941 matches
-
Prințului Karl de Hohenzollern-Sigmaringen și ai soției acestuia, Marie Antoinette Murat. Mama lui a fost nepoată de frate a lui Joachim Murat, rege al celor Două Sicilii din 1808 până în 1815 și cumnat al lui Napoleon Bonaparte, prin căsătoria lui Murat cu sora mai mică a lui Napoleon, Caroline Bonaparte. El a studiat dreptul la Geneva, Universitatea din Tubingen și Berlin și a scris scrisori plin de dorul de acasă. În principatul Hohenzollern a lucrat apoi în adunarea locală a averilor
Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen () [Corola-website/Science/304488_a_305817]
-
pe care prima sa soție, Josephine, nu reușise să i-l ofere. În afară de Imperiul Francez, Napoleon controla Confederația Elvețiană, Confederația Rinului, Ducatul Varșoviei și Regatul Italiei. Teritoriile aliate includeau: Regatul Spaniei (Joseph Bonaparte), Regatul Westfaliei (Jérôme Bonaparte), Regatul Neapolelui (Joachim Murat, cumnatul lui Napoleon), Principatul Lucca și Piombino (Felix Bacciochi, cumnat al lui Napoleon), și foștii inamici, Prusia și Austria. În 1812, Napoleon a invadat Rusia. El încerca să-l silească pe țarul Alexandru I să rămână în cadrul Sistemului Continental și
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
Charles Oudinot și 30.000 sub comanda lui Louis Nicolas Davout. Confederația Rinului i-a furnizat lui Napoleon un ajutor format din resturile armatelor lor, cu Saxonia și Bavaria ca principali contribuitori. În plus, în sud, Regatul Neapolelui al lui Murat și cel al Italiei al lui Eugène de Beauharnais aveau o forță combinată de cam 100.000 de soldați. Din Spania erau în retragere între 150.000 - 200.000 de francezi din fața spaniolilor și britanicilor. Pe toate fronturile, aproximativ 900
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
mari care acoperă fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, și poate crește până la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei crește de cam de 10 cm lungime. Castraveții pot fi mâncați în stare crudă sau murați (murături). Planta se dezvoltă dintr-o sămânță închisă. Din punct de vedere științific, rezultatul polenizării plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumă, ca și în cazul roșiilor și a dovlecelului, de exemplu, este arbitrară și se bazează
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 și B9, vitamina C 2,8 mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. le este cules când are culoarea verde, și poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, varietățile fără semințe sunt folosite în industria decorațiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc îndeosebi castraveții a căror formă nu este așa de plăcută ochiului, cei cu formă neregulată, prea groși sau strâmbi, sau cu coaja grunzuroasă. Pentru murare
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
vitamina B6 și B9, vitamina C 2,8 mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. le este cules când are culoarea verde, și poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, varietățile fără semințe sunt folosite în industria decorațiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc îndeosebi castraveții a căror formă nu este așa de plăcută ochiului, cei cu formă neregulată, prea groși sau strâmbi, sau cu coaja grunzuroasă. Pentru murare se folosește de obicei saramura sau oțetul, în combinație cu diverse plante aromatice
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
procedee de conservare (de exemplu, fierberea). În plus, le conservă pentru mai mult timp. Gustul deosebit și multiplele întrebuințări pe care le are în gastronomie, alături de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o piesă de rezistență a alimentației umane, în special alături de produse din carne, în sezonul rece. Castravetele datorită calităților terapeutice poate fi utilizat ca remediu natural în tratamentul: iritațiilor intestinelor, reumatismului, gutei, arsurilor solare, constipației. De asemenea, acesta este un
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
Batten m-a informat de trista soartă a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricină că a consumat castraveți. Și cred că am mai auzit de un caz asemănător acum câteva zile.” În industria alimentară, castravetele este foarte preferat în varianta murată, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. În industria cosmeticelor, este foarte întrebuințat în diverse creme și loțiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind ușor astringent. Totodată, aroma de
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
lunii decembrie 1812, Napoleon a aflat că în țară, generalul Claude François de Malet a încercat să dea o lovitură de stat. El a abandonat armata și s-a reîntors în grabă în Franța, lăsâdu-l la comandă pe mareșalul Joachim Murat. Murat a părăsit armata pentru a-și salva la rândul lui domnia în regatul Neapolelui lăsându-l la comandă pe Eugene de Beauharnais. În săptămânile care au urmat, resturile Marii Armate au fost atacate fără încetare, iar, pe 14 decembrie
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
decembrie 1812, Napoleon a aflat că în țară, generalul Claude François de Malet a încercat să dea o lovitură de stat. El a abandonat armata și s-a reîntors în grabă în Franța, lăsâdu-l la comandă pe mareșalul Joachim Murat. Murat a părăsit armata pentru a-și salva la rândul lui domnia în regatul Neapolelui lăsându-l la comandă pe Eugene de Beauharnais. În săptămânile care au urmat, resturile Marii Armate au fost atacate fără încetare, iar, pe 14 decembrie 1812
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
ruse, conduse de generalul Beningsen. Bătălia s-a încheiat cu victoria decisivă a francezilor, Rusia fiind silită să încheie pace și să semneze Tratatul de la Tilsit, în același an. După bătălia de la Heilsberg (10 iunie), francezii urmăresc armata rusă, Mareșalul Murat fiind trimis în avangardă spre Königsberg iar Lannes spre Friedland, pe unde rușii ar fi trebuit să treacă în mod obligatoriu dacă ar fi dorit să ajungă la Königsberg. Conducând avangarda franceză, Lannes se ciocnește într-adevăr la 14 iunie
Bătălia de la Friedland () [Corola-website/Science/312676_a_314005]
-
de oameni: 929 de morți și 4 271 răniți. Profitând de superioritatea sa numerică, Benningsen lansează un atac general. Pentru a evita înfrângerea, Împăratul aruncă în luptă întreaga cavalerie franceză, nu mai puțin de 80 de escadroane, sub comanda Mareșalului Murat. Această șarjă masivă se soldează cu pierderi grele pentru cavaleria franceză, nesusținută de infanterie, dar reușește să dea peste cap prima linie inamică și astfel întârzie înaintarea rușilor. Situația francezilor fiind în continuare critică, cu cavaleria epuizată și neavând alte
Bătălia de la Eylau () [Corola-website/Science/312682_a_314011]
-
Nassi, înainte de a reuși să reîntemeieze un oraș evreiesc la Tiberias. Un evreu portughez pe nume Shlomo Ben Yaish, a încercat să meargă pe urmele lor, după ce a revenit la iudaism. Și el a luat în chirie orașul de la sultanul Murat al III-lea și l-a trimis acolo pe fiul său, Yaakov. Dar nici strădania să nu a rezistat timpului. În anii aceștia au activat la Tiberias cabaliști că, de pildă, Itzhak Luria, poreclit Haari Hakadosh, care a vizitat orașul
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
motiva vizitele cu pretextul că-l apără în procesul ce va urma. În discuțiile cu trimișii de la Slătioara, mitropolitul Galaction se plângea că se dorește moartea lui prin înfometare, deoarece i se dă de mâncare numai pâine neagră și varză murată fiartă . Mitropolitul Galaction se temea că va fi ucis și astfel, de comun acord cu monahii de la Mănăstirea Slătioara, s-a decis organizarea evadării lui. Pentru a reuși scoaterea sa din Mănăstirea Căldărușani, avocatul Albu s-a recomandat ofițer de
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Engen, Biberach și Hohenlinden. Odată cu proclamarea Imperiului, d'Hautpoul devine inspector general al cavaleriei și joacă un rol esențial la Austerlitz, unde, în fruntea cuirasierilor din cea de-a 2a divizie de cavalerie grea din Rezerva de cavalerie a lui Murat șarjează în repetate rânduri împotriva cavaleriei austro-ruse, permițând spargerea centrului inamic. Este senator din mai 1806 și primește din nou comanda diviziei a 2a din Rezerva de cavalerie în cadrul războiului celei de-a Patra Coaliții, unde se remarcă printr-o
Jean-Joseph Ange d'Hautpoul () [Corola-website/Science/311453_a_312782]
-
Moskova-Borodino. În cadrul acestei din urmă bătălii, Mareșalul îi propusese Împăratului să utilizeze Corpul I pentru a face un dificil marș de noapte menit să permită un atac din flanc în ziua următoare. Cu toate acestea, Napoleon a preferat planul lui Murat de a lansa o serie de atacuri frontale, care s-au soldat cu pierderi enorme de ambele părți, fără ca francezii să fi putut obține o victorie decisivă. Din octombrie, Davout acoperă retragerea armatei, dar este în mod constant defăimat de
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
decât să ocupe postul minor de primar al Savigny-sur-Orge, un orășel de lângă Paris. Mareșalul Davout a murit în anul 1823 și este înmormântat la cimitirul Père Lachaise, în zona Avenue Masséna-Avenue Suchet, unde se odihnesc, printre alții, și mareșalii Ney, Murat, Suchet, Masséna.
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
(turcă otomană, persana: مراد ثالث "Murăd-i sălis", turcă:"III.Murat") (n. 4 iulie 1546 − d. 15 ianuarie 1595) a fost sultanul Imperiului Otoman din 1574 până la moartea sa. Sub domnia sa otomanii au suferit o gravă înfrângere din partea armatei habsburgice în bătălia de la Sissek în 1593. Este descris de istoricul român
Murad al III-lea () [Corola-website/Science/312316_a_313645]
-
Gărzi Imperiale, pe care o va conduce aproape neîncetat. Se remarcă în mod deosebit la bătălia de la Austerlitz, unde conduce cavaleria de Gardă, respingând întreaga Gardă rusă iar la bătălia de la Eylau, intervenția cavaleriei sale, conjugată cu cea a lui Murat este decisivă. În 1808, Bessières este trimis în Spania, unde câștigă Bătălia de la Medina del Rio Seco, înainte de a fi rechemat pentru campania din Germania din 1809. În cadrul acestei campanii, Mareșalul comandă întreaga Rezervă de cavalerie, spulberând cavaleria inamică la
Jean-Baptiste Bessières () [Corola-website/Science/312370_a_313699]
-
de 26 200 de oameni se afla în rezervă. În acest context, în linii mari, strategia generală a lui Napoleon era: Un aliat neașteptat și prețios pentru Împărat ar fi putut să fie regatul Neapolelui, condus de generalul francez Joachim Murat. Cumnat al lui Napoleon, "întâiul cavalerist al Europei" îi datora tronul și titlurile nobiliare Împăratului dar atitudinea sa duplicitară a adormit vigilența aliaților, reuniți în cadrul Congresului de la Viena și astfel Murat a ajuns să își păstreze regatul, după prima abdicare
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
să fie regatul Neapolelui, condus de generalul francez Joachim Murat. Cumnat al lui Napoleon, "întâiul cavalerist al Europei" îi datora tronul și titlurile nobiliare Împăratului dar atitudinea sa duplicitară a adormit vigilența aliaților, reuniți în cadrul Congresului de la Viena și astfel Murat a ajuns să își păstreze regatul, după prima abdicare, din 1814. Cu toate acestea, la începutul lui 1815 la Congresul de la Viena se punea în discuție în mod serios înlăturarea lui Murat de pe tronul napolitan. Odată cu revenirea Împăratului, Murat a
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
aliaților, reuniți în cadrul Congresului de la Viena și astfel Murat a ajuns să își păstreze regatul, după prima abdicare, din 1814. Cu toate acestea, la începutul lui 1815 la Congresul de la Viena se punea în discuție în mod serios înlăturarea lui Murat de pe tronul napolitan. Odată cu revenirea Împăratului, Murat a decis să se alăture fostului său suveran. La 30 martie 1815, Murat lansează un apel pentru unitatea Italiei, lansând o ofensivă precipitată împotriva trupelor austriece din Italia, într-un moment în care
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
astfel Murat a ajuns să își păstreze regatul, după prima abdicare, din 1814. Cu toate acestea, la începutul lui 1815 la Congresul de la Viena se punea în discuție în mod serios înlăturarea lui Murat de pe tronul napolitan. Odată cu revenirea Împăratului, Murat a decis să se alăture fostului său suveran. La 30 martie 1815, Murat lansează un apel pentru unitatea Italiei, lansând o ofensivă precipitată împotriva trupelor austriece din Italia, într-un moment în care Napoleon încă spera să convingă o parte
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
Cu toate acestea, la începutul lui 1815 la Congresul de la Viena se punea în discuție în mod serios înlăturarea lui Murat de pe tronul napolitan. Odată cu revenirea Împăratului, Murat a decis să se alăture fostului său suveran. La 30 martie 1815, Murat lansează un apel pentru unitatea Italiei, lansând o ofensivă precipitată împotriva trupelor austriece din Italia, într-un moment în care Napoleon încă spera să convingă o parte din țările Coaliției să accepte revenirea sa pe tron. Ofensiva Murat a spulberat
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
martie 1815, Murat lansează un apel pentru unitatea Italiei, lansând o ofensivă precipitată împotriva trupelor austriece din Italia, într-un moment în care Napoleon încă spera să convingă o parte din țările Coaliției să accepte revenirea sa pe tron. Ofensiva Murat a spulberat orice șansă ca acest lucru să se întâmple. Într-o primă fază, ofensiva napolitană are succes și Murat ocupă Roma, Florența și Bologna, slab apărate. Însă, odată cu sosirea în zonă a unei puternice armate austriece, Murat este înfrânt
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]