188,732 matches
-
Nora Iuga Christian Haller s-a născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. Absolvent al Facultății de Zoologie la Universitatea Basel. Vreme de opt ani conduce departamentul de studii sociale la Institutul Gottlieb Duttweiler din Zürich. Desfășoară o susținută activitate jurnalistică la Aargauer Zeitung. A publicat
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
cineast universal și doar corect (ca să nu zic mediu sau altcumva) ca ecranizator de literatură (mă refer în primul rînd la sursele literare britanice sau franceze, mai puțin la romanul lui Szpilmann, susținut evident de retrăirea amintirilor Holocaustului de către regizor) Născut în 1933 la Paris, într-o familie de evrei polonezi, forțați să se întoarcă în Polonia în 1937. Absolvent al celebrei Școli de film de la Lodz (1959), se face remarcat prin scurt metrajele sale de debut. După primul lung metraj
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
savuros pamflet: „Isteria bombastică ține loc de judecată politică. Economia e un bâlci înțesat de norod. Prin mulțime umblă judecători și politicieni care îi ușurează pe gură-cască de parale. Caragiale are 37 de milioane de strănepoți argentinieni. Los Miticos se nasc patrioți și mor amploaiați la stat. Toată lumea face rost de o slujbușoară și trăiește binișor din vânzarea de aprobări, parafe și intrări peste rând la Los Jefes (provincia Tucuman are 90.000 de funcționari de stat la o forță de
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
expresivitatea)... și, îmbrâncit cu putere de mulțime, târât o dată cu ea, ratai, scăpai restul ideii. Dar pot să jur că era ce spusei și eu adineauri... Sandro di Mariano Filipepi Botticelli este - mutatis mutandis - un artist italian care putea să se nască foarte bine și în zilele noastre agitate dominate de Eros și de cultul femeii... Dacă până și a lui Bunăvestire are loc cu totul altfel decât la toți ceilalți maeștri contemporani stăpâniți de dogma religioasă... Îngerul, aducând Informația divină, pare
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
ca pentru un mare eveniment... Maria, dincolo de paravanul discret ce o desparte de Vestitor, ca și cum Ea nici nu are voie să-l vadă, cel mult să-l audă, - are figura tuturor celorlalte ființe idealizate, tuturor madonelor, fiind tot Venus, păgâna, născându-se, tot Primavera fermecând întreg Pământul, aici căpătând un alt rol, creștin, ce-i drept, asta fiind situația... Fecioara pare complice; patu-i frumos făcut, întins, pictat în prim plan, la vedere, să n-avem vorbe... Ca neatins! șoptește în spatele meu
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
aleargă spre fericirea nevăzută ce luminează în spatele preotului și a altarului pentru a nu se supune viitorului care așteaptă s-o absoarbă, așa și ea zdrobise capul propriului copil-șarpe, înțelegînd că din burta ei violată în copilărie nu se putuse naște decît o asemenea făptură lungă, interminabilă, iar ea, ca mamă, nu făcuse decît să întrețină iluzia că a născut un om cînd de fapt zămislise un șarpe, tîrîtoare primordială, ființa ofidiană a începuturilor care au învins neînceputul”. (p. 196) Preferința
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
s-o absoarbă, așa și ea zdrobise capul propriului copil-șarpe, înțelegînd că din burta ei violată în copilărie nu se putuse naște decît o asemenea făptură lungă, interminabilă, iar ea, ca mamă, nu făcuse decît să întrețină iluzia că a născut un om cînd de fapt zămislise un șarpe, tîrîtoare primordială, ființa ofidiană a începuturilor care au învins neînceputul”. (p. 196) Preferința autorului pentru acest tip de fraze ample, cu multe ramificații, este cu atît mai suprinzător cu cît Dan Stanca
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția, însă născută în Adelaide (Australia), Agnes Kelly a revenit în Scoția, a studiat la London Bedford College for Women și la University College (cu licența în zoologie), în 1900 a obținut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din München, aici cunoscându
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
a duratei se arată amețitoare. Aflând că însuși tatăl său fusese ofițer de Securitate, Vlad Chelfănescu cere confuz sfatul profesorului Șragăr, care îl încurajează condamnând ideea unui adevăr final relativ: „Din această privire unilaterală și parțială a fenomenelor, s-a născut ideea fatală, erezia gravă cum că adevărul e imposibil de aflat. Cu alte cuvinte, timpul devine iluzie pe măsură ce se desfășoară ș...ț Da, cea mai rea, cea mai primejdioasă dintre erezii, deoarece introduce în spirite gândul pervers că istoria însăși
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
000 de cuvinte existente în DEX pentru a ne înțelege și noi ca oamenii... Noile noțiuni, ținând de inovații și chiar invenții lingvistice, prin ineditul lor, au rolul de a băga în mintea telespectatorilor ideea că, așa cum „veșnicia s-a născut la sat”, voia bună, râsul și atmosfera deconectantă, se naște dimineață de dimineață la „Realitatea Tv”, în sufrageria emisiunii „Trezirea bruscă la realitate”. Fiind o chestiune de interes național-lingvistic, de ea se ocupă, alternativ, o echipă de experți formată din
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
și noi ca oamenii... Noile noțiuni, ținând de inovații și chiar invenții lingvistice, prin ineditul lor, au rolul de a băga în mintea telespectatorilor ideea că, așa cum „veșnicia s-a născut la sat”, voia bună, râsul și atmosfera deconectantă, se naște dimineață de dimineață la „Realitatea Tv”, în sufrageria emisiunii „Trezirea bruscă la realitate”. Fiind o chestiune de interes național-lingvistic, de ea se ocupă, alternativ, o echipă de experți formată din trei prezentatoare, un prezentator român și unul grec (cel mai
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
Uniunii Europene și se pregătește de Olimpida 2004, cu mari răscoliri ale autostrăzilor și construcții “extraterestre”, o Grecie în așteptarea alegerilor generale, cu pătimașe discursuri electorale, cu mulțimi dedându-se înfocat jocului Politicii - o lume a secolului 21 - Vassilis Vitsaxis (născut în 1920) este întruchiparea Poetului ce nu se lasă rătăcit. Trăiește în armonie cu misterioasele ritmuri universale, într-o casă plină de cărți și lucrări de artă, între care, în mod simbolic, arzătoare de tămâie indiene, din argint: par niște
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
camarazilor vestea. A doua modalitate de inducere în eroare a cititorului la care recurge Caragiale pentru a proteja taina morții lui Anghelache o reprezintă presărarea în text a unor false mistere, menite să acrediteze iluzia că ascund indicii revelatoare. Ele nasc întrebări cu efect controlat, fiind, în fond, parazitare, înșelătoare, destinate îndepărtării atenției de la autenticul motiv al sinuciderii casierului. Iată câteva: cum se face că, deși era zi de leafă, iar nenea Anghelache nu mai ajunge acasă, asupra lui nu se
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
fundamental străin. Dar nu este - o știe foarte bine fiindcă înțelege, revoltat, dar neputincios, esența relației cu „celălalt”. Intuiește că între el și dublul său legătura merge până la identitate - înapoi, dar și înainte. „Celălalt” îl premerge cu un singur pas; născut cu câteva clipe mai devreme, geamănul l-a făcut deja: a delapidat. Mesajul e premonitoriu și străveziu: urmează ineluctabil el - verdictul a fost pronunțat și nu admite recurs. Dar, ajuns în acest punct, Anghelache comite un gest luciferic, de sfidare
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
la Palatul Federal din Berna, în sala cu numărul 87, o comisie parlamentară începe elaborarea unei legi privind utilizarea ingineriei genetice (Gen-Lex). Dezbaterile au fost secrete și accesul publicului și al presei interzis, așa că timp de 18 luni, Jean-Stephane Born (născut în 1969, studii de scenaristică în Italia și diplomă de realizator la Departamentul de Audio-vizual de la école Cantonal d’Art din Lausanne, autor al unor documentare apreciate la festivaluri naționale & internaționale - “Connu de nos services”, “La bonne conduite”, “En cavale
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
o fetiță... doar că aceasta are un frate mai mare. Povestea ar fi putut fi emoționantă și atașantă, dar pentru aceasta ar fi trebuit finețe și sensibilitate, grijă pentru nuanțe, interes pentru adevărul uman și psihologic. Dar autoarea, Ruxandra Zenide (născută la București în 1975, școlită la Institut Universitaire des Hautes études Internationales din Geneva, licențiată a New York University și cu stagiu de cinema la FAMU din Praga) recurge la clișee și abuzează de momente melodramatice, iar actorii (printre care românii
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
capitală, s-au înscris pe ambițioase orbite proprii. Leonida Neamțu, socotit de autorul Fluxului memoriei drept o mare speranță a poeziei noastre, a renunțat bizar la poezie, cu mult înaintea prematurului său sfîrșit, în favoarea romanului de aventuri, iar Sina Dănciulescu (născută în 1934) a intrat într-un nemeritat con de umbră. Avem impresia că numele d-sale e pentru tinerele promoții de literați ca și necunoscut. O ediție ce pare completă a creației acestei poete din Craiova, cu resignare intitulată Zilele
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
azi s-a/ tras în depărtări stinghere/ între munți și între stele/ între noi și între vorbe/ glasul cerul aurora” (Romanță). Amplificîndu-se, vidul biografic se arată a fi un vid al Destinului: „Iar e luni/ și nu m-am mai născut/ iar mă voi naște din cînd în cînd/ și pînă să-mi crape ochii/ văd stele vezi...// Numai în copilărie știam/ că m-am născut o dată/ pentru totdeauna./ Atunci mi se dădea toată/ promisiunea pe mînă” (Fișă de identitate). Ori
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
în depărtări stinghere/ între munți și între stele/ între noi și între vorbe/ glasul cerul aurora” (Romanță). Amplificîndu-se, vidul biografic se arată a fi un vid al Destinului: „Iar e luni/ și nu m-am mai născut/ iar mă voi naște din cînd în cînd/ și pînă să-mi crape ochii/ văd stele vezi...// Numai în copilărie știam/ că m-am născut o dată/ pentru totdeauna./ Atunci mi se dădea toată/ promisiunea pe mînă” (Fișă de identitate). Ori într-o variantă mai
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
arată a fi un vid al Destinului: „Iar e luni/ și nu m-am mai născut/ iar mă voi naște din cînd în cînd/ și pînă să-mi crape ochii/ văd stele vezi...// Numai în copilărie știam/ că m-am născut o dată/ pentru totdeauna./ Atunci mi se dădea toată/ promisiunea pe mînă” (Fișă de identitate). Ori într-o variantă mai puțin tăioasă, divulgă funciara inadaptabilitate a ființei auctoriale: „senzația de a fi atît de nouă/ și zadarnică/ o cît/ de puțin
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
Ion Simuț Scriitor interbelic de plan secund, Teodor Scorțescu, născut în 1893 la Iași, cu o activitate literară restrânsă și discretă, nu a reușit să depășească în sintezele istorice ale perioadei simpla mențiune de complezență, fie că e vorba de Istoria... lui Călinescu din 1941, fie de perspectiva actualizată a
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
manualul acela definitiv în care toată istoria universală să fie cuprinsă într-o manieră completă și perfect echilibrată. - Poate că tocmai de aici pleacă reacțiile de care pomeneați. Din nevoia de manual, de rețetă. Schema dată simplifică lucrurile, iar pluralitatea naște, mai ales când nu ești obișnuit cu ea, sentimentul de insecuritate. Mulți caută rețete de trăit. De ce nu ar fi la mare căutare și manualele definitive de istorie ? - Nu vreau nici eu să exagerez. Sigur că avem nevoie de modele
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
sau altul sau în legătură cu mersul general al istoriografiei românești. E păcat, totuși, să nu gândești lucrurile cu mintea ta și cu mintea sau atitudinea generației noastre. Trebuie să încerci a privi lumea ca om al timpului tău. Aceeași realitate va naște mereu alte și alte interpretări” - Există, la ora actuală, două tendințe aparent opuse, dar care, de fapt, se hrănesc reciproc: unificarea instituțională, globalizarea economică și informațională, pe de o parte, și fărâmițarea culturală, diversificarea modelelor, relativizarea sensurilor, pe de alta
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
nu ai, de fapt, cum să atingi adevărul în totalitatea lui. Trebuie să cauți să fii cât mai aproape de el, dar să rămâi conștient că există și alte abordări și că alții pot gândi altfel decât tine. Aceeași realitate va naște mereu alte și alte interpretări. Suntem însetați de absolut, dorim să ajungem la o cunoaștere deplină, sigură, definitivă dar, pe de altă parte, există și dorința de libertate, de judecată personală, de interpretare și reinterpretare. Până la urmă, istoria e un
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
la ce grad de imbecilitate se ajunsese, și asta în așa-zisa perioadă de “deschidere” a regimului comunist. - Coborând în istoria dumneavoastră personală, ce v-a atras spre studierea trecutului ? - Este, în primul rând, o chestiune de familie. M-am născut într-o casă de intelectuali, am avut o bibliotecă destul de mare, rămasă de la bunicul meu, cu multe cărți de istorie și de literatură, și cu tot felul de enciclopedii. Am fost un pasionat al enciclopediilor și încă nu e zi
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]