12,372 matches
-
cu o bună oralitate și destule contururi expresive, discret intertextual, acest roman de debut, oricum peste medie, se citește cu plăcere (mai ales de către băieții filologi). Iar dacă faci abstracție de discursul narcisiac ușor jenant, de facila și comuna secvențialitate narativă, vei găsi inteligența Ștefaniei Mihalache de-a dreptul reconfortantă. Îți vine chiar să o inviți la o cafea... (Sper să nu fiu acuzat de falocriticism tocmai acum, pe final.)
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
să mă tîrăsc în dormitor, în fața oglinzii și m-am privit speriată. Femeia aceea grasă, răvășită, gemînd greoi, era de o urîțenie înspăimîntătoare. Nu voiam să am nimic de-a face cu ea". (p. 223) În cazul ambelor povestiri strategia narativă este aceeași. Autoarea prezintă trio-urile conjugale din unghiul fiecăruia dintre personajele implicate. Concluzia este una singură: indiferent de poziția în care se află, viața tuturor este un coșmar. Principala problemă a cuplurilor este comunicarea. Mai precis, lipsa comunicării dintre
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
bunăoară. E un amestec excelent dozat între un megaroman postmodern și o saga de familie victoriană, o îmbinare fericită între tehnica momentului și subiectul și construcția romanului realist de secol XIX (istoria unei familii surprinsă pe mai multe generații, fir narativ coerent, mai multe personaje etc.). Franzen construiește programatic acest hibrid textual pentru că, spune el în- tr-un interviu: "am înțeles că progresele tehnice, desfășurarea de abilități lingvistice puteau genera, într-adevăr, o plictiseală mortală pentru cititor". Funcția de delectare nu e
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
lui Franzen (apărut în 2001, distins în același an cu National Book Award) se va bucura de succes printre cititorii români. Și succesul ar fi explicabil. Tematică contemporană, situații clasice dar iluminate interesant, modificări de tonalitate și chiar de tehnică narativă (în penultima parte proza e vitalizată ingenios prin transcrierea unor mailuri dintre Denise și Chip) și, de ce nu, se citește nesperat de ușor, traducerea Corneliei Bucur fiind fără cusur. În lumea poveștilor fantasy care au luat cu asalt scena literaturii
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
scriitor ale cărui cărți au mai fost ecranizate, una chiar de Costa-Gavras. Tranziția de la vocea omniscientă la cea plină de îndoieli, restauratoare de evenimente, e însă inovația lui Jeunet. Viețile celor patru camarazi ai lui Manech alcătuiesc un alt vortex narativ, iar vocea îți servește ca un fir al Ariadnei într-un labirint alcătuit din identități încurcate, incidente disparate, scrisori și mărturisiri ale unor martori oculari. Dacă trebuie să iau filmul pe componente, nu știu la ce să mă refer întâi
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
nici un fel de va fi poate chiar o trilogie - asta nu e tocmai important -, însă e dificil de comentat până la capăt acest prim volum care nu este decât un fel de intro, de prezentare prelungită a personajelor și a cadrului narativ. Nu se întrezărește din această primă parte, alcătuită la rându-i din alte trei părți, o eventuală intrigă și, din păcate, acest lucru nu funcționează tocmai ca un captatio pentru opul ce va urma. Dar să nu anticipez. Personajul principal
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și de la sud la nord, cu alte
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
îl lasă oarecum sur sa soif pe cititorul amator de picanteriile ficțiunii, recuperând, ce-i drept, la capitolul imprevizibil și suspans. Dacă descrierea cimitirului (în coloritul sumbru și miasmele sale) și a scenelor erotice se concurează relaționându-se reciproc, tandemul acesta narativ capătă prin permanentă tangență expresivitatea impură a senzualului și morbidului. șa cum confesiunea în scris îndeplinește mai multe funcții, pentru fiecare actant în parte, narațiunea se desfășoară pe mai multe nivele, intuite și indicate bine de comentatorii de până acum
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
Pintilie), Femeia visurilor este un roman adevărat. Dan Pița are dreptate doar pînă la un punct. Acest roman este "literatură influențată de imagini filmice", dar este în primul rînd literatură pentru că pe primul plan stau subtilitățile de construcție și strategiile narative specifice artei romanului. Întreaga carte este un soi de delir al unui regizor de filme în mintea căruia persoanele din viața reală se confundă cu cele fictive, de pe banda de celuloid, trecutul se interferează cu prezentul, viața este privită prin
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
Gib, după o interdicție de aproape cinci decenii, s-a soldat cu un nou succes editorial. Multă vreme prim-planul îl ocupase romanul Donna Alba, apărut în 1935, anul morții scriitorului. Concurența dintre cele două idealuri feminine în două reprezentări narative diferite e în beneficiul indiscutabil al prozatorului. Subtitlul romanului, Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac, avertizează asupra spațiului narațiunii, la limita dintre Basarabia și Rusia bolșevizată. Acestea sunt, de altfel, și cele mai importante elemente politice de fundal care au
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
rolul diavolului președinte de fundație, Nae Caranfil a avut șansa să aibă un rege al sarcasmului: Gheorghe Dinică. Despre restul unei distribuții excelente, vom vorbi la premiera din toamnă. Tot la toamnă, văzînd filmul, o să remarcați tehnica pistelor false, capcanele narative, duelul dintre imagine și monologul personajului principal, parabola (pro)manipulării, finalul în care ficțiunea înlocuiește, total, realitatea... Tot la toamnă o să recunoașteți cîteva momente - mici bijuterii: de pildă, profesorul înamorat dă un telefon secret refugiat în baie, așezat pe WC
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
mai mult decît atît, adică o manifestare aproape abisală care ține de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor inteligibili în orizontul unui proiect antropocentric, realiști în planul reprezentării și cu o evidentă vocație eroică în planul moral. Este exact ceea ce comunismul căuta pentru afirmarea (și confirmarea) lui simbolică, pentru acreditarea convingătoare a unui
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
carte cu foarte multe ingrediente, după o rețetă gastronomică apreciată de consumatorul actual: cît mai multe elemente ambalate împreună și ușor de consumat. Important aici este conținutul, ce fac și mai ales ce spun acești moldoveni și mai puțin tehnica narativă care nu e spectaculoasă. Un observator atent și un ascultător fin se plimbă prin diversele apartamente ale unui bloc din Bacăul zilelor noastre și înregistrează sunetele și gesturile cotidiene. Nu o face cu maximă fidelitate, dar nici cu intervenții auctoriale
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
iubire imposibilă între fiica unei foste curtezane și fiul unui guvernator. Deoarece refuză să se alăture armatei de iubite ale noului demnitar din regiune, tînăra va fi supusă la bestiale persecuții, umilită și molestată pînă la schilodire. Originală este formula narativă de spectacol în film: în fața unei extrem de emotive audiențe contemporane, un cîntăreț Pansori relatează întreaga istorie ce prinde viață cu adevărat, într-o sacadată melopee cu happy-end. Mai tînărul părinte al filmului Adio, concubina mea (Palme d'Or 1993), chinezul
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
vreau să mă hazardez a face o evaluare a lor în interiorul literaturii SF așa cum s-ar cuveni, dar ce se poate spune cu siguranță e că avem de-a face cu texte foarte bine scrise, foarte fine în textura lor narativă și deosebit de interesante tematic. Povestirea Pythia din volumul Omohom apărut anul trecut e pur și simplu memorabilă și de altfel întreg volumul se citește cu delicii. Lista ar putea continua, tentația de a-i răspunde lui Cristian Tudor Popescu are
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
unui jurnalist fără jurnal, apărut postum (scriitorul murind la 19 sept. 1989), scriere care a cunoscut câteva ediții și a definitivat postura autorului ca disident autentic, de marcă, proza lui (nuvele și romane) l-a propulsat în rândul marilor spirite narative ale Europei. Nu-i mai puțin adevărat că redescoperirea lui I. D. Sîrbu ca o instanță de vârf a scriitorilor români se datorează aproape în totalitate lui Eugen Simion. Ce se-ntâmpla oare acum ca Jurnalul să nu fie chemat
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
de Acad. Eugen Simion - și rezolvat, cum au crezut de cuviință, alternativ, Profesorul, criticul si istoricul literar - dacă biograficul s-ar fi constituit ca reper prioritar și pentru alți consângeni. Dezbateri izolate despre prezența sau absența autorului dintr-o operă narativă au existat mai mereu în critica de la vârf. Dar a chibzui metodic, fie și didactic, nu cunosc vreo întreprindere similară celei finalizate de universitarul bucureștean. Învăluitor, acesta s-a ferit să condamne stilul conformist, parcă administrativ, al unor specii componente
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
nediplomatică a autorului: spune ce crede și iscă stenahorie. În volumul Memorii afective, Nicolae Radu se arată meticulos în înregistrarea dușmanilor, prietenilor sau rudelor. Parcă o voință de catastif din care nu trebuie să lipsească nici un personaj îi însuflețește intenția narativă, într-o aglomerare de figuri cărora cititorul nu le poate găsi un rost evocator. Cu alte cuvinte, unele personaje sînt atît de șterse că însemnătatea lor ține de un capriciu subiectiv al amintirii autorului, al căror ecou valoric nu se
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
Ham (Logan Lerman) și o fată adoptată Ila (Emma Watson) sunt educați în același spirit pacifist, vegetarian și ecologic. Spuneam că textul biblic e foarte sec, așa că Aronofsky în compania scenaristului și producă torului Ari Handel trebuie să dezvolte nucleul narativ și să-i configureze un relief dramatic. Pentru aceasta este nevoie de negativi, de huliții, dar atât de necesarii moștenitori ai lui Cain, ucigașul propriului său frate, Abel, un neam blestemat. Viziunea maniheică a lui Aronofsky și Handel este ambalată
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
Beijing, Shanghai, Pascal, Europa, Berlin, Marx. Ca în orice oratorie, retorica se infiltrează ca în propria-i conferință. Și așa apar principiile, logica strânsă a demonstrațiilor, eliberarea aserțiunilor de vituperări stângace ori hazardate. La o asemenea ținută academică a discursului narativ sunt excluse, chipurile, abaterile întâmplă toare. Și totuși, clipește pișcherlicește prozatorul, îngăduindu-și să citeze secvențe fie din înțelepciunea lui moș Gogu ("Bă, n-ai să o duci niciodată bine dacă nu muncește altul pentru tine!"), fie a unei babe
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
din arta clasicismului... clasicizat (din antichitatea greco romană până în pragul teoretizării din veacul lui Corneille și Racine, ajungând în sec. al XIX-lea, cu precădere în Franța, să fie nu numai o mișcare cu principii, ci cu foarte bune realizări narative. Poate și din cauza... opoziției romantismului, cu doctrină afișată bătăios, întâi în Anglia, chiar mai înainte, în sec. al XVIII-lea, apoi în Germania și Italia, Franța, lovitura romantismului s-a afișat fără tăgadă, vizibil zgomotos). Realismul, care a interferat cu
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Dincolo și dincoace de intențiile autorului, din dorința lui expresă de a realiza un roman psihologic, scrierea rămâne pur realistă, în clasicitatea notorie ca structură, având toate determinările de referință în această privință. Am putea să-i spunem întregului demers narativ realism psihologic după modelul Mircea Eliade, care, tangențial se vede și în această scriere. Talentul de narator este indubitabil al lui Ion Catrina. De cunoscător al schemelor de realizare, al umplerii lor cu materiale de profil. Romanul Păpușa de sticlă
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de invocare este de tip balzacian din afară către interior, în formula spiralei -, din lumea dezlănțuită, în căutarea vieții liniștite, pe cât posibil, cu punct terminus în familie. Studiul de caz psihologic se construiește admirabil ca venind din partea cunoscătorului de scheme narative, dătătoare de noi impulsuri în economia limbajului proiectat. Schema ca atare, la origini, a suferit multe influențe, modificate însă, prin tertipuri originale, de la fiziologiile sec. al XIX-lea, până la moderniștii, contemporanii lui Rebreanu, ajungând la proletcultiștii gâtuitori de eforturi estetice
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
profesional i se stabilește... destinul, devenind medic. În suita "amintirilor din copilărie", circulă ca un sânge albastru, mereu protejat, jocurile celor mici, când umbrele vieții n-aveau acces la orizontul lor de existență. Alături de acest al doilea val de rezistență narativă al cărții, se insinuează și o bună doză de destindere și mai incitantă, curgerea limpede a interpretării. Pe măsură ce picii cresc, jocurile lor sunt înlocuite cu altele care-i îmbie să devină oameni în firea lor. Socialul rămâne țintă până ce profesiunea
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
perfecționează pe cont propriu obiectivul auctorial coborât la nivelul micro-evenimentului, dar îmi pare mai puțin interesat de experimente. Deși dau impresia de spumos, de ingenios, prozele sale exclud sau eclipsează implicarea directă a autorului, fie ea și la nivelul tehnicilor narative. Inteligibilitatea parțială a lumii e scrutată cu o insistentă privire cinematografică, una care descrie, nu comentează și nu interpretează. Această răceală a proximității - prozatorul se instalează în pielea personajelor ocupândule până la nivel atomic, dar își păstrează luciditatea și distanța, decuparea
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]