le-ar fi greu să con vie țu ias că împreună. Ra re ori violența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asume responsabilitatea măritișului și a înzestrării. Dacă mama își exprimă dorința de a-i păstra pe toți, atunci tatăl primește grija financiară: plata hranei pe fiecare zi, haine, „educația“, „plata dascălilor“ - „și copilul am găsit cu cale să fie asupra mume-sii, să-l lase în seama dascălului să învețe carte“ etc. Suma variază în funcție devenitul și posibilitățile fiecăruia: 10 parale pe fiecare zi, până la măritișul fetei, când tatăl o va înzestra „după starea și puterea lui“ sau 5 taleri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o să mor!". După ce francezul i-a injectat un antidot, ea a rămas în cocioaba ei, în timp ce soțul, copleșit, se gândea că atacul unui șarpe veninos nu era o pură întâmplare. Era o răzbunare. O răzbunare a lui Jurijri, una din "mumele vânatului" care ocrotesc animalele pădurii. Chiar în ajun, înarmat cu o pușcă pe care tocmai o căpătase prin troc, indianul măcelărise niște maimuțe, ucisese mai multe decât i-ar fi fost de trebuință familiei și le lăsase baltă pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de proveniență slavă se referă la viața agricolă, așa că pătrunzând la noi au adus elemente deosebite de cele păstorești” În paginile din Primăvara, muma noastră, Dorul și poezia păstorească, Cobănia și haiducia, Miorița, Ovid Densusianu explică universul liric țărănesc de factură pastorală și minunatul realist al poeziei noastre populare : „Nu idealismul poetic la care ne gândim sub înrâuriri literare 1-a făcut pe țăranul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
trei litere din Culture în spațiul public (dar mai cu seamă în publicitate) poate fi obiect de amuzament sau/și de scandal. 71 Caută-le singur(ă), tu recepto(a)r(e) a acestui discurs, eu m-am fript odată cu Muma Protectoare a Castității Lingvistice a Studentelor Francofone dintre Copou și cursul inferior al Cacainăi și nu mai risc să-mi expun public 72 După 1990, determinantul a înlocuit vechiul adjectiv "universitar", în timp ce diverse "institute" au devenit "universități", cadrele didactice de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
neostoit elan de întregire a ființei, anima descrisă în carte de la "fecioara în haine albastre/ cu pecețile purtate/ la vedere-n nerușine" sau "femeia rară,/ cu picioarele împiedicate/ și nestemate bătute în talpe// și cu surpare de-a stânga"(***) la "Muma de sus" (Eminescu), adică "Luna clară", ce se scaldă "ca nimfa-n cer" ( Va) ajung, nefericit, să experimenteze suferința în doze mari, urmând un traiect existențial ce nu poate avea decât un singur punct terminus, stingerea. Preludiile acesteia sunt așteptarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu-i griji pe unde-nsăr...// unde-nsăr cu moartea-nsăr,/ Muma celui mai lung păr,// unde-nsăr, cu Moartea-nsăr/ Muma celui mai lung păr!". În imediata vecinătate aș așeza antologicul Rosarium (Ave Maria), în care Nicolae Manolescu a descoperit "un canon gregorian sui-generis": Eu de niciundelea venit,/ în trupul tău tu m-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu-i griji pe unde-nsăr...// unde-nsăr cu moartea-nsăr,/ Muma celui mai lung păr,// unde-nsăr, cu Moartea-nsăr/ Muma celui mai lung păr!". În imediata vecinătate aș așeza antologicul Rosarium (Ave Maria), în care Nicolae Manolescu a descoperit "un canon gregorian sui-generis": Eu de niciundelea venit,/ în trupul tău tu m-ai primit,/ Ave Maria, Ave Maria,/ cu trupul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și nici retorica, excesiv ornamentată în numele unui ideal barochist. Altfel spus, un arsenal complicat de mijloace de cucerire și simultan de protejare a obiectului erotic de invazia oricăror semne ale derizoriului. Cântărețul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fragmentului păstrat din poemul lui Simonide, dedicat gloriei eroilor căzuți la Termopile: Căci mai degrabă sfârâi-vor stele / căzând adânc în mari, decât din minte / a voastră amintire / să piară-ori să pălească. / Altar va sunt mormintele; pe ele / veni-vor mume-a voastre urme sfinte / copiilor vădind. În proslăvire / m-aștern și eu țăranii / și pietrele sărut pe-această vale / ce pururea vestită va să fie / pe-ntreaga față-a lumii / O, de-aș putea cu voi să fiu, si moale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ascuns". Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns..." (p. 172) Germenul ce încă zăcea acoperit în umbră Izbucnește, o fire din căldura fierbinte". "Dar deodat-un punct se mișcă...cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl..." (p. 172) Textul indian vedic Kathopanishad Odă (În metru antic) "Un înțelept trebuie să-și țină jos cuvântul și mintea, trebuie să le țină întru Sinele care este cunoaștere; trebuie să țină cunoașterea întru Sinele care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și cu ce frică împreună va fi cuprins pre acest Fiiu al său, că fiind plină de credință îl cunoștea pre acesta a fi Dumnezeu și-l cunoștea a fi și Fiiul său; să cunoștea pre sine a fi și mumă și slujnică. Drept acéia, ca o mumă cu dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cuprins pre acest Fiiu al său, că fiind plină de credință îl cunoștea pre acesta a fi Dumnezeu și-l cunoștea a fi și Fiiul său; să cunoștea pre sine a fi și mumă și slujnică. Drept acéia, ca o mumă cu dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului "a apipăi" (asemănător cu a lui "a amirosi", de pildă). Însă o expresie precum "preacuratele mânile sale", cu superlativul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a străzilor în povestea pe care o spune memoria colectivă. Colportajul urmelor face astfel ca orașul să-și piardă identitatea pe care i-o dă reprezentarea dominantă a prezentului și să dea la iveală chipuri uitate ale trecutului. Accesul spre „Mumele“ locului, după cum spune Benjamin în fragmentul „Tiergarten“ din Copilărie berlineză..., devine posibil prin experiența revenirii, a recunoașterii și a construirii lumii în intervalul dintre trecut și prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sens larg, pentru Benjamin experiența determină survenirea absolutului în limitele derizorii ale detaliului material, ale gestului mărunt sau ale prezenței discrete și anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht sowohl auf den ersten als auf den letzten Blick“. În mod esențial, ea nu „rodește
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
recognoscibile după chipul lor originar (sau numele, după cum voi încerca să arăt, plecând tot de la un comentariu al lui Gilloch). Amintirea copilăriei, astfel, nu are sensul unei simple rememorări a eveni mentelor trecute, ci a parcurgerii unui traseu către tărâmul Mume lor, către amprenta originară a lucrurilor. Textele lui Benjamin despre copilărie nu au, așadar, un sens strict documentar. Nu este, de asemenea, vorba nici de scrieri autobiografice“. Se poate vorbi de o complicitate metafizică stabilită între copil și adult. Pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]