810 matches
-
teatrului românesc înainte de Caragiale, articole aparținând aceluiași publicist. Tot lui îi aparțin un amplu articol intitulat Este mișcarea noastră teatrală un lux?, precum și pledoariile pentru câteva producții dramatice „vrednice de jucat”, printre acestea figurând Conul Leonida față cu reacțiunea și Năpasta de I.L. Caragiale. Virgil Onițiu scrie articolul La chestia teatrului de la țară, Reinhard Strecker se ocupă de jubileul lui Richard Wagner, se analizează activitatea de compozitor și dirijor a lui Gh. Dima. Neobositul Horia Petra-Petrescu mai publică textul conferinței Mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
pas approprié. " mult mai vechi decât zilnicul soare apune " " beaucoup plus ancien que le quotidien crépuscule " (Domnițele/Leș princesses) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 213). L'emploi de l'adjectif " quotidien " affecte la poéticité du texte cible. " [...] poetul, cuvantul strivindu-și, a îndurat/năpastele toate cu bărbăție " " [...] le poète, comprimant să parole, a supporté/virilement toutes leș injustices " (Poetul/Le poète) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 217). L'emploi du verbe " comprimer " au lieu d'" écraser " n'est pas justifié. L'adverbe " virilement " comme équivalent de la locution
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de prozator și completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892; „În vreme de război”, 1898; d. schițe: „Momente”, 1901; e. povestiri: „Kir - Ianulea”, 1910. I. L. Caragiale poate fi socotit unul din cei mai mari dramaturgi și prozatori români din toate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă etapă literară În creația scriitorului. Celălalt univers tragic al operei lui I. L. Caragiale este ilustrat atât În dramaturgie („Năpasta”) cât și În nuvele („Păcat”, „O făclie de Paște”, „În vreme de război”). În această parte a operei lui I. L. Caragiale se poate descopri o forța a analizei psihologice neîntâlnită În literatura română atunci. Din cele arătate mai sus, s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vorbit mai sus. Cele patru capodopere ale comediei românești dintotdeauna au aruncat o foarte serioasă uitare peste cele câteva titluri, despre care nimeni nu-și mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L. Caragiale Îl ocupă drama „Năpasta”, apărută la 1 ianuarie, 1990 și jucată În luna februarie a aceluiași an. Critica a considerat această dramă „o Încercare a 122 Fl. Manolescu, În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești hârtiile cu greul cel mare. Duca Vodă era renumit pentru astfel de manopere spre a face față excesivelor sale cheltuieli, căci „nu cheltuia ca un domn, după putința țării, și vrea să cheltuiască ca un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un domn, după putința țării, și vrea să cheltuiască ca un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]