971 matches
-
distincte de clasificare ar impune existența a cel puțin șase tipuri de observație, în literatură sînt descrise, de regulă, patru: observația naturalistă, de laborator, sistematică și participativă. Există autori care menționează doar observația sistematică și participativă, deoarece consideră că observația naturalistă nu are nevoie de descrieri detaliate, observația de laborator este oricum sistematică, iar observația în care cercetătorul nu este implicat în activitatea studiată este naturală. Pe de altă parte, chiar cele patru tipuri de observație menționate în literatura de specialitate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
naturală. Pe de altă parte, chiar cele patru tipuri de observație menționate în literatura de specialitate sînt ușor de confundat: obser vația sistematică poate fi și naturalistă, și de laborator, după cum observația naturală poate fi și spontană, și sistematică. Observația naturalistă constă în explorarea unui fenomen, a unei activități, a unor subiecți într-un cadru natural și descrierea detaliată a acestora (Evans, 1985. Elmes, Kantowitz și Roediger, 1985). Deși se desfășoară într-un cadru natural, acest tip de observație necesită o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
desfășoare înainte de debutul investigației. Astfel, trebuie clarificate variabilele care vor fi studiate, trebuie elaborate modalități de înregistrare a datelor sau trebuie să se decidă asupra înregistrării audio-video a unor fragmente de activități în mediul natural al subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se va desfășura cercetarea, impunîndu-se în același timp formarea observatorilor. În spațiul educațional, observația în context natural este frecvent utilizată nu doar în demersurile de cercetare, ci și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Își pot evalua foarte corect aptitudinile și punctele slabe și le plac provocările. Își cunosc bine sentimentele și le pot deosebi între multele tipuri de stări emoționale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenți, plini de voință și foarte disciplinați. Inteligența naturalistă se referă la recunoașterea și clasificarea florei, faunei, aplicarea legilor lumii vietăților, talentul de a avea grijă și de a interacționa cu diverse vietăți. Oamenii dotați cu o astfel de inteligență manifestă plăcerea de a cultiva plante, de a îngriji
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pe șantier, De ziua lui..., Dolorosa ș.a.). Nuvela titulară a volumului Șovăiri (1921) este interesantă prin analiza psihologică a protagoniștilor, plasați într-un conflict ce se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic. În general, nuvelistica lui T.-B. este structurată, naturalist, în jurul unor obsesii, ca în Ochiul de nichel (1927). Povara spaimelor devine de neîndurat, încât singura izbăvire rămâne moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G. Costin, Mihail Celarianu, Andrei Tudor, Leon Feraru, Cicerone Theodorescu, Emil Gulian, Eugen Jebeleanu, Tana Quil ș.a. Colaborează cu proză Liviu Rebreanu (Crângul Feregetului), Grigore Cugler (texte suprarealiste), Ticu Archip (proză modernistă, cu nuanțe naturaliste), Hortensia Papadat-Bengescu (Candoare, Drumuri care nu se văd, fragment din romanul Concert din muzică de Bach, Rochia miresei, Fetița), Camil Baltazar, I. Peltz, Camil Petrescu (Drum cu ocoluri la Odobești, fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
politică internațională. Pentru o mai bună înțelegere a încercărilor de tipologizare a neorealismului, se pot utiliza criteriile utilizate de Stefano Guzzini în elaborarea hărții teoriilor în relațiile internaționale: criteriul epistemologic (axa naturalism-interpretivism) și criteriul metodologic (axa individualism-holism). Teoria waltziană este naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
această omisiune și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
satul său natal) cu cele despre Calimandric, al cărui imitator perfect este. Ultima despre acest „personaj” (multora simpatic, nu și mie) e următoarea. Venit cu întîrziere și băut bine la recepția dată de Comitetul Județean participanților la un simpozion al naturaliștilor, C. a nimerit în fața academicianului Radu Codreanu și a soției acestuia, care, la un moment dat, a făcut observația că nu se atinge de vin, crezîndu-l un timid. „știți, doamnă, - i-a răspuns bătrînul cotoi, cu afectare, umezindu-și buzele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui conținut nou de viață i se mai suprapun forme de expresie învechite, care nu-i mai corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit, în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
-și propună o simplă ilustrare a ideilor politice. În 1932 va edita o formă revizuită (sub titlul Cântecul muncii), iar în 1934 Robii, un volum de povestiri - cele mai multe pornind de la întâmplări reale, de obicei, dramatice, cu puternice inflexiuni de factură naturalistă, în spriritul literaturii lui Carol Ardeleanu. Cartea sa cea mai cunoscută e romanul Nedeia din Poiana Miresei (I-III, 1955-1964). Investigațiile în arhive și în biblioteci l-au ajutat pe D. să creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele decupează, în buna tradiție naturalistă, „felii de viață” din lumea celor defavorizați ori aflați mereu în inferioritate. Rareori se vizează alte sfere sociale, întrucât scriitorul nu se îndepărtează de acele medii pe care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
va metaforiza pe marginea lirismului prozatoarei, iar G. Călinescu, în replică polemică, va ironiza „vaporozitatea” și „lirismul” ca inadecvate analizei psihologice, considerând că aceasta sfârșește uneori în „trivialitate”. În fapt, proza scrisă de D. este mai degrabă una de tip naturalist în sens superior, adică o analiză sufletească a individului, îndeosebi a femeii, ființă aspirând la mai mult decât îi oferă mediul social citadin și, uneori, ereditatea tulbure. Este o imagine ieșită din realitatea cotidiană cunoscută direct de autoare, comentată, interpretată
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
11-13/1924), Septimiu Popa (Scrisori din Ardeal, 2/1921). Comentariile pe teme literare sunt semnate de C. Nedelescu-Zlotești, Tudor Teodorescu-Braniște, Ștefan Ivanovici (Terențiu), Anton Marinescu-Nour (A. Nour) ș.a. Revista conține traduceri din literatura universală, poezie romantică și proză realistă și naturalistă. Alți colaboratori: Dimitrie Iov, Vasile Cazan (Vladimir Corbasca), Cezar M. Stratula, George A. Petre, M. G. Samarineanu, D. I. Boureanu, Iustin Ilieșiu, Em. Papazissu, George Voevodica, Alice Gabrielescu, Elvira Bengescu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, Teodor Maiorescu (Theo Maiorescu). C.A
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
se dăruia total, ardea cu flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla.” Exemplară în acest sens este bătaia din finalul romanului, povestită pe câteva zeci de pagini, cu o aplicație și o știință a detaliului demne de cel mai pasionat autor naturalist: descrierea călușului folosit de anchetatori, îmbibat cu saliva tuturor deținuților care trecuseră prin același supliciu, este un detaliu care poate impresiona chiar și pe cel mai insensibil lector al Gherlei. Este de la sine înțeles că poetica cruzimii exclude, de la bun
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
vrea să mă justific. Nu prin volumele monografice care au Însoțit, În 2005, apariția ultimului său roman, Posibilitatea unei insule, ci prin ceea ce cred că reprezintă mizele majore ale proiectului lui. Din perspectivă estetică, literatura lui Houellebecq reînnoadă tradiția literaturii naturaliste franceze, Înscrisă Într-o paradigmă romantică pe care moderniștii secolului ai XX-lea au dus-o la ultimele consecințe: la ilizibilitate (după unii) sau la poezie pură (după alții). Houellebecq reia, În prag de mileniu III, un proiect balzacian, fidel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Istoria, contemporan cu un cadavru și cu sine Însuși, miraculos aduși Împreună. Trebuie că o motivație asemănătoare are și Michel Houellebecq cînd se apucă să scrie cărți. Adept al romanului dus la culme acum două secole, acela “realist”, În variantă naturalistă, scriitorul francez se instalează, pentru a crea, În cel mai Înalt fotoliu la care nu e sigur că altcineva poate ajunge. În scopul de a provoca cititorului o senzație mazochistă: vertijul asistării la propria lui dispariție - antropologic vorbind - și jubilării
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
animă, care-i animă personajele ca și digresiunile asupra condiției omului contemporan. Dar și pentru conținutul “populist” al romanului, care se Încheie tezist, cu fraza “această carte este dedicată omului”. Personajul (ca și categorie naratologică), alături de un realism cu accente naturaliste dus până la ultimele consecințe fiziologice, se reîntorc en fanfare În proza franceză odată cu acest roman. “Mai degrabă istoric decât tragic” el are scenariul unui bildungsroman pesimist până Înainte de epilog, fiind foarte aproape de celebrul de acum film american Forrest Gump. În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ridicării provinciei din punct de vedere intelectual prin literatura și știință. Interesante și noi sunt ideile dintr-un articol semnat C. Ghe-n (C. Gheorghian), Teatrul la noi, în care se cere înființarea de teatre „populare”, cu un repertoriu de calitate, „naturalist și contemporan”. Literatura oferită gazetei provine în bună parte de la autori botoșăneni. Versuri dau Corneliu Botez, Râul Stavri, I. Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa germană, surprinde cinci trăsături esențiale: - accentul pus asupra statului ca fomă centrală a oricărei politici; - cunoaștere de tip ștințific, apropiată chiar de un canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii statului național; - orientare pragmatică, accentul fiind pus pe rezolvarea problemelor concrete; - rasism; - eurocentrism (americano-centrism). Cu excepția notabilă a rasismului, sociologia lui Anton Golopenția se află foarte aproape de această schemă creată pentru caracterizarea geopoliticii germane. Chiar dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai sus amintesc, într-adevăr, de „confesiunea negativă” a vechilor egipteni și de „decalogul înțelepciunii ebraice”. Desigur, Festinger s-a ferit cu obstinație să își prezinte doctrina în termeni mistici, căutând exprimări cât mai sobre, imitând până la exagerare limbajul savanților naturaliști. Dincolo de această mască lingvistică se simte însă obsesia sa umanistă. Nu și-a putut reprima un mesaj esențial pe care l-a exprimat încă prin lucrarea din 1957 (p. 265) și pe care l-a reluat apoi de câteva ori
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
conform unei logici care nu mai este a lui, nu mai este a naturii, ci a moralizării creștine. Animalul devine, pe scurt, o figură de stil. Explicația este că, odată cu impunerea creștinismului, se renunță la perspectiva obiectivată, raționalistă specifică istoriei naturaliste din Antichitate (de exemplu, Istoria animalelor a lui Aristotel dispare din orizontul culturii europene până în secolul al XIII-lea, când Michael Scotus îi traduce tratatele despre animale din arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui Plinius cel Bătrân, o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Indica, a grecului Ctesias din Knidos, medic al lui Darius II și apoi al lui Artaxerxes.14 Pasajul a fost reluat de aproape toți cei care s-au ocupat sistematic de unicorn și i-a influențat pe toți enciclopediștii și naturaliștii antici și, prin intermediul lor, și pe cei medievali sau renascentiști. Există în India măgari sălbatici la fel de mari precum caii și chiar mai mari; au corpul alb, capul roșu, ochii de un albastru închis. Acest animal are un corn în mijlocul frunții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de science-fiction sunt mai bine pregătiți să facă față viitorului decât oamenii de rând, pentru că ei cred în schimbare" (Robert Heinlein). 1.1. Domeniul Este alcătuit din ficțiuni narative, literare sau filmice punând în scenă, la modul foarte realist, aproape naturalist, aventuri care au drept scop explorarea potențialităților acestor lumi inventate, într-un raport mai mult sau mai puțin științific cu orizontul în care se înscriu. Aceste aventuri sunt mijloacele de "experimentări mentale" în și prin respectivele "lumi posibile". Cu ajutorul unui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
études théoriques des actes de langage, Ed. de Minuit, Paris, 1982, p. 111. 2 Philippe Hamon, "Un discours contraint", în Littérature et Réalité, Seuil, 1973. Autorul identifică funcțiile descrierii și ale comentariului pe care se întemeiază autenticitatea științei la autorii naturaliști. Aceleași funcții sunt valabile în cazul textelor SF. 3 Știința occidentală, care s-a impus în lumea întreagă, nu este decât unul dintre instrumentele conceptuale posibile, și acesta de dată recentă. Vezi Jean-Marc Levy-Leblond, "La science est-elle universelle?", în Le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]