1,811 matches
-
natalității, sporul natural a fost mare, peste 30 ‰, mulți ani înregistrându-se o medie de 33 ‰, în 1930 ajungând la 39 ‰. (Datele de la recensământul din 1992 au fost puse la dispoziție de către dl. Vasile Prosie). Cam de prin anii 1950-1960, natalitatea a început să scadă simțitor și chiar dacă a scăzut și mortalitatea, mai ales cea infantilă, sporul natural al populației a scăzut îngrijorător de mult, de la media de 33 ‰ înainte de război, până la 19 ‰ în 1956, ajungând la 0 în 1977 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în 1992. Familia cu mulți copii a rămas, astfel doar o frumoasă tradiție. Din evidențele Dispensarului medical uman Oncești reiese că în anul 2003 s-au înregistrat 28 de nașteri, față de 30 de decese din aceeași perioadă. Reducerea drastică a natalității și exodul populației tinere la orașe (după terminarea ciclului gimnazial), aveau să aducă, în anii agriculturii cooperatiste, schimbări radicale în structura populației după vârste. Pentru comparație, la nivel de țară, după recensământul din 1992, structura pe grupe de vârste se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cauzat de cel de-al doilea război mondial și foametea ce a urmat. În anii postbelici 1956-1966, sporul natural este de 8,4 ‰, dar după 1966 a urmat o perioadă de redresare treptată, media fiind de 15,34 ‰. După 1989, natalitatea a scăzut, ajungând la valoarea de Conform unor date din lucrarea „Județul Bacău”, editată de către Consiliul Județean Bacău, în anul 1996 comuna Oncești dispunea de o suprafață de 4.748 de hectare, fiind populată de 858 de locuitori. Conform datelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai ridicată de perioade de întreruperi ale activității profesionale după naștere decât restul femeilor intervievate în cadrul studiului realizat de xe "Glass"Glass și xe "Riley"Riley (1998, p. 1401). În SUA, arată autoarele, cea mai mare scădere a ratei de natalitate se înregistrează în rândul femeilor care dețin cele mai ridicate niveluri ale capitalului uman. Piața muncii, prin structura și mecanismele sale, produce astfel o discriminare statistică a femeilor cu copii, care se răsfrânge și asupra femeilor tinere, necăsătorite și fără
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
financiare absolut precare, cam ce-l așteaptă oare ? (E drept, era vioi și optimist !) Dar pe ceilalți, adică populația îmbătrânită a satelor ? Asistăm la un val migrator (modern) cu românii în exod către vest, unde a înghețat de mult ritmul natalității și unde câștigul este mai mare. Asistăm neputincioși la nenorocirea agriculturii unde cultura națională a devenit B|L|RIA. Vedem că micii întreprinzători de la orașe (și sate) sunt pândiți de faliment, din imposibilitatea de a asigura veniturile la nivelul UE
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în Vest. Se spune că în Spania a crescut șomajul. Dârdâială națională. Vom tremura toți, dar toți, cât strănută ăștia din Europa MARE. Averea și anii se tot duc !!! Speranța de viață alterată, îndușmănire socială (homo, homini...) și, mai ales, natalitatea în mare pericol ! Mai putem vorbi de limbă, obiceiuri și distracții? țineți-vă bine: D+RD+IALA NAȚIONAL| a început !!! (MERIDIANUL, An XI, nr.8 (787), joi, 26 februarie 2009, Editorial) 6. AGRICULTURA SECETA ! Fac parte dintre cei care au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sperăm în bine ! (MERIDIANUL, An IX, nr.28 (706), joi, 19 iulie 2007, Editorial) Era și este de anticipat că urmează o criză alimentară în toată lumea ! Dar nu din cauza înmulțirii populației, mai ales în Europa unde autoreglajele (familiale) conduc spre natalitate cu minus. Cauza: biodieselul ! La noi criza încă n-are colții ascuțiți deși marea majoritatea a populației trăiește la limita de subzistență ! Dacă anul acesta Cel de Sus (cu grindina și ploile) ne ocrotește, putem avea bune producții de grâu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lideri economici și politici, și nici unul în celălalt. 55% dintre americani credeau, în 1960, că „în majoritatea oamenilor se poate avea încredere”. În 2000, doar 34% mai susțineau acest lucru. Sentimentul s-a dezvoltat de la faimosul avertisment din perioada exploziei natalității - „Nu aveți niciodată încredere în cineva peste treizeci de ani” - la sloganul „Puneți la îndoială autoritatea” sau la și mai cunoscutul „În cine putem avea încredere?” În America, ajunge la maturitate o generație care nu crede în știri, în declarațiile
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
10 ani) Indică efectul asupra solvabilității fiscale a diferenței de creștere a ratei dobânzii Datoria brută/netă guvernamentală generală Povara datoriei Echilibru primar ajustat ciclic Corectează echilibrul total pentru factorii ciclici și excepționali Tendințe fiscale pe termen lung Rata de natalitate totală Indică creșterea populației mature Planuri ale raportului de dependență a persoanelor în vârstă Măsoară povara viitoare a populației mature Planuri pe termen lung ale modificării în ceea ce privește cheltuielile publice pentru sănătate Măsoară presiunile bugetare planificate din cheltuielile pentru sănătate Gestionarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu dificultate și în mod defectuos, condițiile legate de nașterea și creșterea copiilor. Asemănător, din motive cu conținut heredobiologic și heredocultural (dezadapterea socială etc.), apare inoportună reproducerea subiecților cu diagnostic care confirmă stări psihopatice. în realitate, deși este recomandabilă limitarea natalității în rândul "populației" indivizilor cu probleme psihice, ca urmare a mariajelor asortative și calităații inferioare a mediului familial, tendințele accentuate reproductive ale celor considerați se exercită fără reținere. În alt plan - dacă afectată este viitoarea mamă - poate fi luat în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
deceselor etc.) și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografic în cursul unei perioade de timp (de regulă anul calendaristic). Se calculează ca un raport, în care la numărător se află numărul evenimentelor demografice petrecute în intervalul considerat, iar la numitor populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
diferite vârste sunt urmare atât a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai; − îmbătrânirea demografică prin baza piramidei, deci ca urmare a scăderii natalității influențează negativ evoluția populației școlare, a resurselor de muncă, având implicații asupra desfășurării activităților educaționale, sociale, economice; − procesul de îmbătrânire demografică impune amplificarea programelor de protecție socială, persoanele vârstnice necesitând programe adecvate; − modificarea structurii pe vârste are implicații și asupra
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]