57,196 matches
-
și-mi par Doi pui de cerb. Când mă uit iar, Îmi par doi gemeni, bunăoară, Precum doi pui de căprioară Cari între crini au apărut, Ieșiți în voie la păscut. 6. Până când se mai răcorește, Până când umbra se lungește - Munte de aur - voi fi la tine. Deal de tămâie să știi bine Că voi ajunge, negreșit. 7. Frumoasă ești. Când te-am privit, Nici un cusur nu ți-am aflat, Oricât de mult am încercat. Fără să exagerăm prea mult, am
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
Glodean , publicat în Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016. De la un timp mă risipesc în gânduri, arzându-mă ca o făclie vie și-ascunsă-n mine, într-o albă noapte, croiesc cu sârg un fel de schelărie pe care urc un munte în surpare; alături stau prăpăstii fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer ascuns cândva în suflet drept
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
secat ca o fântână, o mare-mbrățișând la țărm nisipul ... Citește mai mult De la un timp mă risipesc în gânduri,arzându-mă ca o făclie vieși-ascunsă-n mine, într-o albă noapte,croiesc cu sârg un fel de schelăriepe care urc un munte în surpare;alături stau prăpăstii fără fund,în care nici izvorul nu mai curge,ci...doar ecouri stranii îmi răspund.Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate,mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cerascuns cândva în suflet drept comoară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Curând și vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mistic dans ... Citește mai mult Curând și vara asta o să plecepierzându-se în franjuri de seninși-n urma ei va mai rămâne-o vagăînmiresmare de uscat mălin.Pe sub corola zărilor deschise,ca niște cușme sure de păstori,s-or aduna, mânate dinspre munte,neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se laseca draperia peste visu-n carecu brațele întinse pân’ la steleam pus câte-o dorință-n fiecare.Vom trece prin hățisuri reci de ceațăși ne-om vedea din ce în ce mai rar ;vom fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Vin astăzi, Doamne, să îți cer iertare că am iubit prea mult albastrul cer și-am îndrăznit să îmi ridic privirea crezând că, încă, dreptul am să sper. Îți cer iertare de-am greșit cu fapta când am trăit prin munți de unul singur și-am haiducit cu șoimii și cu cerbii din iarnă pân’a dat stejaru-n mugur. Mă iartă, Doamne, pentru primăvara ce-am locuit-o-n ochii unui vultur; am vrut să fur discret un colț din soare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
până când ... Citește mai mult Vin astăzi, Doamne, să îți cer iertarecă am iubit prea mult albastrul cerși-am îndrăznit să îmi ridic privireacrezând că, încă, dreptul am să sper.Îți cer iertare de-am greșit cu faptacând am trăit prin munți de unul singurși-am haiducit cu șoimii și cu cerbiidin iarnă pân’a dat stejaru-n mugur.Mă iartă, Doamne, pentru primăvarace-am locuit-o-n ochii unui vultur;am vrut să fur discret un colț din soareși în oglinda râului să-l
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
boabele de rouăcând dimineața înflorește-n noiși-așează-mă, cu mâinile-amândouă,într-un prezent trăit de amândoi.... XXVII. POEM ȘOPTIT, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015. Aș locui în ochii tăi, o vreme, să văd cum munții încă nasc izvoare; când o sărută-n taină căprioare, să simt cum iarba-‛nfiorată geme. În pumnul tău aș locui, o vreme, de tine să mă simt la sân purtată precum o mierlă care-a fost vânată și stă rănită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
sârg în ninse gheme. În gândul tău aș locui, o vreme, să deslușesc ce griji și dor te-apasă și ca pe-un talisman, ce-l porți ... Citește mai mult Aș locui în ochii tăi, o vreme,să văd cum munții încă nasc izvoare;când o sărută-n taină căprioare,să simt cum iarba-‛nfiorată geme.În pumnul tău aș locui, o vreme,de tine să mă simt la sân purtatăprecum o mierlă care-a fost vânatăși stă rănită printre crizanteme
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și spre lumină. EL: „Am spus-o zilnic și fără oprire/ că fiecare colină aduce cu pântecul tău/ așa că merg la deal/ și cobor către vale/ cu răsuflarea tăiată/ și aproape mereu”(Mereu). EA „Am învățat să te recunosc/ dintre munți,/văi, copaci/ sau dealuri/ după zâmbetul dimineții/ și căldura excesiv de fierbinte/ a nopții/ și am înțeles că fiecare stea/ poartă numele tău/ pe umeri/ așa că aleg să te ajut mereu”(Asemănare, p.76) Te cuceresc imediat sinceritatea, candoarea și spontaneitatea
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
pot răsări din ea, din orice ființă, cu vise, cu soare, cu ploaie, cu fulgii de nea, cu-adieri, cu-arome, cu vânt din câmpii, cu aburii pâinii, cu nectar, cu vin bun, cu stele, cu flori, copaci, anotimpuri, cu munți și cu ape, culori și sunete, cu zborul de fluturi, cu versuri, cu gesturi, cu imagini păstrate, cu dans și atingeri, cu viața și tot ce conține ea. O dependentă de viață, un suflet aproape de sursă ce ridică sufletele spre
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din părinți, Că li le-ndeplinește Domnul. Ninge, ninge - semne bune ! Pomii încărcați de nea Spre pământ fac plecăciune - Ortodocși, sarcina-i grea. Totul s-a-mbrăcat în
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
a lui Aietes este numită „teichos erminon (v. 764), râul Phasis (Buzăul de azi conform N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 161) este numit Phasis erimnos (v. 82) și Phasis eyrimenas (v. 1052). La Dionysius Periegetul râul Phasis izvorăște din muntele Armenios. Pe malul lui găsim o populație de ryndaci, o formă coruptă a numelui de rymdaci. În versetul 1063 arimaspii sunt vecini cu sauromații și geții. Și la Appian (Mithr. c. 15) colchii, supuși regelui Aietes purtau epitetul arimani. Hesiod
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
armilor sau armpeilor. Chiar și Istrul apare ca fiul lui Egypt și al Arabiei (Apollodor, Bibl. Lib. II. 1. 5. 4). La poetul Eschil (Prometeu încătușat, v. 425) găsim formula poetică „floarea marțială a Arabiei” cu referire la populația de lângă Munții Caucaz și râul Oceanos. Râul Oceanos nu era decât Dunărea, iar Caucazul era lanțul carpatic de la Dunăre, lucru știut de toți anticii și chiar și de cărturarii evului mediu, după cum deja am arătat (v. subcap. Amazoanele). După cum vedem, în lumea
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și panchei (peucini), o țară traversată de o mulțime mare de râuri, cu recolte abundente, avută de turme, de mine de aur, de argint, de aramă și de staniu, cu oameni pioși și cu organizare patriarhală, adică regiunea din zona Munților Atlas, unde Uranos, fodatorul marelui Imperiu Pelasg își avea reședința (N. Densușianu, D.P.,Vol. I, pag. 605). Arabia pontică a lui Plaut se întindea de la muntele Hem de lângă țărmul Mării Negre în sus către apele râului Boristene (Nipru). Homer (Odisea, IV
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și de staniu, cu oameni pioși și cu organizare patriarhală, adică regiunea din zona Munților Atlas, unde Uranos, fodatorul marelui Imperiu Pelasg își avea reședința (N. Densușianu, D.P.,Vol. I, pag. 605). Arabia pontică a lui Plaut se întindea de la muntele Hem de lângă țărmul Mării Negre în sus către apele râului Boristene (Nipru). Homer (Odisea, IV. 563) se referă la aceeași regiune cu atributul felix. Același epitet „felix”, cu sensul de bogat, nu de fericit apare mult mai târziu la Pliniu: „gens
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
lista diferitelor seminții etnice stabilite la țărmul Mării Negre pe Arimaei/Arimphaei, o populație cu aceleași obiceiuri și moravuri ca și hiperboreenii (Hist. Nat. VI. 7. 1). În alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de hiperboreeni. Arimpheii locuiesc în păduri; mănâncă fructe din pomi și au obiceiuri blânde, din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute un adăpost la ei. Iar dincolo de arimphei locuiesc sciții și cimerienii, pe câmpiile deschise”. După cum se arată clar aici munții Rhipei erau Carpații sudici. Pliniu menționează și pe armenochalybi (lib. VI. 11. 1) în apropiere de munții Ceraunici (Cerna de azi). Și tot Pliniu ne mai spune că într-o vechime îndepărtată, diferitele triburi etnice ale sciților purtau numele etnic
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
care vin să caute un adăpost la ei. Iar dincolo de arimphei locuiesc sciții și cimerienii, pe câmpiile deschise”. După cum se arată clar aici munții Rhipei erau Carpații sudici. Pliniu menționează și pe armenochalybi (lib. VI. 11. 1) în apropiere de munții Ceraunici (Cerna de azi). Și tot Pliniu ne mai spune că într-o vechime îndepărtată, diferitele triburi etnice ale sciților purtau numele etnic de aramaei/aramphaei (Hist. Nat. VI. 19. 1). Originile lor se reduceau la regina Echidna din țara
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Hist. Nat. VI. 19. 1). Originile lor se reduceau la regina Echidna din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
1). Originile lor se reduceau la regina Echidna din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Echidna din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de azi sau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de azi sau Carpații. Eschil (525-455 î.H.) scrie: „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru”. Despre munții Caucaz de la nordul Dunării de jos ne vorbește B.P. Hașdău
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de azi sau Carpații. Eschil (525-455 î.H.) scrie: „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru”. Despre munții Caucaz de la nordul Dunării de jos ne vorbește B.P. Hașdău în lucrarea Istoria Critică a românilor, care citează nouă izvoare istorice și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]