1,904 matches
-
bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
în cadrul normativ național și respectând principiile fundamentale ale Uniunii Europene: respectul față de demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate și statul de drept De fapt, omul, își constientizează și își cunoaște trecutul dar iți construiește viitorul, mai puțin sau mai mult, potrivit cu năzuințele sale. Ce definim ca drog? Substanțe naturale sau sintetice care introduse în organism îi modifică funcționarea, modifică imaginea asupra propriei persoane și asupra realității înconjurătoare. Folosirea repetată poate crea dependență fizică ori psihică sau tulburări grave ale activității mentale și
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
tendință manifestă un egal respect față cu calificațiunea și talentul diferiților membri ai instituției cât și cu ființa artei și cu publicul căruia-i este răspunzătoare. Directorul unei scene are de-a împreuna aceste două momente: libertatea dezvoltării și a (năzuințelor) dispozițiilor individuale a artistului cu cerințele reprezintărei artistice. Aceste două are să le învoiască-ntre ele și să le puie-n armonie. Dușmanul liberei dezvoltări a artiștilor, izvorul prin urmare a (lipsei de curagiu) descurajări, a urâtului și, în urmă, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celea aveau or erau menite să aibă un scop obiectiv, general. S-au vorbit și discutat mult asupra lipsei individualismului la națiunile clasice; sigur este însă că, orcît de individual s-ar fi format un obiect sau un raport după năzuință și facultate, nu era aprețuită decât din punct de vedere al generalității. Unde de-sine-starea și valoarea omului singular ca atare nu-și găsește recunoaștere, acolo nu se poate afla nici [în] cultura individului pentru el însuși vreun scop demn de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de către funcționarii imperiali. Fiindcă era răbdător, ochii săi putuseră vedea acolo unde nimeni nu pătrunsese, apoi mintea sa deslușise tainele acelei lumiciudate, pe care nici Kasser, și nici Bella al VII-lea nu le bănuiau. Chiar și cele mai ascunse năzuințe ale lui Vassur izvorau din credința sa că așteptarea este doar rareori inutilă. "Fii prada ta! Gândește ca ea!" îl învățase un maestru tactician. Vassur nu reușise însă niciodată să gândească precum o victimă. Preferase să se transforme într-un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
catabasic. Deși Blaga folosește aceste sensuri pentru a evidenția specificul unor spații culturale foarte cuprinzătoare, noi credem că se poate utiliza și pentru arii restrânse din spații culturale relativ omogene. Fără a fi neapărat și mai importantă decât precedentele elemente, năzuința formativă are o vizibilitate mai mare. Apetitul formei îl face pe om să nu se mulțumească cu ceea ce natura oferă, devenind la rândul lui creator. Avem inclusă aici o varietate copleșitoare de realizări, de la statui la eforturi morale sau de la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
stilistică arată inconsistența teoriei imitației Blaga deschide cale unor interpretări ale raportului individ-colectivitate. "Inconștientul ni se descoperă ca o realitate psihică-spirituală statornicită în orizonturi care îi aparțin, funcționând suveran după propriile sale norme, grație unei închegări de atitudini, accente, și năzuințe, puternic constituite, și care împrumută conștiinței individuale suportul continuității și neștiute legături cu colectivitatea. Căci, prin orizonturile inconștiente și prin matricea stilistică suntem într-o măsură cum nici nu visăm, ancorați într-o viață anonimă." (Blaga, 1985: 185) 3.2
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
despre un orizont specific. Concentrându-ne pe specificul relațiilor dintre indivizi nu trebuie să pierdem din vedere faptul că atât modul de așezare a caselor, cât și maniera în care ele sunt construite reprezintă maniere de exprimare a unei anumite năzuințe formative. Noi trăim inconștient pe plai, chiar dacă mulți ne-am strămutat de sute de ani în zone diferite spațial în planul sensibilității conștiente. Dar dincolo de aceste considerații trebuie să privim și prin ochii altora. Deși aparent atrăgător și viabil, un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înțelege comportamente, atitudini, psihologii individuale și naționale. Revenind la China, va trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de multe ori parcă "se împotrivea" unor năzuințe firești ale oamenilor cum ar fi cele ale Moșneagului cel Nerod și ale fiilor săi, care nu doreau altceva decât să călătorească spre sud. De aceea, și raporturile cu mediul natural apar mai încordate în cazul Chinei, comparativ cu alte
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dezvoltate și solicitate, În același timp, În contextul actualei societăți, pregătirii unor viitori absolvenți capabili de o activitate intelectuală din ce În ce mai subtilă, dar și cu o viață afectivă din ce În ce mai intensă- ființe care au nevoie nu numai de știință, ci și de năzuințe, de artă și de morală, de filozofie și de condiție fizică, de o inepuizabilă putere de muncă și voință, cetățenii cu datoriile și răspunderile lor sociale, dar și cu necesitățile lor individuale, pe scurt, tot ceea ce face din persoana acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conturarea unei abordări metodologice de cercetare a evaluării în contabilitate 1. Preambul Pentru lumea la care ne definim contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic al cunoașterii izvorât Și însuflețit de Știință. Considerăm că Științele sociale pot fi creditate Și abilitate ca primi depozitari ai adevărurilor create
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
socraticii, cu mercantiliștii, fiziocrații, liberalii Și neoliberalii; am abuzat intenționat de ultimele două curente, în încercarea de a evidenția că, pe cât sunt de actuale unele „învățături ale primelor”, pe atât pot fi de depărtate adevărurile astăzi acceptate în raport de năzuințele umane. Progresul este alimentat istoric, este condiționat de prezent, dar este produs de vizionari Și certificat de viitor. Sofiștii erau individualiști Și cosmopoliți, atacau sclavia Și statul, militau pentru emanciparea individului Și dezvoltarea comerțului cu alte popoare. Socraticii erau tradiționaliști
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
decât sporul de competențe tehnice solicitate de progresul tehnologic, este o reflectare a acestui fenomen (Bills, 2004). Pentru unii sociologi (Boudon, 1997), inflația diplomelor - sau devalorizarea acestora - este doar un efect pervers al cererii în creștere de acreditări, motivată de năzuința de ocupare a unei poziții sociale cât mai bune. Chiar și acest argument recunoaște efectul de diplomă, rolul pe care certificatele educaționale îl au în selecția și plasarea persoanelor în roluri ocupaționale și poziții sociale. Pentru sociologii conflictualiști, inflația diplomelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poezie.” (J.W. Goethe) Explicația o găsim la W. Shakespeare: „Cel ce n-are muzică În sine, cel pe care nu-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt.” (Voltaire) Tot Voltaire dă și explicația: „Poezia e muzica sufletului... trebuie s-o auzi ca s-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ei stă mult mai adânc, în revoluționarea economiei noastre naționale. Până atunci, ideile liberale străine iau în societatea noastră un caracter medieval: ele dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale e năzuința desăvârșit opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire (ibidem, p 75) Construcția fondului acoperit cu forme ale procesului de modernizare a societății românești a urmat, în concepția lui Zeletin, schema clasică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inversul mediului școlar, cel al violenței În care totul se face, Închipuindu-ne că ar exista lecturi integrale, pentru a ști dacă elevii de acolo au citit Într-adevăr cărțile despre care vorbesc sau cele despre care sunt Întrebați. Cu năzuința iluzorie - pentru că lectura nu dă ascultare logicii adevăratului sau a falsului - de a elimina ambiguitatea și de a evalua cu exactitate dacă ei spun sau nu adevărul. Ținând să transforme spațiul jocului care constă În discuția despre cărți, spațiu de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cea mai consistentă dintre prozele scurte ale autoarei, i-a fixat într-o bună măsură fizionomia literară. Aflată în fața sfârșitului, protagonista își derulează viața într-un racursi marcat de presiunea stării prezente. Orfană de mamă, izolată, ruptă de realitate, cu năzuințe artistice, ea cunoaște un scurt moment luminos în compania unui tânăr cu care va petrece un timp pictând și conversând despre artă. Momentul devine paradigma unei dorite existențe, pe când căsătoria silită cu un bărbat necunoscut, de cea mai ternă esență
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
All That Is Solid Melts into Air: The Experience of Modernity, Penguin, New York, 1988. Ceea ce e nou În modernismul extrem, după părerea mea, este nu atât aspirația către o planificare globală (deoarece multe state imperialiste și absolutiste au avut asemenea năzuințe), cât tehnologia administrativă și cunoașterea socială care fac plauzibilă posibilitatea de a organiza o Întreagă societate Într-un mod În care doar cazărmile sau mănăstirile mai fuseseră organizate. Convingătoare În acest sens este abordarea lui Michel Foucault În Discipline and
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stabilește. În 1932 era inspector-șef pentru școlile din Oltenia. A predat de-a lungul anilor la Liceul „Frații Buzești”, Școala Normală și Liceul „Nicolae Bălcescu”. A colaborat cu versuri, proză și articole la „Glasul Argeșului”, „Rampa”, „Ora”, „Convorbiri literare”, „Năzuința”, „Adevărul literar și artistic”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Poezia”, „Cuvântul liber”, „Meridian”, „Ion Maiorescu”, „Adevărul”, „Gând românesc”, „Presa Olteniei”, „Viața”, „Vremea” ș.a. Încercările critice ale lui I. (autorul le denumește „imagini critice”), bine aduse din condei, cu formulări norocoase, denotă un
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
până în vremea sa. Formulând asemenea idei, Simon de Kézai continua să exprime în spiritul gestelor din perioada anterioară, dar într-o formă mai accentuată, nemulțumirea nobilimii ungare în legătură cu transferul de bunuri și de demnități către aristocrația sosită din afara țării și năzuința autohtonilor de a-și elimina adversarii „venetici“ și de a se impune, în exclusivitate, la guvernare. Autorul cronicii determina apartenența la națiunea ungară de comunitatea de origine și de identitatea lingvistică și conferea prin aceasta termenului de natio semnificație modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
orașului București în epoca Unirii Principatelor, în RdI, nr. 1, 1984, p. 49). • J.O. Noyes, op. cit., p. 122. • Ibidem, p. 148. Dunărene, ci cuprinzând și alte trei din afara granițelor 22, ar fi stimulat și întreținut mândria națională, îndreptățindu-i năzuința spre unitate de care era animat, chiar dacă personal își exprima scepticismul asupra șanselor de împlinire pe motivul că „naționalitatea, sufletul și virtuțile lor (ale românilor - n.ns.) au fost zdrobite“ de tiraniile cărora le fuseseră supuși 23. Nelipsite sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creștin au conferit prestigiu, au propus un exemplu legislativ și au oferit o iluzorie chezășie de protecție în condițiile în care principalul pericol pentru cele două principate venea din partea regatului angevin al Ungariei. Caracterul „apostolic“ al acestuia, acțiunea sa misionară, năzuința de a-și consolida și întinde hegemonia politică și ecleziastică în direcția Peninsulei Balcanice au provocat rezistența anticatolică pe care o constatăm în cultura medievală românească, pătrunsă de moștenirea religioasă a Bizanțului. Cadrul social și politic în care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să renunțe oarecum la revendicările sociale ale religiunii maselor populare din imperiu. Acest cler, în Biserica Ortodoxă și mai ales la noi, la români, nu s-a dezlipit încă niciodată de popor, ci l-a însoțit în toate nevoile și năzuințele sale trupești și sufletești. Acest cler, care a dat poporului pe popa Radu Șapcă, pe popa Neagu Benescu, pe popa Ambrozie Tun și pe atâția alții, nu poate trece sub tăcere caracterul înnoitor și deci revoluționar al adevăratului creștinism, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Puterilor Centrale decât din partea Rusiei; în orice caz, izbânda eventuală a acestor Puteri în războiul cu Rusia nu implică compromiterea iremediabilă, în nici o direcție, a aspirațiunilor naționale și nici măcar renunțarea cât de mică din partea noastră la aceste aspirațiuni“15. În fața năzuințelor de expansiune ale Imperiului rus, România se află în calea cea mai directă spre Balcani și spre strâmtorile Dardanelelor. „În caz de biruință a Rusiei, continua el, în războiul cu Puterile Centrale, noi nu numai că trebuie să renunțăm pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în cele din urmă, să se apuce de scormonirea ruinelor Ghighiului și Celeiului, sub care presupune că s-ar găsi monede antice. Lăcomia îi este sporită demențial de pasiunea stârnită de viitoarea cumnată, pe care o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]