1,094 matches
-
pe sesizat o implicare a fiecărui instrumentist, mai accentuată cristaline zone de culoare, eterate, realizate printr-o gamă la aceleași partide ale suflătorilor (care au reușit să ofere largă a expresiei vibrato-ului sau prin sunete pure (non acuratețe și muzicalitate fiecărei intervenții) la redarea vibrato) și filaje de o mare delicatețe. Agogică sobră a emoționantei simfonii. Conlucrarea cu acest dirijor, el fost la rândul ei adaptată contextului, acela de a deschide însuși profund atașat actului artistic a fost una dintre
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
antrenat pe solist în sfera teatrului muzical, transformându-l într-un veritabil homo ludens, obligându-l să-și exerseze umorul și capacitatea de adaptare-fulger la trecerile nu tocmai simple de la rostirea unor litere și silabe, la frazările nefisurate, de o muzicalitate care fără cusur! O prezență la fel de stenică și de surprinzătoare a fost cea a Trio-ului ”Sternin”, înființat în 2010 și alcătuit din pianista Daria Tudor - elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Dinu Lipatti” din București, violonista Georgeta
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
destramă în tăcere Scade-n depărtare Piere..." ( G.Topârceanu) Ritmul reprezintă cadența sau armonia poetică obișnuită prin succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate.O unitate de ritm alcătuită din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
poezie. Că în lipsa unui conflict adânc uman și a unor semnificații morale, a unor teme serioase de meditație (că viața, moartea, viciile, iubirea, gloria, bolile sau războaiele, pe care le menționează), nici o scriere nu s-ar susține artistic prin simpla muzicalitate. Că, altfel spus, dincolo de frumusețea pur externă, creația poetica este conținut revelator și reflexiv ce poate cuprinde, practic, toate aspectele lumii, de la armoniile cosmosului până la durerea omului, de la splendoarea naturii până la uratul inerent existenței și la obiectele cele mai banale
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
trădează intenția unei semnificații. Altfel, de ce ar atrage atenția că în mințile lui Homer și Wieland ideile sunt "bogate în fantezie și totodată pline de cugetare"88? "Poezie" nu este, înțelegea bine Kant pentru a încheia discuția acestui aspect simplă muzicalitate ("gâdilarea cu floricelele de stil", după spusă lui Miron Radu Paraschivescu 89), ci expresia unui preaplin de sentimente, de emoții și meditații iscate în mijlocul experiențelor reale de viață, asumate de artist în spiritul pasiunilor și aspirațiilor Omului. Dacă "în măruntaiele
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nivelul cantității, saltul calitativ al metamorfozării obiectelor: atitudine contemplativ-participativă ce-și află împlinirea în schimbare. Iar această schimbare are sensul unei revelații și al unei descătușări a puterilor regeneratoare închise în inerția aparentă a lumii, al dezvăluirilor esențialei transparențe și muzicalități a lucrurilor. Ca un adevărat romantic, Voronca trăiește sub imperiul aspirației la unitatea cu Totul cosmic, acordând imaginației și visului puteri transfiguratoare. Nu întâmplător imaginea baghetei magice și a substitutelor ei în planul energiei afective a eului este dintre cele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să traducă starea de exaltare imnică, revărsarea preaplinului sufletesc, năzuința de „istovire” - cum ar zice Ion Barbu - a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază în toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt în glas, în buză
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Mariana Filimon, Călătorul care a atins fildeșul, VR, 2000, 3-4; Tudor Cristea, Metodă și poezie, „Litere”, 2000, 6-7; Grigurcu, Poezie, II, 537-540; Liviu Antonesei, Poetul după un deceniu, O, 2001, 5; Gheorghe Grigurcu, Refuzul calofiliei, CL, 2002, 5; Radu Voinescu, Muzicalitate și țipăt, LCF, 2002, 27; Iuliana Alexa, Intervalele poemelor, RL, 2002, 38; Marian Barbu, „Intervalul răbdării”, „Cafeneaua literară”, 2003, 7. N. Br.
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
dimpotrivă, se definesc prin claritatea geometrică a formelor. În treacăt fie vorba, acest gen de obiecte muzicale nu s-a bucurat de atenția constantă a pictorilor români din toate timpurile. Câteva excepții confirmă regula. Faptul în sine însă nu anulează muzicalitatea și coloratura cu sonorități rafinate în pictura românească, dimpotrivă, calitatea acestora emanând din opere suplinesc prezența obiectelor-instrumente în naturile moarte și compoziții. Cu siguranță se poate face un inventar precis al obiectelor și categoriilor de obiecte folosite de artist în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cunoștințe de ucraineană mă impiedică să judec textul tradus În ucraineană; m-am mulțumit cu aprecierea Mariei Toacă, cunoscut ziarist și critic literar din Cernăuți, care, În postfața volumului, consideră că Tamara Severniuk reușește să exprime În rezonanță slavă Întreaga muzicalitate și armonia perfectă a poeziei lui Arcadie Opaiț, originalul și traducerea asemănîndu-se ca două picături de rouă. De altfel, traducătoarea era familiarizată cu poezia lui Arcadie Opaiț, căci anterior transpusese În ucraineană și alte poezii ale acestuia, apărute În publicații
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de tablou și imaginarea unor evenimente parcurse pe o durată de timp, cele imaginate combinându-se Într-o compoziție; *METODA MAȘINII DE CUSUT DESENE - joc care propune menținerea mâinii nemișcată și mișcarea hârtiei În actul desenării, care conferă o anumită muzicalitate liniilor și formelor; *METODA OCHILOR ÎNCHIȘI - prin care se exploatează hazardul, Întâmplarea; subiecții desenează cu creionul sau alt instrument, cu ochii Închiși, 3-5 elemente legate de o temă dată, apoi se exploatează suprapunerile, Întretăierile și se adaugă alte elemente; * METODA
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
muzicale, ca filmul îl formează fotografiile în mișcare, adică elementele diferite, din limbaje diferite, dar pentru care există totuși un criteriu comun ce ne incită chiar să alăturăm aceste elemente. În experiența noastră cea mai curentă, elogiem liniile armonioase sau muzicalitatea culorilor, plastică sculpturală a unei strofe, desenul elegant al unei fraze muzicale, ne servim de termenii unei categorii de artă pentru a pune în relief valori aparținând unei alte categorii. Aceasta deoarece avem conștiința că toate aceste elemente, atât de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
dezordinea microcosmică”. Agentul, vectorul, virusul care infectează simțul ritmului în narațiunea lui Cortazar și care fascinează personajele este tabloul lui Picasso menționat în șase din cele nouă secvențe ale prozei care reprezintă un guitarist și care oferă posibilitatea descoperirii unei muzicalități de dincolo de realitatea fizică a lumii. În acest context în care se consideră că ritmul depinde de felul în care este receptat, s-ar putea vorbi și despre: „ritmul unui edificiu, despre ritmul unei statui” sau despre ritmul unei picturi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a secolului al XVIII-lea, efectele impresioniste ale unui Whistler și așa mai departe. Capacitatea poeziei de a realiza efectele muzicii este ceva mai îndoielnică, deși este larg răspândită ideea că poate să facă acest lucru. La o analiză atentă, "muzicalitatea'' din versuri se dovedește a fi ceva cu totul diferit de "melodia" din muzica; ea se bazează pe un aranjament special al grupurilor pe prezența-anumitor efecte de ritm. La unii poeți romantici, ca la Tieck și mai târziu, la Verlaine
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
intitulată Aesthetic Measure (Măsura estetica) *16, G. D. Birkhoff un matematician de la Universitatea Harvard, a încercat, cu oarecare succes, să găsească o bază matematică comună pentru formele simple de artă și pentru muzica și a inclus si tir; studiu cu privire la "muzicalitatea" versului care și ea estt definită in ecuații și coeficienți matematici. Dar problema eufoniei din versuri nu poate fi rezolvata separat de problema sensului și notele meri acordate de Birkhoff unor poeme de Edgar Allan Poe par să confirme acest
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
introduce cu dezinvoltură elementele de observație a realității - de un particular farmec pitoresc și eliberează, fără inhibiții, daruri de colorist, pe rând îndrăzneț în alcătuirea sonoră a unor tente cromatice vii, intens saturate și rafinat acordurile stinse, de o discretă muzicalitate. Comunică cu o sinceritate cuceritoare și cu o plăcere vibrantă, bucuria de a ființa într-o lume cordială -a celor văzute - și aspirația spre armonia spirituală cu lumea inefabilă, acelor înalte și nevăzute.”(dr. Livia Drăgoi - Director, Muzeul Național de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în lucrări calde, senine, armonioase și însuflețite. Lângă jocurile anotimpului candorii, Constantina Voicu adaugă, firesc, alte teme ale existenței în lucrări care se rețin prin gravitatea sentimentului. Vechiul motiv al trecerii ireparabile a timpului capătă note meditative însoțite de o muzicalitate interioară, discretă, melancolică, în ciclurile de lucrări intitulate „Viața”, „Destin”, „Oprește clipa”. Constantina Voicu a descoperit în pictură o zonă de echilibru sufletească, de lumină, un tărâm colorat al liniștii și al bucuriei de a fi pur și simplu. Fără
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
introduce cu dezinvoltură elementele de observație a realității - de un particular farmec pitoresc și eliberează, fără inhibiții, daruri de colorist, pe rând îndrăzneț în alcătuirea sonoră a unor tente cromatice vii, intens saturate și rafinat acordurile stinse, de o discretă muzicalitate. Comunică cu o sinceritate cuceritoare și cu o plăcere vibrantă, bucuria de a ființa într-o lume cordială -a celor văzute - și aspirația spre armonia spirituală cu lumea inefabilă, acelor înalte și nevăzute.”(dr. Livia Drăgoi - Director, Muzeul Național de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
încât era supra solicitat permanent de sfătoșii satului, de învățători, pentru care organiza cursuri de cultură generală și de inițiere pentru activitatea lor în satele județului, ca să nu mai vorbim de echipierii lui. Mi-aduc aminte că, odată, vorbind despre Muzicalitatea poeziei lui Mihail Eminescu, auditoriul - învățători, studenți, elevi, săteni - a fost fascinat... Să-l fi auzit pe Victor Ion Popa declamând... uitai pe ce lume mai trăiești! Ședința discuțiilor a durat șase ore, s-a continuat la masă, după masă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
sau a pamfletelor care aparțin acestei modalități de exprimare. Atât cuvântul scris, cât și cel vorbit au ca efect transpunerea narativității operei literare în sunete. În cadrul poeziei ritmice, sunetul devine un trop constituent ce-i oferă concretizarea finală numai prin intermediul muzicalității sale compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de a oferi sau de a accentua o idee sau un personaj. Sunetul, ca efect al cuvântului scris sau vorbit, devine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și a textului literar prin acapararea atenției asupra anumitor cuvinte cheie ce oferă o dimensiune muzicală cuvântului. Sunetul nu poate schimba în nici un fel înțelesul cuvântului, dar îi oferă o dimensiune imagistică. Folosirea anumitor cuvinte în cadrul unei drame duc, prin muzicalitatea lor, la formarea unei atmosfere armonice. Totodată, tonalitatea rezultată a cuvântului vorbit poate induce diferite stări de comandă, invitație, persuasiune etc. Cuvântul scris își păstrează o semnificație și un înțeles în toate modurile în care este folosit, în tip ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de scriere astfel încât obiectul real este reprezentat prin carte sau alte forme tipărite. Cuvântul scris oferă și aspectul în care opera literară poate apărea. Îmbinarea mai multor cuvinte duce la identificarea figurilor de stil care, prin intermediul imaginii lor și al muzicalității, consfințesc artei literare o natura genuină a expresivității. Această expresivitate ține, în principal, de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele ultimelor silabe ale cuvintelor, oferă muzicalitate și consens întregului construct literar. 1.1.2. Stratul unităților semnificative Unitățile semnificative se formează prin legătura mai multor sunete ale limbajului cu conceptele ideale. Semnificația este dezvoltată pornind de la individualitatea cuvântului la ordinea înaltă a propozițiilor și frazelor. Astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precum versului ritmic, elemente folosite ca ornamente. Forma poetică este redată prin sunete identice sau similare ce aduc rima fie la sfârșitul versului, fie în interiorul poeziei. Fonetica structurii lingvistice este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poetică este redată prin sunete identice sau similare ce aduc rima fie la sfârșitul versului, fie în interiorul poeziei. Fonetica structurii lingvistice este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]