1,285 matches
-
credință, marele cronicar a înțeles și a proclamat unitatea aceasta. Moldoveni, munteni, ardeleni, spunea el, "tot un neam și odată descălecați sunt". Rămas în nota timpului său, Neculce a putut spune în minunata sa cronică: "pentru țara muntenească să scrie muntenii; iar noi să scriem pentru țara noastră". Costin scrie pentru tot neamul, a cărui unitate sufletească îl făcea să-i apară ca un tot nedespărțit. De altfel, spiritul acesta îl întâlnim, într-o formă ceva mai puțin precisă, și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
anume cea a mafiilor autohtone. Cred că este direcția cea bună și că în pofida unor accidente de parcurs, inevitabile probabil - cinematograful românesc a avut un an fast. Din păcate, nu cred că un Caranfil, un Puiu, un Mungiu sau un Muntean vor fi foarte curând prezenți pe marile ecrane cu un nou film... Să ne așteptăm deci la o secetă de filme bune. Oricum, suntem obișnuiți. Exporturile Cel mai de succes film românesc este Filantropica. Cu peste 110 000 de spectatori
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lungmetraj al lui Radu Muntean (care-și anunța manifestul încă din titlu !), a fost un amestec de genuri (dramă socială/ comedie de moravuri/thriller) care investiga pentru prima dată în cinematograful românesc lumea țigănească. Examen (lungmetrajul de debut al celuilalt Muntean : Titus) a fost o mostră interesantă de film politic (à la Costa-Gavras), ce reabilita un gen, la drept vorbind, imposibil de realizat sub Ceaușescu (decât, eventual, autoparodic). Moartea domnului Lăzărescu a fost (tot) un road-movie (cu Salvarea !), combinat cu o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și aprobată de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, prețul firelor de mătase era imediat după cel al firelor de aur și cel al firelor de argint <endnote id="(43, p. 204)"/>. În 1794, pentru a stăvili luxul și „cheltuiala zadarnică”, domnitorul muntean Alexandru Moruzi a interzis prin ordin ca „Între mărfurile ce aduc lipscanii” să se afle „mătăsării și alte obiecte de lux”, cum notează Nicolae Filimon <endnote id="(657, p. 131)"/>. Foarte adesea, negustorii evrei erau cei care aduceau mătasea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele.” În fine, sosiți cei din urmă la Împărțitul darurilor divine, românilor (În text, „munteni”, cu sensul de „oameni de la munte”) Dumnezeu le-a zis : „Nu vă mai pot da Într-adaos decât o inimă ușoară, ca să vă bucurați cu [ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „schismaticii” erau receptați ca fiind profanatori de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca preoții să-și convingă enoriașii „netrebnici și proști” că este „o deșartă părere că adică neamul evreesc ar fi omorând creștini Într-adins ca să ia sânge de la acel omorât” și că „este știut că nici este la orânduiala
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca În Țara Moldovei”, În schimb la 1742 Markos Antonios Katsaitis observa, dimpotrivă, că „[moldovenii] sunt iubitori de străini, ceea ce nu se observă la valahi [= munteni]” (652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972. 657. Nicolae Filimon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un articol din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de căruțe (trăsuri) rechiziționate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iancu Își continuase turnătoria În felul următor: „Tot În legătură cu susnumitul (Sofianu, n.n.), tot (nume șters, n.n.) mi-a spus În aceeași zi că i-a spus (nume șters, n.n.) din Vaslui, că lui i-ar fi spus o femeie din Muntenii de Sus care este femeie de serviciu la Hotel că după ce numitul preot a fost arestat, a fost dus Într-o cameră la hotel și bătut Îngrozitor”. Dacă va fi fost adevărat (și n-avem absolut niciun motiv să ne
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de reparare a unor clădiri publice din județ. ILIE PLĂTICA VIDOVICI (senator PDSR Galați) Se afirma că este implicat în afacerea 'Adamef'. Este vorba de luptă pentru supremație asupra rețelei județene PECO, care urma să fie vinduta la licitație. OCTAVIAN MUNTEAN (senator PDSR de Hunedoara) Este acuzat de transformarea biroului senatorial în ... Oficiu de nunți. Este implicat în adopții dubioase (vezi cazul Titus Sergiu Bogdan). TEIU PĂUNESCU (senator PDSR) Garantând cu calitatea sa de senator, a luat credit de un miliard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ce datorau. Pe la mijlocul lui octombrie, cu toată șefia mea de clasă, mă aud citit, pe o lungă listă de datornici și... deci, acasă... după banii pentru taxa școlară. M-am supus cerințelor școlii și împreună cu un coleg de clasă din Munteni, de lângă Tecuci, pornim apostolește la drum. Încet-încet ne deplasăm tot pe lângă marginea șoselei ca să evităm pietrișul de pe drumul lung pe care pornisem. În apropierea gării Ghidigeni ne înfruptăm cu poamele roșii și dulci ale unui măcieș cu rod bogat. Era
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a înțeles purtarea mea intenționat ironică. După câțiva ani, când a căzut din scaun, era cea mai atentă și drăguță colegă, dar... o scosesem din rândul colegilor adevărați. Mi se clarifică situația. Mi se dă o catedră la Școala din Munteni și la Școala Pedagogică, mult prea departe de locuința ce avem acum în sudul orașului. Găsisem o cameră mai sănătoasă și o mică bucătărie. Simțeam că se urzește ceva pe seama mea și iau măsuri să fiu încadrat la Constructorul, unde
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
autostrăzii. Din câte îmi amintesc, coborâm printr-o serie de Monaco tuneluri de lungimi diferite, având în stânga și în dreapta noastră așezări montane specifice, cu adevărate păduri de măslini și cu un mare număr de sere cu foc continuu, din care muntenii locului scot bani la propriu chiar „din piatră seacă”. Toți muncesc stăruitor și cu pricepere, având un ridicat standard de viață. Pe aici predomină pe lângă măslini și anumite soiuri deosebite de struguri, intens valorificați ca vinuri de calitate ori struguri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
zi când, în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sictirind, blestemând pe răzvrătitul ghiaur Ștefan, diavolul acela afurisit și răufăcător, care, în privința diabolicei viclenii și răutăți, întrece pe toți dracii. Lui și "porcilor lui de moldoveni, răi din fire -, pentru că au biruit pe tătari, pe unguri, pe lehi, pe munteni, li s-a urcat la cap și, în obrăznicia lor fără seamăn, se pretind cum că ar fi liberi și neatârnați..." De prea multă inimă rea, Măritul Padișah s-a închis în odăile lui și trei zile și trei nopți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la toți le-a venit de hac! strigă Voichița îmbujorată până-n lobii urechilor. Mulți au simțit pe spinarea lor ascuțișul săbiei Măriei sale! Și turcii! Și lehii! Și tătarii! Și ungurii! Și, urmează ea încetișor, cu vocea frântă, și... și chiar muntenii lui taica. Că toți au strâmbat din nas: "Oaste de opincari", ridică ea din nou glasul. Da' numai ce și-a slobozit Măria sa "opincarii" în luptă, că le-a înghețat zâmbetul pe buze și li s-a pleoștit musteața! Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
domolit, cu blândețe chiar. Te-nțeleg... Și pe mine, în pribegie, mă pălea un dor nebun. Acu, ce ți-i Țara Românească, ce ți-i Țara Moldovei? Am bătut-o cu piciorul în anii pribegiei și am văzut aceiași oameni, muntenii tot un fel de moldoveni îs, doar vorba lor e olecuță mai repezită. Să-i auzi pe moldovenii din Transilvania ce limbă lată au. Unde mai pui că suntem olecuță de rubedenii... Și tu ești o mlădiță de Mușatini. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai pui că suntem olecuță de rubedenii... Și tu ești o mlădiță de Mușatini. Pe aiasta o știai? Maria privește lung, când la Ștefan, când la Voichița. Păi, iaca, iaca... Ștefan Vodă, după tată, îi moldovan Mușatin; după mamă-i muntean Basarab, strănepot de-al lui Mircea Basarab. Domnița Voichița îi munteancă, după străbunicul Mircea Basarab, și, moldovancă Mușatină, după bunica sa Elencuța, mezina bunicului meu, Alexandru cel Bun... De fapt, și Mușatinii, Basarabii avem aceeași rădăcină, ne tragem obârșia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Am sărit speriat credeam că-mi taie capul. "Nooo, frate moldovanule!!" Și mi-o mai ars una și pe celălalt umăr. "Mare Domn și Voievod al Țării Moldovei!!" Amuțisem, tremuram tot. O clipă, inima mi-a stat în loc... "Și tu, Munteanule, a răcnit el, Mare Domn și Voievod al Țării Românești!!" I-a ars două și lui Vlad, ce nu tremura mai puțin. Apoi, și-a spus gândul ce de mult încolțise în el: să mă salte în Scaunul Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vin să ne prade pe noi și cele Trei Scaune secuiești! Te așteptăm și suspinăm foarte, căci avem nădejdea în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei. 7 Județul Măriei sale Altă, altă pricină! bolborosește Ștefan printre clăbucii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Creștinătatea" de la Soare-Apune, la Soare-Răsare?! Nu vă prostiți, mârâie Ștefan. Cetește! "... Te așteptăm și suspinăm foarte, căci avem nădejdea în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni. Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei turci, ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină. Pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni. Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei turci, ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină. Pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Dar eu cât sânge am vărsat "una să fim" cu frații munteni, "să suspinăm" împreună, la Dunăre, împotriva turcilor! spune Ștefan. -... "Suspinând foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]