1,493 matches
-
ținea el minte. Ignorată de grădinar, bicicleta lui zăcea pe treptele terasei. Jin merse prin iarba deasă spre piscină. Apa era acoperită cu frunze și insecte moarte, iar nivelul scăzuse cu aproape un metru, lăsînd pe laturi un strat de murdărie. Mucuri de țigară strivite zăceau pe faianța albă și un pachet de țigări chinezești plutea sub trambulină. Jim merse pe cărare spre camerele servitorilor din spatele casei. O sobă pe cărbuni zăcea În curte, dar ușa bucătăriei era Încuiată. Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
golită și se uită cu interes la suprafața Înclinată. Lumea cîndva misterioasă a unor linii albastre mișcătoare, zărite printr-o cascadă de bule, stătea acum la vedre În lumina de dimineață. Plăcile de ceramică erau pline de frunze lipicioase și murdărie, iar scara cromată din capătul mai adînc, care cîndva dispărea Într-un abis de apă, se termina brusc lîngă o pereche de papuci murdari de cauciuc. Jim sări pe fundul bazinului, În partea mai puțin adîncă. Alunecă pe suprafața umedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Răsfoia albumele cu fotografii, pline cu imaginile unei lumi dispărute, cu baluri mascate și Întreceri sportive. Sperînd Încă să-și vadă părinții, stătea la ferestrele dormitoarelor, În timp ce apa se scurgea din piscinele suburbiilor vestice, acoperind pereții albi cu valuri de murdărie. Deși era prea obosit să se gîndească la viitor, Jim știa că micile provizii de alimente aveau să se termine În curînd și că japonezii Își vor Îndrepta atenția spre aceste case pustii - familiile civililor japonezi se mutau deja În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
un aliat În lupta lui cu femeile eurasiatice, Își sprijini capul pe genunchi. Îl simți pe Basie Împungîndu-l cu gamela. — Ora de haleală, Jim. Treci la coadă. CÎnd Jim se ridică, sperînd că nu vorbise În somn, Basie Îi șterse murdăria de pe obraz. Ochii cercetători ai stewardului analizau minuțios trupul firav al lui Jim. — Fă-te folositor doamnei Blackburn, Jim. Fă-te puțin plăcut. O femeie are Întotdeauna nevoie de ajutor la făcut focul. Nu se știe cum, În timpul vizitelor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cînd prezisese că aprovizionarea cu alimente a lagărului Lunghua avea să Înceteze curînd. O dată pe săptămînă, un singur camion sosea de la Shanghai cu cîțiva saci de cartofi stricați și mîncare pentru animale adunată din hambare și plină de gărgărițe și murdărie de șobolani. Prizonierii care stăteau la coadă pentru micile lor rații se luau adesea la bătaie. Iritați de prezența lui Jim care aștepta toată ziua la ușile bucătăriei, un grup de englezi din Blocul E Îl Împinseră la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
zdrențăroși și o pereche de saboți de lemn, Îl ajunse din urmă. — Jim... m-am gîndit că o să te găsesc aici. Domnul Maxted Își ridică fața palidă spre soare. O transpirație paludică fină Îi acoperea obrajii și fruntea. Își frecă murdăria din spațiul dintre coaste, de parcă voia să-și expună pielea ca de ceară luminii vindecătoare. Deci asta am tot așteptat noi... — Nu v-ați adus bagajul, domnule Maxted. — Nu, Jim. Nu cred că o să mai am nevoie de el. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aerul serii era plin de putoarea fecalelor. Jim stătu lîngă rîu cu lada de lemn la picioare. Fluxul Îi spălă praful alb de pe pantofi. În gamela lui, apa strălucea de uleiul adus de vasele scufundate În portul Shanghai. Pete de murdărie care se uneau acopereau suprafața rîului Whangpoo, de parcă Încercau să distrugă orice urmă de viață din rîu. Bău cu grijă, apoi văzu cum apa ajunse În jurul lădiței lui. O cărase tot drumul de la Lunghua, păzindu-și puținele lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lui Jim ca pentru a-i fi pe plac, de parcă ar fi fost prieteni vechi, separați de nenorocirile războiului. Spune, copile... Te simți bine? Se uită la cămașa și la șortul lui Jim, zdrențuite, la picioarele lui goale, acoperite cu murdărie și bube. — Lagărul Lunghua? Cred că a fost dur. Jim se uită apatic la eurasiatic. În ciuda zîmbetului, nu simțea simpatie În ochii bărbatului. Vorbea cu un puternic accent american, dar unul recent căpătat, pe care Jim bănui că-l Învățase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
gîndească la această Întrebare și să ia o a doua masă. Carnea caldă din cutia Spam, nemaifiind răcită În cutia de bombe din avionul B-29, Îi alunecă printre degete În țărîna prăfoasă. Recuperă bucata de carne gelatinoasă, șterse muștele și murdăria și o făcu să-i alunece pe gît, cu laptele praf rămas. Sugînd un baton de ciocolată și gîndindu-se la ofensiva din Andennes, Jim urmări un B-129 ridicîndu-se peste cîmpul deschis, la vreo cinci kilometri spre sud-vest. Un avion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
băiete. Nu-i sta În cale... Jim Îl urmă pe Tulloch de-a lungul terenului de adunare și intrară Împreună În casa paznicilor. Podeaua din camera oamenilor de serviciu, cîndva imaculată, lustruită de prizonierii chinezi, Între bătăi, era acoperită cu murdărie și gunoaie. Calendare și documente japoneze zăceau printre cartoane goale de Lucky Strike, muniții folosite și resturi de ghete de infanterie. LÎngă peretele din spate al biroului comandantului, erau stocate zeci de cutii cu rații. Un englez gol, spre șaizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dar la a doua aruncare o pierdu printre ierburi. Căutînd-o prin iarba deasă, o găsi În cele din urmă la marginea apei și hotărî să mănînce carnea tocată Înainte să-i alunece definitiv din mînă. Șezînd pe malul canalului, spălă murdăria de pe capac. O picătură de sînge Îi curse din nas În apă și fu imediat atacată de miriade de pești mici, nu mai lungi decît o gămălie de chibrit. CÎnd o a doua picătură căzu În apă, urmă o luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet, borcane cu murături, paltoane, plăpumi, nimicuri cimentate de praf, murdărie, rugină și cocleală, iar peste toate, două colivii pluteau goale și părăsite de păsări, deasupra unui acvariu fără apă din care se cască, crăpată, carapacea unei broaște țestoase. Inertă, Între două tablouri Înfățișând chipuri spânzurate definitiv Într-o tinerețe permanentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
căcățel sub masa din bucătărie azi-dimineață. —Oau, ce noroc! râse Ruby. — Infirmiera care a trecut pe la noi a zis că face toate astea pentru că e gelos. Se pare că e normal faptul că frații mai mari fac o grevă a „murdăriei“ după ce se naște un frățior sau o surioară. Chestia asta mă termină totuși, pentru că trebuie să stau mereu cu ochii pe el ca să mă asigur că nu-i vine ideea să lase un căcățel În sertarul cu tacâmuri sau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
recunosc lucrurile, să le pipăi pe întuneric, ca un hoț. Sugeam din nou aroma nesănătoasă a acelor locuri ca pe un balsam, împreună cu partea aceea din mine de care mă temeam și pe care o chemam în întuneric. Treptele nesigure, murdăria de pe jos, umbrele lungi ale etajelor, totul tăcea, în afara inimii mele de lup. Noaptea înghițise scara de fier din exterior, m-am repezit în întunericul ei, într-o învăluire tot mai ademenitoare. Ultima etapă, șanțul de sub viaduct. Nemișcat, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vei pleca în toiul nopții, n-o vei face, nu vei risca, pentru că s-ar putea să nu-mi fie dor de tine, iar tu ești o femeie prudentă. Ștergătorul de parbriz este oprit. Pe geam e o perdea de murdărie, un văl tulbure care ne separă de lume. În mașină se simte mirosul mașinii, al covorașelor, al pielii de pe scaune care în dimineața asta este mai întinsă și foșnește la fiecare mișcare, și acela îndepărtat al unui vechi arbre magique
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fi oprit. Dar nu mă uitam la soția și la fiicele mele. Mă uitam undeva, dincolo de umerii lor înguști, deasupra capetelor lor strălucitoare, la un alt grup strâns în jurul unei alte mese, la fețele cu obrajii supți, părul cenușiu din pricina murdăriei și a malnutriției, cu mațele chiorăindu-le de foame. Am clipit de câteva ori încercând să fac imaginea să dispară, dar ea rămânea tot acolo. Ca tine. Ca toată familia asta. Ciuguliți din farfurii, aruncați mâncare bună la gunoi. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în care trăiam înainte să dispărem. Așa considerau vecinii noștri neevrei și nu puneau întrebări. Cu cât știi mai puțin despre alții, cu atât mai bine. Înainte de legea care le interzicea evreilor să intre în parcurile publice de teamă că murdăria lor va contamina băncile, părinților mei le plăcea să se plimbe pe acolo. Stăteam în casa pe jumătate terminată și îi vedeam pe mama și pe tata plimbându-se pe sub copacii din depărtare. Veneau încet spre mine, mâna ei cuibărită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
geam, fiindcă nu voia să Înceapă ziua Într-un fel atât de patetic și de absurd. Leneșule! se certă singur și se apucă să facă exerciții simple, extensii și aplecări, În fața oglinzii pe care se zăreau insule și continente de murdărie. Oglinda era fixată pe partea de dinafară a ușii șifonierului vechi, de culoare maro, pe care i-l cumpărase tatăl lui În urmă cu treizeci de ani. Poate că ar fi fost bine s-o Întrebe pe femeie ce anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
neprezentarea la locul de muncă sub pretexte mincinoase și un act de onanism neisprăvit. Și de asemenea urina care plutește Încă În vasul toaletei și Înmormântarea pe care ai făcut-o primei insecte din Întreaga istorie care a decedat din cauza murdăriei. Cu asta, Fima a ajuns la ultimul felinar și la capătul străzii, care era În același timp capătul cartierului și al Ierusalimului. De aici Încolo se Întindeau terenuri virane mocirloase. Era tentat să nu se oprească, să-și continue drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să vorbească limpede, cu o voce joasă și egală, fără să mai suspine, ba chiar și clipitul din ochi se mai domolise, fără să se oprească măcar o dată pentru a-și căuta cuvintele, spunându-i cum găsiseră câinele zăcând În murdărie printre lăzile de gunoi. Un câine scârbos, cu spinarea cheală, cu răni și muște pe unul dintre picioarele din spate. Cândva fusese al prietenului lor Țlil Weintraub, dar de când familia lui Țlil plecase din țară, nu mai era al nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ți dorea inima și că ce rost avea să târâie copilul printre tarabele infecte și lichidele Împuțite care se scurgeau pe trotuare. Levantul roia de microbi, și toate condimentele alea iuți, cu mirosurile lor pătrunzătoare, nu făceau decât să camufleze murdăria. Glumea pe seama pasiunii soției sale pentru vraja celor O mie și una de nopți și a ceea ce numea voiajul ei săptămânal pe urmele lui Ali Baba. Fima se Înfioră amintindu-și de plăcerea ilicită pe care o simțea ajutând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
rămas sprintene ca ale unei pisici. Casierul cel gras remarcă plin de tristețe: — Mintea arată ca o bucată de brânză. E o chestie alb-gălbuie, cu multe Încrețituri. Iar pierderile de memorie, după cum au descoperit oamenii de știință, sunt provocate de murdărie. Niște viermi micuți intră În capul tău și mănâncă brânza. Până putrezește toată. Uneori se poate simți chiar puțin mirosul. Soldatul Îl corectă cu delicatețe: —Nu sunt viermi. Sunt microbi. De mărimea unui fir de nisip. Chiar și cu lupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sufletului tău. Ai să te simți pe loc ușurat și bucuros, e ceva absolut uluitor. —În ce sens? Întrebă Fima. —E un lucru bine-cunoscut, domnule. Verificat și experimentat: filacterele pe mâini curăță impuritățile trupului, iar cele de pe cap spală toată murdăria din suflet. Și de unde știi că trupul meu e impur și sufletul meu e murdar? — Doamne ferește să fi spus așa ceva. Aș păcătui cu buzele. Orice evreu, chiar și unul păcătos, a fost prezent cu sufletul pe Muntele Sinai. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
De aceea sufletul fiecărui evreu strălucește precum lumina cerească. Dar uneori, spre regretul nostru, se Întâmplă ca din pricina necazurilor, din pricina gunoaielor pe care viața În lumea asta de jos le aruncă permanent asupra noastră, să se depună, cum ar veni, murdăria peste strălucirea cerească din suflet. Ce face un om când motorul mașinii sale se umple de murdărie? Îl curăță. Asta e o alegorie pentru murdăria din suflet. Obligația de a-ți pune filactere curăță murdăria asta Într-o clipă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din pricina necazurilor, din pricina gunoaielor pe care viața În lumea asta de jos le aruncă permanent asupra noastră, să se depună, cum ar veni, murdăria peste strălucirea cerească din suflet. Ce face un om când motorul mașinii sale se umple de murdărie? Îl curăță. Asta e o alegorie pentru murdăria din suflet. Obligația de a-ți pune filactere curăță murdăria asta Într-o clipă. Și Într-o clipă te simți ca nou. Și la ce vă ajută dacă un ateu Își pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]