10,006 matches
-
familia în Israel, a lucrat până a ieșit la pensie și tocmai când credea că și-a luat de-o grijă, au început necazurile cu copiii. Generația tânără care se formase în țară nouă și abia își amintea de Bucovina natală, ținea să-și ebraizeze numele. Fiul cel mare își alesese un nume de copac, fiica se măritase, alt fiu, după stagiul militar nu mai vroia nici el Wonzenkeisser.Tatăl venea cu argumente, cu blazonul familiei, cu unchiul din Triest, cu
UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1404681950.html [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]
-
De-acum ascultă-mă oceanul meu străin, Eu te măsor cu degetul de la o mână, Azi lângă tine-mi pun suspinul meu creștin Și tot ce mi-a rămas din țara mea Română. Bolnav de casă sunt și de pământ natal, Știu că boala mi s-a indus fără măsură. Din ape dulci, eu pește adițional Fac cuib de lacrimi, lângă recea ta bordură. 08-02-12 Referință Bibliografică: VORBIND CU DUMNEZEU / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_cu_dumnezeu_stelian_platon_1329277300.html [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
e unul fără precedent: marele artist al Rusiei a știut să comunice mereu dincolo de cuvinte cu lumea căreia i se adresează și căreia îi caută, necontenit, rostul. Plisetskaya a întărit, la rându-i, cu precădere acest principiu specific spațiului său natal. Și, așa precum drumul Lunii noaptea își urmează în taină linia sa predestinată, poemul din necuvinte al Mayei transformă, printr-un dramatism ce depășește barierele cotidianului obișnuit, corpul fizic al artistului, împingându-i, asemenea lui Brâncuși, limitele individuale până la esența
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
robit: / Un biet moșneag în cârje, cu pas rănit de datini, / Urcându-l trist și trudnic pe stânca de granit. / Ce faci tu, azi, copile cu timpul ce-ai primit? Adesea, în stările de reverie, amintirile, o poartă spre țara natală, alinându-i oarecum dorul de cei dragi și de locurile pitorești ale copilăriei: Acasă la mine în suflet, pe pajiștea mea, / Nu-mi pasă de viscol, de avalanșe de nea... Simt susur de ape și cântec de îngeri / Și-nvăț
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1442161593.html [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
Că mi-ai dat marea cinste de a-Ți sluji ca fiu, / Trăind cu Tine-n suflet, cu Tine stând la masă. Autoarea își găsește adevărata muză, inspirația, în stările nostalgice care o cuprind în singurătatea sa departe de meleagurile natale. De fapt aceasta este vraja în care alunecă poeții, vrajă care se revarsă și asupra cititorului răscolindu-i adâncul sufletului cu sentimentele și trăirile fiecăruia dintre noi, cu bucurii și împliniri în contrast cu necazurile și eșecurile ființei umane . În versurile doamnei
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1442161593.html [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
s-a născut în localitatea Corlăteni (lângă municipiui Bălți, Republica Moldova, Basarabia), la 15 decembrie 1979, dintr-o familie numeroasă de creștini ortodocși, numele său de botez fiind Mihail. Între anii 1986 - 1997 frecventează școala medie de 11 clase din satul natal. Este licențiat al Facultății de Teologie din Iași (2001). A efectuat studii doctorale la Moscova și Kiev, unde în anul 2006 și-a susținut teza de doctorat. Între anii 2001 - 2003, a fost viețuitor la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi ” din
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461221440.html [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Poetul S-a întors poetul în satul natal Cu toate păsările lui zburătoare Același râu îi aduce la mal Amintiri din clipe arzătoare. S-a întors poetul pe strada copilăriei Și e o altă adresă pe casa lui Bronzul toamnei sună în frunza viei Și galbenul scrisorilor a
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
poetul pe strada copilăriei Și e o altă adresă pe casa lui Bronzul toamnei sună în frunza viei Și galbenul scrisorilor a trecut în gutui. ...Ceața timpului,val după val, peste nuci încet se lasă, prin inimile oamenilor din satul natal trece poetul, amintire, spre casă... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-Poeme / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2326, Anul VII, 14 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
țară expertă în chestii dintr-astea. Cel puțin nu era când am plecat eu. Dorm iepurește o vreme, apoi oboseala își spune cuvântul. Zilele trecute, iar soare pe strada noastră. Ăsta e singurul care emigrează cu drag spre țara mea natală. Văd lume adunată. Ca la noi. În ce privește aruncatul gunoaielor pe stradă și ieșirea curioșilor la poartă, englezii sunt tot niște români. Când am întrebat de ce aruncă mizeria pe jos, îngreunând astfel munca celor de la salubrizare, mi s-a răspuns că
Eu și teroriștii din UK: „- A explodat conducta de gaze?” „- Slavă Domnului, nu! Doar o bombă pusă de un gang rival” by https://republica.ro/eu-si-teroristii-din-uk-z-a-explodat-conducta-de-gaze-z-slava-domnului-nu-doar-o-bomba-pusa-de-un-gang [Corola-blog/BlogPost/339679_a_341008]
-
Menciu. În această lume ele s-au convins că bunăstarea personală și binele sufletesc nu înfloresc în lăncile de luptă care zornăie astăzi, absurd și tot mai aprig, ci vin din universul interior al fiecăruia. Atât de departe de țara natală, româncele au ajuns pe rând, întâi Daniela, apoi Luciana, amândouă propulsate de un gând preexistent și regăsit! E libertatea, fericirea, certitudinea unei existențe materiale decente și împlinirea sufletească, pentru sine și pentru familie. Daniela, venită în țara Soarelui Răsare cu
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
l-a întâlnit pe Makoto Uchiyama, cel care i-a devenit soț după un an, evenimentul de celebrare a căsătoriei petrecându-se în România. De cinsprezece ani, Daniela locuiește în Japonia, dar soarele sufletesc răsare pentru ea tot în țara natală! Are două fiice, pe Ayame de doisprezece ani, care este în clasa a șaptea și pe Shiori, de zece ani, clasa a cincea; la japonezi, numele au o semnificație: Makoto înseamnă cel care spune adevărul, Ayame înseamnă floare de stânjenel
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
i-a fost casă sufletească, braț de cuprins, drum deschis în față, cer deasupra pentru glas, scenă jos pentru piedestal...! Aura Urziceanu este apreciată și iubită de o lume, dar neînțeleasă și uitată de un grăunte de lume, țara sa natală ce macină în pulbere, cu piatră lacomă de moară, pietrele temeliilor sale culturale! Cum să se audă atât de rar numele Aura Urziceanu, la noi, azi? Cum, și de ce?! Cântăreață și compozitoare, interpreta Aura Urziceanu abordează o diversitate de genuri
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420535664.html [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
de limbaj poetic, frumusețe, melancolie, etc. într-un cuvânt de poezie autentică. Astea toate la un loc m-au făcut să-mi fie ciudă că nu am „ prins” și celălalt volum. Poate altădată, cine știe! Deși plecată departe de meleagurile natale, imagini ale acestora au însoțit-o în permanență, ascunse în suflet, minte și inimă, constituindu-se într-un izvor nesecat la care, ori de câte ori o cuprindea melancolia sau dorul de casă, ca o sete greu de ostoit, se adăpa. Credința strămoșească
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1443606696.html [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
licoarea iubirii. Totuși, încă de la Brăila, pe când făceam turul orașului, intuisem la ea o înclinație înspre lirism, o relevare a sentimentelor prin elemente ale naturii și, mai ales, interpretarea dragostei ca un dat sfânt. Și, cum eram la Brăila, locul natal al poetului avangardist Ilarie Voronca, pomeni, în treacăt, de poemul acestuia Colomba, poem de iubire inspirat de soția lui. Din iubirea-i profundă, senină, ieșiseră drept lavă încinsă versurile, orânduite ca-ntr-o carte sfântă în cinci cânturi după modelul
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e rămasă. Te simt, citită, inimă cum sângeri. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 42, din 24 octombrie 1942 ȘES NATAL Și, Doamne, eu fui pe aici. În țara cu luceferii înalți, Văzui catapetesme cum ridici Și floarea cu parfumuri cum înalți. Văzui însămânțările cu rod, Stupinele cu miere, dimineți Cu mândre aurore în năvod Și falnică sburarea de ereți. Zimbirea
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
deosebite, pe care o iubesc. Și... cu toate aceste peripeții și necazuri am primit, în anul 1960, Premiul I pentru obiecte de artă decorativă! Deci cam aceasta este povestea cu „artizanatul”! George ROCA: Ce v-a determinat să părăsiți țara natală și să începeți o viață nouă în Țara Sfântă, țara strămoșilor dumneavoastră? Liana SAXONE-HORODI: În anul 1958, regimul comunist a hotărât, probabil din dorința de a se debarasa de evrei, mai ales că se putea obține valută pentru cei care
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
momente într-un tablou, cu siguranță ar ieși un lucru fantastic, ceva care ar aminti de Chagall, de puterea de transformare a ființelor umane în mituri eterne. Nu exagerez cu nimic! George ROCA: Știu că ați păstrat legăturile cu țara natală, cu diferite personalități literare și artistice românești contemporane. Câteva amănunte vă rog! Liana SAXONE-HORODI: Am dezvoltat după 1990 legături de prietenie cu personalități din viața culturală contemporană din România. Din păcate cercurile intelectuale din România sunt dezbinate, eu însă am
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Artă și Științe (ARA), membru de onoare al colectivului redacțional al revistei Armonii Culturale, ne invită SÂMBĂTĂ - 28 mai 2011, începând cu ora 13.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești (orașul situat la câțiva kilometri de urbea natală a distinsului scriitor), la o lansare eveniment. Domnia-sa lansează în tandem ultimele două cărți (ca și apariții literare): romanul "Răzbunătorii"(Editura Premier, Ploiești - 2010) - romanul (fictiv) al luptei anticorupție din România și eseul "Eminescu și universul folcloric românesc"(Editura
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
Zaharia. A slujit vreme de doi ani, prin rotație la trei biserici din Sălătig și Mineu (jud. Sălaj). În 1971 soții Marinescu se întorc în Argeș, preotul primind parohie la Valea Porcului (Băiculești). După opt luni se mută în satul natal, Cărpeniș, comuna Șuici, județul Argeș, pe care-l va sluji cu eleganță duhovnicească și dăruire vreme de un deceniu și jumătate. În 1986, părintele Marinescu va veni la Olari, unde va sluji până în 2011, când va ieși la pensie. Privesc
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Aveam exact 18 ani când, terminând o școală medie tehnică după examenul de admitere nereușit la Politehnică, m-am încadrat în câmpul muncii la „marea fabrică de cherestea” din comuna natală unde am și învățat. Mare tehnician mare! Toate fetele cârd în jurul meu, dar cu puține șanse. „Inima”mea fusese cedată „primei iubiri”, o fostă colegă de gimnaziu care plecase de mult din localitate. Așa că-mi „beam” amarul, nu la cârciumă
FRIPTURIST AM FOST ŞI EU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413562873.html [Corola-blog/BlogPost/341588_a_342917]
-
asta face: scoate la lumina frumosul, revarsă o rază de speranța, insuflă curajul de a visa și de a lupta pentru împlinirea viselor. Prin versurile sale, D-na Olguța Trifan Luncașu își dezvăluie frământările sufletului, bucuriile copilăriei, dragostea față de satul natal cu tradițiile și obiceiurile strămoșești pentru care are un deosebit respect, dragostea față de părinți, față de oameni, față de țară, speranțele sale pentru un viitor mai luminos. "Te vreau, române, demn în țara ta, din poartă-n poartă să nu mai cerșești
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1436942676.html [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]
-
nimeni de îndrăgostiți...) și Ziua celor pereche (a păsărilor...). În unele părți precum cea a Țării Mehedințului, alergarea băieților după fete se mai numește și Ziua zburătorilor ori zburare, zburătorire. (c. f. Mitologia Română, op. cit. p. 338) În satul meu natal, Bârsoiu al comunei Stoilești-Vâlcea, dacă ziua Dragobetelui era în timpul săptămânii de școală, atunci așteptam cu nerăbdare recreația pentru a le alerga pe fete, a le prinde, a le ridica și strânge în brațe și a le săruta. Eu, în pauză
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
ținea practic în viață de la microfonul postului de radio Europa Liberă, încercând să ne insufle curaj, criticând regimul nedrept al comuniștilor și povestindu-ne cum e acolo, dincolo, Oben (sus). Cu siguranță, și Domnia-Sa, din Germania, ducea dorul meleagurilor natale. Ca Fred. Nu în ultimul rând, îl văd pe cumnatul meu, originar din Germania de Est, acum nevoit să munceasă în vestul Germaniei. Pentru că are locul de muncă la sute de kilometri distanță de casă, locuiește în timpul săptămânii tocmai în
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
wird das Leben in die Schule nehmen.” („Cel care din școală nu ia nimic în viață, acela va avea de învățat din școala vieții.”) Realizez acum că, totuși, mototoul are un sâmbure de adevăr peren. E trimiterea spre acel „cod natal”, care se pare că nu numai pe mine m-a însoțit prin lume. Mă-ntorc la cartea „Coșmar în Balcani”, depunând-o în biblioteca mea de suflet. Trec cu palme febrile peste suprafața netedă a copertei și peste paginile groase
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
noastre”. Așa avea să înceapă o frumoasă și onorantă prietenie, oferindu-mi astfel privilegiul de a-mi fi mentor, în inițierea deslușirii tainei cuvintelor, prin ochii ,,spionului” din Miorcanii lui Ion Pillat, satul străbunilor mei, la apus de Pererîta dumneavoastră natală, pe valea ,,dulce-amară” a Prutului. Vă mulțumesc că ați găsit astăzi vreme și dragoste să ,,privim în ochii cuvintelor drepte până vom plânge împreună cu ele.” Imortalizând clipa în șoapte și tăceri, ,,trăind din pâinea metaforei și bucuria creației”, ne vom
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]