1,059 matches
-
chibrituri pentru export, ambele scrise de Vasile D. Chițac, Zundholfabrik TEMESVAR 1894-1915, de F. Kitzofer (1991), Katalog Rumänischer zundholzetiketten 1960-1968 etc., precum și o colecție de 24 de cutii românești din jurul anului 1950, unele cu îndemnuri mobilizatoare - „La luptă pentru lichidarea neștiinței de carte“, „Pacea nu se așteaptă, pacea se cucerește“, „Trăiască 7 Noemvrie“, „Trăiască 21 Decembrie, a 70-a aniversare a eliberatorului și prietenului Poporului Român tov. Stalin“, „Trăiască a 30-a aniversare a partidului clasei muncitoare din țara noastră, 1921-1951
Agenda2005-28-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283933_a_285262]
-
realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza proprie de inedit, fie și din faptul că provin - cum ziceam - dintr-un alt spațiu geografic și cultural. Dar e la fel de adevărat că limbajul de lemn
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
primit nici un răspuns, a apelat la instanță. În urma investigațiilor derulate de către C.N.C.D. , s-a concluzionat că fapta constituie discriminare și s-a hotărât sancționarea fundației. Acesta este un caz fericit, în care cel nedreptățit și-a găsit dreptatea. Stigmatizați din neștiință Presa, organizațiile de persoane seropozitive sau diverse alte instituții încă semnalează cazuri de copii și tineri seropozitivi care sunt stigmatizați și izolați de comunitatea locală și în școli. Numeroase studii efectuate la nivel local, național și internațional indică faptul că
Agenda2006-22-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/285013_a_286342]
-
atare ar putea avea consecințe economice dintre cele mai grave asupra României. Un semnal a fost căderea leului care, timp de cîteva zile, a zguduit băncile, casele de schimb valutar și a dus la creșterea bruscă a prețurilor, pe fondul neștiinței publice a negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Într-o economie cum e cea a României, aflată în criză și cu puține resurse de a ieși cu bine din această situație fără sprijin extern, adevărul negociat, oricît de neplăcut, e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea prevenției" din perspectivă criminologică
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
echivalează cu cunoașterea, iar cel care a apucat să afle adevărul nu se mai poate purta în viață decît conform lui. Și astfel, atitudinea omului, dictată fiind de lumina adevărului, va fi una morală. De aici reiese că imoralitatea înseamnă neștiință sau confundarea falsității cu adevărul. În toate aceste considerații, adevărul presupune o concordanță între spusele unui om și starea de lucruri la care se referă ele. Dacă frazele mele corespund realității ele sunt adevărate. Concluzie: adevărul e adecvarea cunoștințelor la
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
împrăștiat pe îngrășăminte. Ei au făcut toată toată cheltuiala, mie nu mi-au mai virat niciun ban. Curtea de Conturi m-a întrebat de ce n-am încasat noi banii de la Asociație și de ce a făcut Asociația lucrările. Am zis din neștiință că, dacă era, încasam noi, primăria și făceam noi toate lucrările respective de pe imaș. Cei care au venit în control au spus: «Nu, domnule, luați acuma și faceți factură de la asociație către primărie ca să se stingă debitul, iar dumneavoastră faceți
La Roşieşti (Vaslui) jumătate din subvenţiile UE pentru păşunile comunale au dispărut în neant () [Corola-journal/Journalistic/24600_a_25925]
-
Își refuză, pentru eroarea de a fi aderat, circumstanță atenuanta a necunoașterii, argumentul la care mulți apelează, ca ei nu au știut exact despre ce e vorba, că nu li s-a spus, că n-au deținut toate datele etc. Neștiința nu poate fi o scuză valabilă pentru nimeni, și nici pentru el: "...a fost și a rămas dezonorant faptul că m-am așezat la aceeași masă și am mers pe același drum cu pecereul. ăEu nu am știut și nu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
Fă cum îți spun și trage linia pe perete auzii repetat implacabilul ordin Dă-ți drumul încearcă și uită ce nu știi Brusc mă simții invadat de o tainică fervoare și fără să vreau muiai creta în cerneală și Din neștiință și teamă primele figuri începură a se înfiripă sfielnic prinzând conturul unor forme timide apoi crescură inconștient unele dintr-altel topindu-se criptic și fluent ca niște anagrame rupestre combinându-se în forme stranii abstracte de parcă însuși profesorul în uimirea lui
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
îmi dau silința să aflu de ce cum și când o să mă ia prin surprindere lebăda neagră (rara avis in terris nigroque simillina cygno) de popoare și seminții descrisă în fel și chip doar după ce a venit și-a trecut cu neștiința pre neștiință călcând întorcând lumea pe dos schimbând repede ceea ce păruse tuturora de neschimbat dintotdeauna poveștile se dislocă una pe alta mi-e sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
silința să aflu de ce cum și când o să mă ia prin surprindere lebăda neagră (rara avis in terris nigroque simillina cygno) de popoare și seminții descrisă în fel și chip doar după ce a venit și-a trecut cu neștiința pre neștiință călcând întorcând lumea pe dos schimbând repede ceea ce păruse tuturora de neschimbat dintotdeauna poveștile se dislocă una pe alta mi-e sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Cred că am făcut o greșeală luînd cărțoiul despre Dostoievski de la Sorin Titel. Trăiam într-o dulce neștiință, mi se părea că descopăr lucruri nostime și, iată, acum, deschizînd volumul la întîmplare, dau tocmai de capitolul cu culorile! De fapt, ca să fiu cinstit, remarcasem doar galbenul din Crimă și pedeapsă, revenind insistent în tapetele camerelor și, la urmă
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
de sticla ferestrei, fâl-fâl! de perdea, de clanța ușii, de tavan. O, scapă acum, scapă acum, scapă acum de animalul uman! Te vei întoarce la clipa nașterii tale, pe circumferință. Vei reveni la feericele grădini prenatale. Ușor și-aproape în neștiință. În locul unde vreau să te duc nu se poate ajunge altfel, la nivel de ființă. Va fi ca o nouă, ultimă, întrupare. O, nu, ființă sumbră, pasăre cobitoare! Nu acum. Mai târziu, mai târziu. Acum voi să mai adast în
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
cu atât mai puțin, ci neputința mea de a depăși granițele cunoașterii atinse până astăzi, încolo, oricine se poate da savant sau prooroc, fiul lui Dumnezeu sau a lui Noe. A crede sau a nu crede, a te revolta contra neștiinței rosturilor și destinului uman - e tot una! Finalul este același, implacabil, dizolvarea în neant. Dacă vrei poți urla că nu te predai, că execuți o purificare pe pământ, dar că veșnicia este sub pământ (că și acolo e tot cer
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
coapsele minții voastre, fiți treji, și puneți-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus, la arătarea lui Isus Hristos. 14. Ca niște copii ascultători, nu vă lăsați tîrîți în poftele, pe care le aveați altădată, cînd erați în neștiință. 15. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfînt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. 16. Căci este scris: "Fiți sfinți, căci Eu sunt sfînt." 17. Și dacă chemați ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, 11. ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîștig de la noi; căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. 12. Cînd am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, 13. n-am avut liniște în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
onestitate meritele. Altfel stau, însă, lucrurile în cazul celor cu mai puțină știință de carte. Aceștia sunt predispuși confuziilor, ei luând adesea faptul istoric ca pe o legendă și, mai ales, invers. Sub raport științific, se înțelege de la sine că neștiința devine dăunătoare. Din celălalt punct de vedere, însă, lucrurile nu par a fi chiar atât de grave. Importantă este imaginea finală. Concluzia, mai precis spus. Prin adaosul fabulației la adevărul istoric, imaginea reală capătă dimensiuni artistice, metaforice, cu o mare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere, și m-a pus în slujba Lui, 13. măcar că mai înainte eram un hulitor, un prigonitor și batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentru că lucram din neștiință, în necredință! 14. Și harul Domnului nostru s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și cu dragostea care este în Hristos Isus. 15. O, adevărat și cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice: "Hristos Isus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
măsura ei, și se zidește în dragoste. 17. Iată dar ce vă spun și mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc păgînii, în deșertăciunea gîndurilor lor, 18. avînd mintea întunecată, fiind străini de viața lui Dumnezeu, din pricina neștiinței în care se află în urma împietririi inimii lor. 19. Ei și-au pierdut orice pic de simțire; s-au dedat la desfrînare, și săvîrșesc cu lăcomie orice fel de necurăție. 20. Dar voi n-ați învățat așa pe Hristos 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu atâta cruzime: “parcă dracul mi-a luat mințile” se mira eroul, rămas perplex, “cu o pungă goală” în mână, de proporțiile autopăcălirii. Dracul i le-a luat, dracul i le dă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
-i un mare adevăr, se pronunțase vesel, făcându-mi cu ochiul. Pana, Íñigo, e mai rentabilă decât spada. — Longa manus calami, comentă și latinistul Dómine. Principiu cu care toți se declarară de acord, fie din unanimitate, fie ca să-și ascundă neștiința latinei. Așa că a doua zi Licențiatul Îmi adusese material de scris, subtilizat desigur cu abilitate de prin tribunalele unde Își câștiga o pâine destul de albă grație Învârtelilor proprii meseriei sale. Alatriste nu mai spusese nimic, nici nu mă Încurajase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Îi atrăsese simpatia, și toți considerau afacerea gata Încheiată. — Păcat că flăcăul ăsta chipeș e eretic. Dar nu-i nimic: treaba poate fi aranjată de un confesor care-și știe meseria și de-un botez la timp. Buna femeie, În neștiința ei, credea că anglicanii sunt ca turcii, că nu-i botează nimeni. Mai mult fac două mamele decât două răzbele! Și râdea, clătinându-și pieptul acela plin care mă fascina și care, Într-un anumit fel - pe-atunci Îmi venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Caterina Sforza. Natural, mistificam, pentru că noi înșine nu citeam excesiv, și întrebările de mai sus le preparam viclean, cu ajutorul cărților găsite pe acasă sau la rude studenți. (Ioanide: "M-aș fi mirat să fie altfel!") Penibilă mi se părea nu neștiința profesorilor, foarte scuzabilă, dar lipsa lor de demnitate intelectuală, incapacitatea de a face față situației. Dacă ar fi răspuns: "Nu mai citesc nimic peste Victor Hugo", ni s-ar fi părut sublim, asta ar fi fost o filozofie a ignoranței
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de comerț în sine, consumîndu-se în prezent cu pasiune. Când lui Saferian i se întîmpla să se înșele în negustorie, plătind prea scump obiecte ce nu se vindeau sau vânzând ieftin lucruri de valoare, din neglijență ori din G. Călinescu neștiință, nu se supăra niciodată și nu certa pe Demirgian sau pe cel direct responsabil. Zicea: . - Așa este comerțul. Azi câștigi, mâine pierzi, una pestealta. . Odată, vânzând un covor, Saferian opri din distracție cu mult mai puțin decât fusese învoiala. Clientul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]