1,153 matches
-
particulare, un singur individ al clasei, ca în judecățile singulare. În vorbire, așadar, semnificația se poate actualiza sub mai multe aspecte, care pot viza semnificația conceptuală sau noțiunea sub aspect intensiv 74, semnificația clasială sub raport extensiv (Omul (= oamenii) este muritor), semnificația selectivă sau o diviziune a sferei clasiale (prin particularizarea cu ajutorul cuantificatorilor: Unii oameni sînt harnici) și semnificația individualizantă sau un exemplar din sfera noțiunii (prin izolarea unui singur exemplar din întreaga clasă: Acest om este genial). În acest ultim
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care urmează: 5. 3 6 9 12 15 ... ... 6. 2 4 8 16 ... ... c) După ce citiți cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă este adevărat sau neadevărat ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
2 4 8 16 ... ... c) După ce citiți cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă este adevărat sau neadevărat ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați propoziții cu înțeles și arătați dacă ce se spune
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
religiile s-au aplecat în mod tradițional spre suferința omului și s-au străduit să-i dea o explicație pentru a o face suportabilă aici, pe pământ, ori să arate că ea nu este abordabilă pe căile aflate la îndemâna omului muritor. Chiar și suferința individuală intra într-n calcul colectiv. Iar cea a grupului, pentru păcatele de ieri sau de azi, îi asigura o continuitate. Ea restabilea, prin ea însăși, ordinea genealogică, fără a induce o ruptură nici măcar atunci când putea să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ei. Cînd cineva este în sevraj, nu e bine să-i mai dați și alte droguri. Iar dacă ați spart ouăle din coș, faceți o omletă gustoasă și pregătiți-vă din timp o pensie liniștită. Și nu uitați că suntem muritori. Un om care se cunoaște pe sine și destinul său va fi greu biruit de criză. Este o cale bună de a atinge acel summum bonum despre care vorbea Seneca. Iar Montaigne spunea că "a filosofa înseamnă a învăța cum
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Doamne, dvs. nu ați mai vrea să guvernați o astfel de țară. Niciodată un politician, chiar de pe o poziție mai mică, nu trebuie să afirme așa ceva, să dea astfel de mesaje cu iz mortuar. Noi toți, d-le președinte, suntem muritori, dar țara nu moare. Confundați țara cu șleahta politică pe care o reprezentați și care a mușcat adînc din trupul nostru, dar țara e mai presus. Vă cred că nu o puteți înțelege, dar cine răspunde pentru suferința oamenilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
infinită, care le este pîntece, universuri vechi de eoni de timp. Pentru Tot, creația, evoluția, declinul și moartea unui milion de universuri se petrec într-o clipă, numită prezent. Mintea Totului le este și Tată și Mamă. În cadrul acesteia, copiii muritori din univers sunt acasă. Nimeni nu este fără Tată sau fără Mamă în univers. Deținerea de cunoaștere, dacă nu este însoțită de materializare și acțiune, este ca și colecționarea de pietre prețioase, adică un lucru zadarnic și fără rost. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cauză mai bună și care, mai nou, vin preponderent dinspre științele exacte, spre deosebire de perioada anterioară, cînd veneau mai ales dinspre științele sociale. Ortodoxia păgînă nu este dogmatică, prin urmare este mai lesne de acceptat. Cu alte cuvinte, dacă tot suntem muritori, de ce să nu facem totul în conformitate cu elementul cel mai trecător din noi și nu cu cel mai elevat? Este exact inversul răspunsurilor marilor religii, sisteme și tradiții religioase. Pe de altă parte, orice sistem închis nu e decît un pat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii/ iartațo de mii de ori/ D-neavaastră cetitori/ că toți suntem muritori". Acest tragic eveniment a fost însemnat de Vasile Iurașcu și pe Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții, cu singura deosebire că din grabă, în loc de "decembrie" cum se precizează pe piatra de la mormînt, el a scris aici "noiembrie": "În anul 1834
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ludico-hedonistă a funeraliilor sale. Nu reîncarnarea valorilor orgiastice, ci inventarea unui univers paradoxal al hipermodernității individualiste. În culturile vechi, oamenii așteptau de la cultul dionisiac să-i elibereze de individualitatea lor terestră. Prin experiența extazului și a freneziilor transgresive, Dionysos oferea muritorilor bucuria de a scăpa de limitele identității individuale și, așa cum spunea Euripide, fericirea de „a-și pune sufletele în comun”7, de a trăi sentimentul exasperat al apartenenței lor colective. Or, modelul de fericire pus la punct de societatea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și valorizarea spiritului, nu există imaterial prizonier în material, închis, ferecat, incrustat în carne, nici principiu care ne leagă de divin, de ceresc, opus altuia care ne leagă de trivialitatea terestră, nici o parte nemuritoare legată de divin opusă unei părți muritoare, sensibile, ci doar o entitate constituită din atomi și demnă ca atare. Departe de dualismele reducționiste, Democrit utilizează totuși expresiile „suflet” și „trup”: sufletul și trupul țin de artificii ale limbajului care permit pur și simplu semnificarea, desemnarea și caracterizarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pungașii de rând. În absolut toate circumstanțele, aventura e chiar la colțul străzii... Ca într-o expediție îndepărtată, trebuie așadar să te aștepți la orice: existența nu coincide întotdeauna cu un voiaj de plăcere. Hipparh oferă și detalii: trupul este muritor, bolile amenință, și sunt numeroase; sufletul își are și el metehnele lui, și nu chiar dintre cele mai mici. Între dizenterie și nelegiuire, între retenția urinară și ilegalitate, calea pare îngustă pentru cel ce se aventurează în viață cu dorința
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările dintre mai multe motivații. Când este supus legii războaielor interioare, psihicul se șubrezește, iar trupul suportă consecințele, de unde stări de slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. În mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul al
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cere și presupune conjuncția atomică. Nu există univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
constituiau un trup și un suflet. Dar atomii dăinuie, existența lor este eternă. Cadavrul n-are de-a face cu cerul, ci cu pământul, el nu-i dator pentru niciun tratament transcendent, întrucât se supune celei mai radicale imanențe. Sufletul, muritor ca tot restul corpului, se dezintegrează - și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pericolul difuz anticipat. Filosofii existențialiști (ex. J.P. Sartre) vorbesc chiar de prezența la persoana anxioasă a unui sentiment al înstrăinării față de sine și față de lume. Acest sentiment ar fi determinat, spun ei, de conștiința faptului că omul este o ființă muritoare și, totodată, limitată în capacitățile ei de cunoaștere și de intervenție asupra desfășurării fenomenelor complexe din realitatea exterioară, sau cea interioară. Nu întotdeauna, însă, „anxietatea” este concepută ca o stare de așteptare tensionată a unor posibile evenimente neplăcute (cum ar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pus inteligența În suflet și sufletul În trup și a construit universul În așa fel Încît să fie În mod natural lucrarea cea mai frumoasă și mai bună cu putință”105, lăsînd pe seama cortegiului său de zei astrali făurirea raselor muritoare cu care universul se va completa: „Dacă ele n-ar exista, lumea ar fi neîmplinită, căci n-ar cuprinde În sine toate speciile de animale, și trebuie să le conțină pe toate ca să fie Îndeajuns de perfectă”106. Alcătuite dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune; muritor; neplăcere; ortodox; părăsită; părinte; păzitor; piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
CORPUL ÎN IMAGINARUL VIRTUAL tc "" „Dar corpul, fenomenologic, muritor, sensibil, este în același timp singurul analogon disponibil pentru a gândi o anumită complexitate a gândirii”. JeanFrançois Lyotard, Inumanul:Conversații despre timp tc "" Introduceretc "Introducere" De-a lungul istoriei, percepția asupra corpului a cunoscut mutații esențiale, evidențiate deja în numeroasele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
5Ă. Pe de o parte, demontează pretențiile iluzorii care alimentează mintalul teoriilor cibernetice, în special cele transumaniste și extropiene, teorii discutate mai jos: „Marele vis și promisiunea informației este că aceasta poate fi liberă de constrângerile materiei care guvernează lumea muritoare” (Hayles, 1999, p. 13Ă. Pe de altă parte, propune o teorie constructivă și pozitivă cu privire la relația dintre informație-corporalitate-postuman în cadrul contextelor identitare material-locale și al ideologiilor temporal-culturale: „Informația, ca și umanitatea, nu poate exista în afara corporalității care a făcut-o să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a trage de aici concluzii. Altfel spus, orice acțiune a rațiunii supune materialul asupra căruia lucrează formei „dacă..., atunci...”. Pentru a demonstra că propoziția cogito, ergo sum este un silogism, el Începe prin a analiza arhicunoscutul enunț „Socrate este muritor”. Știm despre acesta că este concluzia silogismului care are ca premisă majoră propoziția generală: „Toți oamenii sunt muritori” iar ca premisă minoră propoziția particulară „Socrate este om”. Iar dacă despre adevărul acestei deducții silogistice ne este permis să ne Îndoim
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
dacă..., atunci...”. Pentru a demonstra că propoziția cogito, ergo sum este un silogism, el Începe prin a analiza arhicunoscutul enunț „Socrate este muritor”. Știm despre acesta că este concluzia silogismului care are ca premisă majoră propoziția generală: „Toți oamenii sunt muritori” iar ca premisă minoră propoziția particulară „Socrate este om”. Iar dacă despre adevărul acestei deducții silogistice ne este permis să ne Îndoim - atâta vreme cât nu am verificat dacă Într-adevăr „toți” oamenii sunt muritori -, nu ne putem Îndoi totuși de adevărul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
premisă majoră propoziția generală: „Toți oamenii sunt muritori” iar ca premisă minoră propoziția particulară „Socrate este om”. Iar dacă despre adevărul acestei deducții silogistice ne este permis să ne Îndoim - atâta vreme cât nu am verificat dacă Într-adevăr „toți” oamenii sunt muritori -, nu ne putem Îndoi totuși de adevărul propoziției din concluzie, pentru că el este rezultatul aplicării unei reguli silogistice deductive valide: suprimarea termenului mediu: majora: Toți oamenii (TM) sunt muritori (P). minora: Socrate (S) este om (TM). concluzia: Socrate (S) este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
din concluzie, pentru că el este rezultatul aplicării unei reguli silogistice deductive valide: suprimarea termenului mediu: majora: Toți oamenii (TM) sunt muritori (P). minora: Socrate (S) este om (TM). concluzia: Socrate (S) este muritor (P). Faptul că Socrate este Într-adevăr muritor rămâne de verificat, dar enunțul făcut este valid, conform regulilor silogismului de figura 1, modul BARBARA. În consecință A. Reymond propune citirea enunțului cartezian ca fiind concluzia următorului silogism: majora: Tot ceea ce gândește (TM) există (P). minora: Eu (S) gândesc
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cel ce gândește există”. Dacă se admite o astfel de modificare concluzia silogismul se deduce doar din propoziții particulare, evitându-se obiecția cu referire la condiția de verificabilitate a enunțului afirmativ general (nu mai trebuie verificat dacă toți oamenii sunt muritori). Dar numai În aparență noua premisă este diferită de cea veche, căci prin trecerea subiectului gramatical al premisei majore la singular nu s-a obținut și reducerea sferei subiectului judecății. (Se poate pune, pe bună dreptate, Întrebarea „ce este desemnat
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]