1,225 matches
-
Numai Mircea Eliade i-ar expedia, din Nirvana, o epistolă gratulatorie, așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins (Oare nu s-ar putea exige, cu titlu postum, pentru Cronicarii Moldoveni și Munteni, pentru Budai-Deleanu, pentru Hașdeu, pentru Ion Barbu, pentru Omul din Ipotești, pentru Veteranul de la Păltiniș? Ar prii sănătății celor vii, augmentându-le și pofta de mâncare). Brucan a dat nației noastre un termen de grație, de douăzeci de ani, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fu atribuită de învinși lui „Iuda Brâncoveanu”. S-a vorbit și de refuzul acestuia de a se declara pentru cavalerul crucii: ce folos ar fi putut să aducă acele cîteva mii de oameni nedeprinși cu ale războiului pe care domnul muntean le avea la Urlați ! În ce-l privește pe Dimitrie Cantemir, el a fost mustrat pentru că nu gătise provizii, deși nu era vorba de neexistența lor, ci de neputința de a le avea în acel loc unde țarul se lăsase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sale unde se subscria pentru dezlipirea țărilor surori; se făceau dese întruniri publice la primărie, unde corifeii separatiști, între care se distingeau Dl. Nicu Ceaur Aslan și răposatul Teodor Boldur Lățescu, țineau discursuri de o extremă violență contra fraților noștri munteni; se specula prin o gazetă înființată ad-hoc asupra intereselor noastre vătămate prin strămutarea capitalei în București și astfel se crease o atmosferă îngrijitoare care dintr-un moment într-altul amenința să facă explozie. Înștiințați despre aceste manoperi, doi din Locotenența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Personalitate de marcă a vietii literare românești, George Muntean s-a născut la 17 noiembrie 1932, în comuna Bilca, județul Suceava, fiu al țărânilor gospodari Tănase și Varvară Muntean. A absolvit școală primară în satul natal și în toamana anului 1944 intra prin examen alături de Luchian Ionel, Luchian Dragoș, Rusu Titus și alții la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. Încă din liceu dovedește reale inclinații pentru literatură, istorie și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Occident, unde cadavrele nu mai sunt prezente "public" niciodată. De la morgă, direct la crematoriu. Tot Bellessort transcrie un dialog pe care l-a purtat cu Take Ionescu. Francezul îl întreabă pe Marele Take cum să-i deosebească "eficace" pe țăranii munteni de cei moldoveni, iar acesta-i răspunde ca un rabin: "Țăranii valahi își lasă pletele să crească, spre deosebire de cei moldoveni, care nu se tund". Camera de gardă a Spitalului Universitar de Urgență din Québec, unde ajung din cauza unei tuse convulsive
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
localnicilor de aci, din totdeauna. Prin retragerea lor către munți, românii se puteau sustrage dela impozite și dări împovărătoare, pe care administrația statului deja constituit le impunea și le majora periodic, cu toate că Țara Făgărașului era încă în proprietatea domnilor români, munteni. Ceva mai târziu, în vremea lui Bela al III lea (1173-1196) sunt aduși din Citto - Franța, călugări Cisterciți cărora li se ridică chiar în vatra satului Cârța, mânăstirea Cistercită cu scopul de a atrage pe românii ortodoxi la cultul catolic
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dar să vedem ce ne povestește istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa «O istorie sinceră a poporului român». Spune acesta: «Deteriorarea relațiilor (Țării Românești n.n.) cu Transilvania, după ce cardinalul Andrei Bathory devenise principe, (face) ca Mihai Viteazul să abandoneze domnia munteană, ceea ce crea o amenințare gravă pentru securitatea țării sale... Atâta timp cât dincolo de Carpați -locul de refugiu în cazul unei invazii otomane - era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea amenințată, mai ales că voievodul era confruntat și cu opoziția unei grupări
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru schimbarea survenită prin victoria dela Șelimbăr și în cele din urmă, a recunoscut lui Mihai calitatea de guvernator. Tot considerente de securitate - eliminarea lui Ieremia Movilă, care se manifestase ca dușman al lui Mihai -au determinat și campania domnului muntean în Moldova, adusă și ea sub autoritatea sa în anul 1600. Pentru prima dată în istoria românilor, un voievod putea să se iuntituleze -ca Mihai Viteazul - „din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată țara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să se iuntituleze -ca Mihai Viteazul - „din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată țara Moldovei“... Dacă Mihai a avut dintru început gândul unirii, sursele de care dispunem până acum nu spun nimic.... Intrarea domnului muntean în Transilvania a fost precedată de mari mișcări ale țăranilor români, încurajați de încrederea că au un domn din neamul lor, explică cronicarul maghiar Szamosközy. Exista, la nivelul conștiinței populare, percepția unității dintre românii dela nord și dela sud de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ci i-a fos doar îngăduită practicarea. Mihai Viteazul a încercat să obțină statutul de „religie receptă“ și pentru ortodoxie. Prin tratatul din 1595 cu principele Transilvaniei, care s-a dovedit a fi mai mult decât păgubitor pentru el, voievodul muntean avusese un singur beneficiu din acesta: extinderea autorității mitropolitului Țării Românești asupra clerului român din Transilvania, fiind astfel instituționalizată „unitatea spirituală a românilor din Ardeal cu cei din Țara Românească“(Victor Papacostea) După biruința dela Șelimbăr, Mihai a mers mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela Suceava, dar îl voiau și pe cel dela București, pentru fratele lui Ieremia, Simion. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai în Transilvania, iar generalul său Basta, era unul din adversarii cei mai înverșunați ai voievodului muntean. Nobilimea maghiară din Transilvania nu se putea resemna să se afle sub autoritatea „valahului“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați, pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan, cucerit. În sfârșit în rândurile boierimii din Țara Românească
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o poemă redactată în 1601. Aceste versuri sunt ale unui fidel și ale unui admirator, dar contemporanii și succesorii lui imediați nu au avut prețuire pentru performanța domnului muntean - întâia unire a românilor. Însuși cronicarul Miron Costin, care atât de mult a scris despre unitatea moldovenilor, muntenilor și transilvănenilor, se mărginește la următoarea observație, după ce relatează uciderea lui Mihai: „Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
orice fel de piedici ridicate de oficialități, în cursul tulburărilor socioconfesionale din Transilvania secolului al XVIII-lea, românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a adevăratei credințe și, în perioadele de represiune, au căutat refugiu în principatele muntean și moldovean. Uneori puterea acelor vremuri a recurs la persecuții împotriva ortodocșilor din Transilvania care frizează teroarea, numai pentru a-i determina pe românii din aceeastă parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nostalgică, recuperând nu doar atmosfera anilor de dinainte de 89, ci și ceva din ideea de frescă socială pe care comunismul o făcuse imposibilă în alți termeni decât cei strict parabolici. Hârtia va fi albastră (al doilea film al aceluiași Radu Muntean) a fost un thriller combinat cu o dramă una dintre cele mai reușite încercări de a scoate evenimentul istoric de sub tirania (pompoasă) a filmului istoric și de a-i reda dimensiunea umană. Legături bolnăvicioase (debutul lui Tudor Giurgiu) a fost
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
La București, În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Îndrăzneau să poarte turban doar boierii cei mari, așa cum poruncise domnitorul Grigore Ghica În 1823 <endnote id=" (363, p. 101)"/>. Stabilit În București În perioada 1710-1716 ca secretar al domnitorilor munteni, evreul convertit Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc destul de greu”. „[Evreilor] nu le este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din portretul negustorului s-au adăugat la imaginea oricum negativă a evreului. Este interesant de văzut cine sunt cei supuși „chinurilor Iadului” În fresca Judecății de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Scheiber, „The Legend of the Wandering Jew in Hungary”, În Essays on Jewish Folklore and Comparative Literature, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1985, pp. 134-155. 73. Tit Simedrea, Icoana junghiată de la Argeș, Sibiu, 1940. 74. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Cronicari munteni, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, p. 102. 75. Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești. Cronicari munteni, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 44. 76. Călători străini despre țările române, vol. VI, Îngrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru et alii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1985, pp. 134-155. 73. Tit Simedrea, Icoana junghiată de la Argeș, Sibiu, 1940. 74. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Cronicari munteni, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, p. 102. 75. Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești. Cronicari munteni, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 44. 76. Călători străini despre țările române, vol. VI, Îngrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru et alii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 77. Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, București, 1980
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Preda Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, la 652, pp. 157-177. 654. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, Anton Verancsics afirma că „oamenii [din Țara Românească] sunt foarte puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca În Țara Moldovei”, În schimb la 1742 Markos Antonios Katsaitis observa, dimpotrivă, că „[moldovenii] sunt iubitori de străini, ceea ce nu se observă la valahi [= munteni]” (652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei dileme morale. Rezolvarea optimistă e prea expediată ca să fie convingătoare, dar Sitaru are un ochi foarte bun pentru spectacolul unei plaje supraaglomerate, amestec comic de promiscuitate și iritabilitate generală. Dilema Veche, iulie 2008 Evadare Boogie (Romînia, 2008), de Radu Muntean întîmplările povestite de Radu Muntean în noul său film, Boogie, pot fi recapitulate în două-trei fraze. Bogdan, un bărbat la vreo treizeci și ceva de ani (Dragoș Bucur), e la mare cu soția și copilul, de 1 Mai. El se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de dragul râsului” . Pentru a ieși din dilemă, Caragiale era socotit, de fapt, un scriitor „ne-realist”, un caricaturist, a cărui operă era lipsită de valoare artistică. Viziunea organi- cistă asupra literaturii excludea miticismul de o neserio- zitate feroce al scriitorului muntean și deformările morale la care-și supunea personajele. După vârsta de 20 de ani se produce schimbarea de perspectivă a lui Doinaș în cadrul Cercului Literar de la Sibiu prin contactul cu Radu Stanca în primul rând, apoi cu Ion Negoițescu, Cornel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prăvale peste noi ca să ne supună?! Nu voi a ajunge sub papuc turcesc. Nu l-am convins să secăm Milcovul, nici cu vorba, nici cu sabia... Zadarnic! Mai rău! Și-a trădat țara și a închinat-o turcilor! Toți domnii munteni... bolborosește Voichița. Ce puteau face?... "Peștele cel mare înghite pe cel mic", mormăie Țamblac împăciuitor. Toți?! Toți în afară de frati-su unchiul Domniei tale viteazul Vlad-Vodă Drăculea, zis "Țepeș", zis "Spaima Aliotmanului"! Toți?! Toți în afară de străbunicul Domniei tale, Marele Mircea Basarab-Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină. Pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Dar eu cât sânge am vărsat "una să fim" cu frații munteni, "să suspinăm" împreună, la Dunăre, împotriva turcilor! spune Ștefan. -... "Suspinând foarte după Domnul nostru!" se sclifosește Mihail cu of și vai. Auzi, "Domnul nostru"! Ce, i-al lor?! Ar vrea ei! Ștefan nu-l mai bagă în seamă: Le răspunzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mormăie Ștefan printre dinți. Am crezut că-n vinele lui curge un strop din sângele Basarabilor... Am sperat să stăm împreună la Dunăre stavilă păgânătății... E greu cu iataganul la beregată. Vai de capul lor, îi căinează Vlaicu. Toți domnii munteni până la urmă... Ce să facă și ei? Taci, cloșcă muntenească! își varsă Ștefan năduful. Toți?! Toți, în afară de bunică-su Bătrânul Mircea. ...Și de Vlaicu!... Și de Țepeș!... Parcă s-au înțeles cu toții! spune Ștefan revoltat. Toți au țâfne! Numai noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
al Mușatei. Săpăturile au scos la iveală ceramică românească și bizantină. La muzeele de la Caliacra, Balcic și Silistra sunt expuse tezaure cu monede de la Vlaicu Vodă, Radu I, Dan I și Mircea cel Bătrân. În veacurile XVII și XVIII voevozii munteni ridică biserici și Întemeiază mănăstiri. Hotarul de răsărit al Țării Românești așa cum se menționează În titulatura Domnitorului Mircea, se Întindea de la Balcic la Cetatea Albă. Turcii stăpânesc Dobrogea mai bine de 4 secole până la războiul ruso-turco-român când Dobrogea revine României
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]