1,114 matches
-
să-i depășească, își fixează un nivel de aspirație ce depășește mult exemplele proprii de realizare. Acest fapt se va solda, în ultima instanță, cu eșecuri repetate, cu stări de irascibilitate, impulsivitate sau, dimpotrivă, cu stări depresive de neputință, de neîmplinire. În evitarea eșecului, un rol important îl are, prin urmare, stabilirea realistă a nivelului de aspirație, fapt care poate fi realizat printr-o bună cunoaștere a posibilităților și posibilităților proprii. Cunoașterea obiectivă de sine ne ajută să evităm situațiile în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un personaj straniu, care se inspirase din teoriile lui Gioacchino da Fiore pentru a face predicții numerologice pe baza Apocalipsei lui Ioan, ajungînd la concluzia că lumea se va sfîrși În anul 1836. Acesta n-a apucat desigur să constate neîmplinirea prezicerilor sale, cum n-a mai apucat nici discipolul său Oetinger care, stimulat de apropierea finalului inerent (nu-1 despărțea prea mult timp de el), a conceput proiectul unei Împărății milenariste În care toți să fie egali și În care proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă nici ipoteza unei dorințe acute de celebritate și de oblojire a unor frustrări cauzate de nerealizarea profesională sau de neîmplinirea În viața de familie. Istoricul Dennis Deletant, În cartea sa Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, distinge Însă În comportamentul românilor care se autoinclud În categoria disidenților fără a fi recurs la nici o acțiune vizibilă de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din satisfacția de a avea o experiență agreabilă, ci din aceea de a nu avea o experiență rea. Bucuriile negative se exprimă perfect în sintagma „se putea și mai rău”. Ele survin pe fundalul unei așteptări sumbre și derivă din neîmplinirea acestei așteptări. Evident, nici vesticului nu îi sunt străine asemenea bucurii. Ele sunt, în fond, bucurii general umane: bucuria de a nu fi bolnav, bucuria de a nu pierde locul de muncă, bucuria de a nu locui cu soacra etc.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3); adînc (2); afecțiune (2); călător (2); chin (2); de cineva (2); ciocolată (2); de ea (2); de el (2); despărțire (2); durere în suflet (2); fată (2); foarte (2); iubită (2); liniște (2); de mama (2); de mare (2); neîmplinire (2); nevoie (2); pasiune (2); de părinți (2); persoană (2); persoană dragă (2); plăcere (2); plîns (2); singur (2); speranță (2); viață (2); zbucium (2); absenta; ador; adormi; afect; amăgeală; amarnic; amintire permanentă; Ana; ani; apăsare; apăsător; aprins; aproape; arzător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucățică (2); cantitate (2); căsătorie (2); ceas (2); complet (2); femeie (2); fericire (2); fracție (2); frate (2); half (2); de inimă (2); iubitul (2); îndrăgostiți (2); altă jumătate (2); lipsă (2); lună (2); mama (2); mîncare (2); mult (2); neîmplinire (2); neîmplinit (2); neîntreg (2); nevastă (2); nu (2); oră (2); a doua parte (2); plină (2); portocală (2); potrivită (2); prieten (2); prietenie (2); rupt (2); ruptură (2); semicerc (2); soția (2); suflet-pereche (2); timp (2); totul (2); treime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus; minută; modest; modestie; motivație; nu mult; nu prea mult; mulți; mulțumesc; mulțumire; mulțumit; murdar; neajunsuri; neavut; necesar; nedreptate; neimportant; neîmplinire; neîncredere; neîncrezut; neliniște; neplăcut; nesatisfăcător; nestrîns; nesuficient; aproape nimic; nimica; nisip; normal; noroc; nota; nul; obosit; omăt; papuci; patine; peste; pitic; plictisitor; poco poco; portofel; porție; precaritate; prieteni; a rămas; rece; repede; prea sadic; salariu; săpa; sărman; scump; scurt; secundă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește, căci „datul” e și „noroc”, neîmplinirea e (și) împlinire. De fapt, în această ecuație fragilă își înscrie Cioran existența și Ă poate lașă sau poate curajoasă Ă justificarea. Nu (mai) crede în fapte și are o teorie foarte simplă, de care-i vorbește lui Bucur țincu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar fi suferit enorm de servituțile morale ale anonimatului, la Paris el descoperă că anonimatul e chiar o grație; doar că ea a devenit inaccesibilă și nu-i mai este la îndemână. Că ar fi rămas aici același? Firește, aceeași neîmplinire, nedatorată conjuncturilor biografice, rămase străine. Dar, oricât de rece în fața lui, traseul exterior contribuie la limpezirea înțelegerii propriului sine. Poate că, într-adevăr, oriunde, Cioran ar fi fost același; i-ar fi lipsit însă experiența care să-l facă să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune. De ce? De unde pot să vină? La ce bun să mă îndoiesc de mine câtă vreme, în principiu, m-am exclus din sfera actelor, deci din sfera valorilor și a ierarhiei lor?” (III, 66). Altundeva: „Mă simt strivit de povara neîmplinirilor mele” (I, 176). Așa încât, disputat de chemări opuse, Cioran se interoghează din nou asupra propriei identități. E convins la un moment dat că trăiește la marginea speciei. În loc să se bucure, căci este ceea ce visează, reclamă un crez: „Nu numai că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
uneori, cum am văzut, apologia Infernului, i se pare că i-ar fi urât până și în Dumnezeu: „Mi-ar fi urât până și-n Dumnezeu, mai cu seamă în el. În teama asta de un plictis suprem, văd motivul neîmplinirii mele religioase” (I, 262). Comunicarea cu Dumnezeu rămâne, însă, unul dintre reperele gândirii cioraniene. La un pas de credință, el simte că ar fi fost și la un pas de sfințenie, pe care ar fi ratat-o: „Și când mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru asta în fiecare clipă. Dați-mi un alt eu!” (II, 179). Dar dincolo de fatalitatea aceasta alienantă, care provoacă strigătul disperat al nevoii de a fi altul, de reținut fascinația predestinării. Cioran e atras de tot ce înseamnă eșec, ratare, neîmplinire, nenoroc. „Binecuvântate fie eșecurile! Le datorez tot ce știu” (II, 122), spune la un moment dat. Sau: „Nu mă poate interesa o ființă asupra căreia nu apasă o anume fatalitate” (I, 225). Cum s-a ajuns aici? Nu cumva predestinarea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
termită” (II, 330). Aici, gustul amar al eșecului apare în toată severitatea sa. Neputința și ratarea sunt chiar ceea ce sunt: o înfrângere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării ca neîmplinire. Dar printr-o retorică în care își angajează ființa, sensul neîmplinirii se schimbă: totul devine opusul său. Este motivul pentru care, mai mult decât să se descopere pe sine, Cioran se construiește pe sine. Și se construiește mereu ca fiind
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
severitatea sa. Neputința și ratarea sunt chiar ceea ce sunt: o înfrângere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării ca neîmplinire. Dar printr-o retorică în care își angajează ființa, sensul neîmplinirii se schimbă: totul devine opusul său. Este motivul pentru care, mai mult decât să se descopere pe sine, Cioran se construiește pe sine. Și se construiește mereu ca fiind celălalt, altul. E ca și cum, uitându-se în oglindă, ar face eforturi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
12 luni, reprezentate antropomorf, în funcție de vârstă, de la copil luna ianuarie , la moș luna decembrie sunt purtate din casă în casă, într-un car împodobit, tras de patru perechi de boi. Anul vechi prezintă, în versuri sau în proză, împlinirile sau neîmplinirile din timpul său, în timp ce fiecare lună ironizează sau satirizează lipsurile, spre hazul tuturor. La final, Anul Nou rostește urătura de belșug și sănătate.46 În calendarul creștin, există două sărbători ale înnoirii timpului anual, Crăciunul solar și Paștele lunar. Riturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
convingerile și părerile țăranilor. Până la bolșevizarea completă a României, preoții și învățătorii satelor n-au fost niciodată priviți cu încredere de comuniști”. In perioada 1958-1961 au fost arestate loturi masive de intelectuali, studenți, preoți ca și în perioada 1948-1952. Toate neîmplinirile regimului communist printre care și întârzierea colectivizării agriculturii erau puse pe seama slabei vigilențe revoluționare. Acuzațiile erau aceleași însă ca și atunci: uneltire contra orânduirii de stat, discuții dușmănoase la adresa regimului de democrație populară, dar și misticism și combarea materialismului dialectic
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
toată această perioadă, neîntrerupt din 1990 până acum, vocea sa a fost auzită în mass media locală și centrală în momentele de cumpănă ale democrației, încurajând audiența prin expresii percutante precum: -„Comunismul este un cal mort, mort, dar mort”. În ciuda neîmplinirilor guvernărilor succesive, Mihai Ursachi considera că trebuie să apreciem libertățile câștigate și faptul că în esență comunismul a fost învins. Prin pierderea poetului Mihai Ursachi, România pierde nu numai un poet dar și o personalitate importantă a vieții publice. Fie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tensiune intrapsihică din cauza preocupării femeii respective, centrată tematic pe această stare anormală, pe care o percepe ca pe o „infirmitate” ce o exclude din sfera feminității. Din acest motiv, tulburările orgasmice sunt ascunse de femeie ca reprezentând un sentiment de „neîmplinire” și de „rușine” personală față de propriul partener, dezvoltând în timp o structură nevrotică de tip fobic-anxios. Femeia ascunde, de regulă, această „stare”, păstrând-o mult timp ca pe un „secret personal” cu caracter penibil. Ea va apela la ajutorul medical
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și cornul sună însă foarte puțin." Un sentiment nostalgic cuprinde baladele, care sunt elegii ale neîmplinirii; fecioarele își pierd frumusețea în unde ("Elegie"); feciorul, sluga lui "Crai de ghindă", așteaptă, trist și tăcut, porunca; grădinarul poartă în el povara unui vis: "ca un cer închis" ("Trandafirul negru"). "Acela-care-nu-se-teme-de-nimic" va fi răpus de "cel ce așteaptă nemișcat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sub aripi și ros de rugină." Poezia lui Mircea Ciobanu este cea a universului uman, de o mare concentrare a emoției existențiale la nivelul conștiinței relațiilor eului cu viața trăită fragmentar, de aici un anume ton elegiac produs de sentimentul neîmplinirii și din inadaptarea la rigid și la artificioasa măsură a lucrurilor, la care se raportează. Leonid Dimov "Versuri", E. P. L., 1966; " 7 poeme", E. P. L., 1968; "Pe malul Stixului", Editura Tineretului, 1968; "Carte de vise", Editura Cartea Românească, 1969; "Semne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acele discuții prelungite până în noapte târziu. Asemeni unui mare artist, am descoperit că Alexa poartă în continuare în sine așteptarea de teatru ca mărturie și reușește să-i transmită forța studenților săi. Astfel, el depășește ceea ce pare a fi o neîmplinire scenică pentru a prezerva, pe alt plan, impactul vocației sale vocație inițial realizată, iar apoi doar proiectată! Un artist rănit, dar un artist fără regrete nici remușcări,iată ce e Alexa. El a aliat drumul teatrului cu acela al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a abandona, nici trăda, ceea ce revela demult, în seara în care, uimit, descopeream Cartofi prăjiți la orice. Această distorsiune m-a preocupat și, sincer, m-a neliniștit până când mi s-a revelat sensul "ascuns" al unui parcurs nu simptom de neîmplinire, ci doar de mutație esențială: aceea de trecere de la lumina scenei la umbra pedagogiei. Alexa, ca acest alter ego al său care e Radu Penciulescu, s-a devotat în ultimii ani învățământului artistic, nu doar ca un paliativ artistic sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intră în impas, refuzându-i-se acea călătorie prin beznă atât de familiară lui Peter Brook. Nu împărtășesc în schimb opinia prietenului nostru comun, George Banu, exprimată în revista Vatra, cum că ar fi vorba de o mărturie care vizează neîmplinirea unei vocații ori o confirmare a unei decepții. Alexa Visarion nu e singurul caz de mare regizor ce la apogeul carierei își întrerupe, din varii motive, suprinzător activitatea. Manea a făcut-o din pricina bolii. Grotovski probabil din conștiința că experimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]