1,647 matches
-
organizațiile județene: "Mișcarea Albei" (Alba Iulia, 1935), "Mișcarea Argeșului" (Pitești, 1933), "Mișcarea Bacăului" (1934-1935), "Mișcarea Banatului" (Timișoara, 1934-1936), "Mișcarea Liberală" (Buzău, 1935-1936), "Mișcarea Constanței" (Constanța, 1934-1935), "Mișcarea Făgărașului" (Făgăraș, 1937), "Mișcarea Mehedințiului" (Turnu Severin, 1935-1937), "Mișcarea Mureșului" (Târgu-Mureș, 1936-1937), "Mișcarea Muscelului" (Câmpulung Muscel, 1933-1935), "Mișcarea Noastră" (Piatra Neamț, 1934-1937), "Mișcarea Olteniei", (Craiova, 1935), "Mișcarea Orșovei" (Orșova, 1935-1936), "Mișcarea Prahovei" (Ploiești, 1932-1933), "Mișcarea Râmnicului" (Râmnicu Sărat, 1930-1933, 1937), "Mișcarea Romanului" (Roman, 1932, 1935-1936), "Mișcarea Târnavelor" (Sighișoara, 1931), "Mișcarea Tulcei" (Tulcea, 1935), "Mișcarea Vlăsceană
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea Albei" (Alba Iulia, 1935), "Mișcarea Argeșului" (Pitești, 1933), "Mișcarea Bacăului" (1934-1935), "Mișcarea Banatului" (Timișoara, 1934-1936), "Mișcarea Liberală" (Buzău, 1935-1936), "Mișcarea Constanței" (Constanța, 1934-1935), "Mișcarea Făgărașului" (Făgăraș, 1937), "Mișcarea Mehedințiului" (Turnu Severin, 1935-1937), "Mișcarea Mureșului" (Târgu-Mureș, 1936-1937), "Mișcarea Muscelului" (Câmpulung Muscel, 1933-1935), "Mișcarea Noastră" (Piatra Neamț, 1934-1937), "Mișcarea Olteniei", (Craiova, 1935), "Mișcarea Orșovei" (Orșova, 1935-1936), "Mișcarea Prahovei" (Ploiești, 1932-1933), "Mișcarea Râmnicului" (Râmnicu Sărat, 1930-1933, 1937), "Mișcarea Romanului" (Roman, 1932, 1935-1936), "Mișcarea Târnavelor" (Sighișoara, 1931), "Mișcarea Tulcei" (Tulcea, 1935), "Mișcarea Vlăsceană" (1934-1935). În
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști era una de centru. Pentru a demonstra forța organizațiilor, unele dintre organele de conducere județene au prezentat, în etapa următoare, bilanțuri ale activităților desfășurate până în toamna anului 1936. Astfel, dacă numărul organizațiilor comunale georgiste varia între 200 (Dolj), 101 (Muscel) și 116 (Târnava-Mică), organizația georgistă dâmbovițeană dispunea, în septembrie 1936, de un număr de 80 de consilieri comunali 198. S-au înregistrat însă și disfuncționalități, care au determinat refacerea unora din organele de conducere județene. De la primul congres desfășurat în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de participanți (conform presei de partid), Gheorghe Brătianu a proclamat deschisă "mobilizarea generală a tuturor forțelor partidului", în vederea preluării guvernării. În lunile ianuarie-martie, s-au desfășurat acțiuni de refacere sau completare a componenței organelor de conducere georgiste în județele Alba, Muscel, Bălți și Ilfov 201. Congresul din județul Timiș-Torontal a fost ultima manifestare a georgiștilor, care a avut drept scop demonstrarea puterii organizației înainte de alegerile comunale. Reunind 1500 de persoane din întregul Banat, congresul a fost, în același timp, și ultima
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mari, însemna că sunt bine organizate, că președintele lor păstrează un contact mai strâns cu oamenii de sub conducerea sa211. Chiar dacă importanța acțiunii era astfel, supralicitată, analiza sumelor depuse de georgiști de-a lungul anului 1935, sugerează concluzia că în județele Muscel, Vlașca, Bacău, Argeș, Durostor, Cluj, Ialomița, Bălți, Ilfov se aflau cele mai active și mai disciplinate organizații georgiste din țară. Au existat și județe în care georgiștii au avut o contribuție modestă la acțiunea de susținere a ziarului, dovedind dificultăți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conducerea partidului a revenit, explicând că leul cerut fiecărui georgist era "menit să scoată din toropeală masele partidului". Între organizațiile care au răspuns apelului conducerii partidului, depunând sume relativ mari, pe parcursul anului 1936, s-au numărat cele din județele Prahova, Muscel, Dâmbovița și Timiș-Torontal213. La polul opus s-au situat organizațiile din județele Ciuc, Năsăud, Neamț, Sibiu și Storojineț, care nu au răspuns solicitării 214. Ziarul a continuat să publice lunar sumele primite de la organizațiile județene. În ianuarie 1937, se aprecia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
depunerilor s-a îmbunătățit, în prima parte a anului 1937, în urma intensificării acțiunii de reorganizare, desfășurată în teritoriu. Bilanțul acțiunii "Leul pentru "Mișcarea"" a fost prezentat, în iunie 1937, când se împlineau doi ani de la declanșarea ei. Georgiștii din județele Muscel, Dâmbovița, Durostor și Prahova depuseseră constant sumele cele mai mari, organizațiile lor fiind cotate printre cele mai puternice din partid. La rândul lor, georgiștii din Bacău, Ialomița, Dolj și culoarea de Galben din București înregistraseră un salt semnificativ în cel
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județene a fost necesară o acțiune de reorganizare, care s-a produs într-un ritm rapid, așa cum dovedesc listele de candidați ale georgiștilor, pentru alegerile generale din decembrie 1933. Telegramele de solidarizare primite de conducerea centrală a partidului din județele Muscel, Râmnicu-Sărat, Arad, Trei-Scaune, Fălciu și Roman, au fost semnate de vechii președinți ai acestor organizații, dovedind că, totuși, unitatea și fidelitatea lor rămăsese intactă 536. În timpul campaniei electorale, fruntașii partidului au desfășurat o activitate susținută. La 30 noiembrie, a avut
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dolj. Potrivit acestuia, Nicolae Titulescu deviase spre Spania, o comandă de avioane produse în Franța, pentru România 811. Se crease astfel un pretext în plus, pentru ca schimbarea dorită de adversarii politicii titulesciene se realizeze. La Congresul organizației georgiste a județului Muscel, desfășurat la Câmpulung, la 26 iulie 1936, Gheorghe Brătianu a analizat politica externă promovată de Nicolae Titulescu, apreciind că aceasta determinase conflictul "inutil" al României cu Italia, generat de susținerea sancțiunilor economice, la Societatea Națiunilor, alterarea prieteniei româno-polone, slăbirea Micii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Deteriorarea serioasă a clădirii, amplificată și de unele replici ale cutremurului, au convins conducerea școlii și a ministerului să fim repartizați la alte școli normale din țară. Clasa noastră, a IV-a, a fost repartizată la Școala Normală de la Câmpulung Muscel, unde, conform planului de învățământ, am dat la sfârșitul anului școlar și examenul de capacitate. În anul următor am revenit la Bârlad, în localul vechi, renovat, până la acapararea și distrugerea lui în 1944 de către unități armate nemțești în retragerea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
creație În țară și peste hotare, a realizat cîteva expoziții personale și a participat la expoziții de grup sau colective organizate În țară la Iași, Pașcani, Țibănești, Bacău, Botoșani, Reșița, București, Alba Iulia, Călărași, Constanța, BÎrlad, Vaslui, Pitești, Timișoara, CÎmpulung Muscel. ș.a., și peste hotare, În Ungaria, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Franța și Germania, obținînd peste 60 de diplome de participare, premii sau mențiuni, fiindu-i achiziționate lucrări de către diverși colecționari particulari din Austria, Franța, Italia, Grecia, S.U.A., Japonia, Tailanda, Ungaria
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
apar mișcări de ridicare a Subcarpaților, mișcări efectuate ritmic, pe etape. Etapele corespund unor cicluri de eroziune care au îngăduit dezvoltarea mai multor trepte. Astfel N. Popp clasifica în regiunea subcarpatică dintre Ialomița și Prahova următoarele subdiviziuni: - platforma Cândești (în Muscele), - platforma superioară din Subcarpați (Simila), - platforma mediu superioară din Subcarpați (Talea), - platforma mediu inferioară din Subcarpați (Drăgăneasa), - suprafața Cândești din Subcapați. Valeria Velcea (1981) atribuie Subcarpaților de Curbură numai platformele: Talea și Drăgăneasa. Platforma Drăgăneasa are cea mai mare arie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Iași (1938); transferat apoi la București, ca profesor la catedra lui Francisc Rainer și Decan al Facultății de Medicină din București (1942). Grigore T. Popa (1892-1948) 1934 - În serviciul de medicină internă de la Spitalul Colțea, condus de Ion Nanu Muscel (1862-1938), tânărul Ion Pavel (1897-1991) creează un mic compartiment de diabet. Această preocupare este atestată de Jean Vague, care a vizitat în această perioadă serviciul lui Ion Nanu Muscel de la Spitalul Colțea din București. Jean Vague este cel care a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
serviciul de medicină internă de la Spitalul Colțea, condus de Ion Nanu Muscel (1862-1938), tânărul Ion Pavel (1897-1991) creează un mic compartiment de diabet. Această preocupare este atestată de Jean Vague, care a vizitat în această perioadă serviciul lui Ion Nanu Muscel de la Spitalul Colțea din București. Jean Vague este cel care a făcut pentru prima dată distincția între țesutul adipos abdominal și cel periferic (20). Ion Pavel (1895-1991) 1939 - Ion Pavel realizează la Spitalul Colțea din București o primă inventariere a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de curând. Acest fiu de moșneni din Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut să se dăruiască Moldovei. Dar a fost alungat. În familie se știe doar că a fost pensionat forțat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
N. N. Tonitza” Bârlad Expoziții colective Din anul 1975 participa la numeroase expoziții colective și de grup organizate la Iași, Slănic Prahova, Râșnov, Timișoara, Baia Mare, Vaslui, Bârlad, Brașov, Focșani, Tulcea, Pașcani, Tg. Mureș, Tg. Neamț, Orăștie, Făgăraș, București, Bacău, Horezu, Câmpulung Muscel, Ieud, Maramureș. 1979 - 1983 „Voronețiana” - 5 ediții Suceava 1982, 1985, 1995 - Participa la sintezele expoziționale ale artiștilor ieșeni deschise la București 1982 Bienala de pictură și sculptură, Sala Dalles, București 1983 - Expoziția republicana a profesorilor de desen, Muzeul Colecțiilor de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Craiului și care a fost poate de milenii o cale de traversare a Carpaților. El este un fel de axă a întregii depresiuni, continuatorul așezărilor umane din dreapta și stânga căii de circulație pe care sunt așezate, de la Brașov la Câmpulung Muscel localitățile Cristian, Râșnov, Tohanul Nou, Bran, Moeciu, Fundata, din județul Brașov și Valea Urdii, Podul Dâmboviței, Rucăr, Dragoslavele, în județul Argeș. (foto3) Satul este privilegiat de poziția sa pitorească, de unde localnicul sau trecătorul își încântă ochii cu varietatea reliefului, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ar fi stabilit în-tr-o localitate de pe valea Ialomiței, cu nume schimbat, Moroianu. DE UNDE-I VINE NUMELE ? Cel puțin în ultimele șapte secole pe această culme s-a realizat legătura între Brașov, mare centru comercial european și capitalele Țării Românești: Câmpulung Muscel, Curtea de Argeș și Târgoviște. Această cale era singurul drum pe care se putea merge cu carul, căruța sau trăsura, pentru transport de mărfuri și persoane, în condiții de securitate. Existau, firește, și poteci pe unde se putea merge călare sau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
tătarilor. Dacă pornim de la adevărul istoric, conform căruia până în secolul al XIII-lea teritoriul României era împărțit în "Țări", un fel de organizări politice și statale: Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Maramureșului, Țara Năsăudului, Țara Hațegului, în Transilvania; Țara Câmpulungului Muscel, Țara Loviștei, Țara Mehedinților, Țara Severinului, la sud de Carpați, nu putem să excludem o firească relație, legătură, comunicare între aceste țări, toate românești. Restrângând aria numai la legăturile dintre Țara Bârsei și a Câmpulungului nu putem să nu acceptăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru întregirea patriei, colonelul Poenaru Bordea, comandantul Regimentului 30 infanterie, Muscel. Monumentul ridicat în memoria eroului poate fi văzut în curtea Dispensarului din Fundata, aflându-se chiar lângă șoseaua națională. În noaptea respectivă, armatele române au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării, trupele române au luat cu ele pe cetățeanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Fritz Ortlepp, participant la evenimente, în calitate de subofițer în bateria a 5-a a regimentului 58 artilerie din divizia 76 de rezervă din armata germană. Cartea a fost tradusă și publicată de preotul Ioan Răuțescu din Dragoslavele, în 1933, la Câmpulung Muscel. Vom reproduce câteva pasaje, doar pentru a oferi cititorului opinii străine despre frumusețea și importanța trecătoarei, adică a drumului de car. "Trecătoarea Bran, la care mergi pe șoseaua ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
încă de la întemeierea cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai pitorești trecători care leagă Ardealul de Muntenia. Ea avea drept scop să înlesnească drumul spre Câmpulung, numit odinioară "Langenau". Ea leagă ținutul industrial al Bârsei cu județul Muscel, trecând peste culmea muntoasă a Alpilor transilvăneni, la înălțimea de 1245 m. În serpentinele frumoase, șoseaua Branului trece printre stânci înalte, pe lângă păduri și livezi, urcă apoi pe lângă stâni și locuri unde pășunează vitele și ajunge în vârf, la fosta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 305. 4 La 1864, erau 33 de județe: Argeș, Bacău, Bolgrad, Botoșani, Brăila, Buzău, Cahul, Covurlui, Dâmbovița, Dolj, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Ismail, Mehedinți, Muscel, Neamț, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat, Romanați, Roman, Suceava, Tecuci, Teleorman, Tutova, Vâlcea, Vaslui, Vlașca. 5 Manuel Guțan, Istoria administrației publice locale în statul român modern, Editura All Beck, București, 2005 p. 128. 6 În epocă, ideea de tutelă administrativă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
În 1998 a fost depusă, din inițiativa a 61 de parlamentari (aparținând PNȚCD, PNL, PDSR, P. Ecologist, 1 independent și membri ai minorităților naționale) o propunere de lege privind înființarea a 19 județe: Baia, Câmpulung, Bucovina, Dorohoi, Făgăraș, Fălciu, Maramureș, Muscel, Odorhei, Rădăuți, Râmnicu Sărat, Roman, Romanați, Severin, Someș, Tecuci, Târnava Mare, Turda, Tutova, Târnava Mică. 27 Mircea Preda, "Actuala organizare administrativ-teritorială a României este oare perimată?" în Buletin de informare legislativă nr. 4/2007, pp. 8-10, http://www.clr.ro
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]