1,139 matches
-
în deplasare, la pauză, trupa IF-ului, cu trei puncte la zero. 305 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI veterani. Din clipita în care ultimul profan părăsea sala, mai ședeau o vreme pe la locurile lor, mai găsindu-și de lucru, necăjind tutunul putrezit de "Carpați", ridicând gulerul hainelor recuperate de prin cuiere, făcând să alunece pe masa unică, imensă, scrumierele de hârtie, așa cum alunecau halbele de bere pe tejghelele barurilor din Vestul Sălbatec. După care, brusc, se apropiau de cele trei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la pădurile de fagi, de lângă închisoarea Parapetu!... - Fîl-fîl! le promise, gutural, tuturor Sinistratul. Transpirase. Își simțea pe spinare, coborând și încolăcindu-i-se sub coapsele subțiri, mici afluenți de nădușală. Iar aerul înnegrit de fumul platformelor industriale din vecinătate îi necăjea plămânii, dîndu-i senzația că i-ar îngreuna urcușul. - Fîl-fîl! glăsui el hotărât, cu venele tâmplelor și ale gâtului crăpîndu-i de atâta concentrare, reușind din nou, să țâșnească încă vreo trei-patru metri. Ocolind in extremis cablurile electrice și de telefon de pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
s-a diminuat și a fost lăsat mai în voia domnului. Din păcate tatăl său s-a îmbolnăvit. Au crezut toți că are cancer, însă, a fost greșit verdictul dat de doctori. Acum un ulcer și-o melenă păcătoasă îl necăjeau continuu, dar oricum familia era fericită că trăia. În această vacanță a contribuit zilnic la traiul familiei cu primii bani câștigați de el. Sora lui se ”împrumuta” de câte ori avea nevoie de la el și era tare mândru când se milogea să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
jumătate din clasă, dacă nu mai mulți, au dat examene la chimie, petrochimie, farmacie, medicină, chimie industrială etc. După spusele colegelor era profesorul care nu punea niciodată 10 dar lui Stani îi era indiferent ce note obținea, însă ele se necăjeau de fiecare dată, mai ales că țineau la materia aceasta erau ambițioase și toceau! Fusese numit profesor emerit și avea metoda perfectă de a preda, că pricepeai lecția din clasă. Acasă trebuia s-o mai aprofundeze puțin, ceea ce Stani nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în realitate. Nu aveai voie să deviezi sensul unui electron, să amesteci o impuritate clasată că puteai provoca o reacție în lanț imprevizibilă, neplanificată și cine știe ce se putea întâmpla cu atomul care era atât de instabil! Sosea în clasă, deseori, necăjită cu ochii roșii. Avea pregătită batista pe care o folosea, își făcea lecția iar el cu o glumă încerca s-o înveselească. Ea surâdea și preda mai departe, ce necazuri avea nu a aflat niciodată probabil îi făcea bine să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
votca albă scria complicat de simplu ,,20 de ani,, și cu mare greutate a îndrăznit să le răvășească. În toți acești ani a spus cu mândrie ,,Am terminat la Mircea!,, însă nu putea să-și amintească profesorii care l-au necăjit fugitiv ci numai de acele clipe, ore minunate și de neuitat ce le-a petrecut împreună cu dascălii și colegii iubiți. Lumea își schimba în permanență culorile, unduirile înșelătoare ale vremurilor, în zgomotul fascinant al apelor doar silueta masivă de pe mal
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
scenă simplă a unor oameni simpli, din acea vară sufocantă după amiaza, la încheierea lucrului, aproape zilnic. Se simțeau în acord, munceau din greu și în timpul liber petreceau, beau câte o bere în sufrageria lui Paul care încerca să- și necăjească soția în glumă. Se lăuda cu drăguțele lui de pe vremea când era flăcău, cu mușchii lui însă ea îl întrerupea repede: - Mai bun este Laur, mai ușurel, mai înalt, mai frumos și văd că nu doarme toată ziua în papuci
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe nevastă-mea din casele noastre? - Nu, sigur că nu, dar știi, e mai bine... - Eu sânt om serios! retezase Stere aproape supărat. Se opintiseră. Meșterul văzu negru înaintea ochilor. Înțelesese unde bătea negustorul. O luase ușor, să nu-l necăjească: - Măi Sterică... -Da. - Ia pune colea un pahar de vin. Ginerele îi turnase. Lina cu mă-sa tăceau mâlc. Pe urmă, cârciumarul le spuse la toți că de când se află lumea era lucru cunoscut că averea se scrie pe numele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
seara, după ce se termina totul, intra în cârciuma negustorului și cerea o litră de rachiu. O bea repede, pe nerăsuflate, ca să se îmbete. Pe urmă cădea cu capul pe masă, țeapăn. Lucrătorii își spuneau unul altuia: - Săracu Chirică, iar e necăjit... Și nu-l mai băgau în seamă. Ceferistul se trezea către miezul nopții, când auzea pe Lina punând drugii obloanelor. Pleca clătinîn-du-se și înjurînd. În câmp, se oprea și ridica pumnul lui mare, vîn-turîndu-l spre stele: - Tu-ți dumnezeul tău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei albă ca laptele cu obrajii roși și părul ei blond, foarte blond, care înconjura cu lux și fineță o față plină și râzătoare. Pe când el perora o temă de astronomie - indiferentă atât lui cât și ei - adecă pe când se necăjau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât, l-ar fi sărutat de o mie de ori - așa număra ea cel puțin - dacă? dacă s-ar fi căzut. Ah! că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el și părinții mei la fel. Venea la petrecerile noastre de familie, când îl invitam. M-a adoptat într-un fel și nu mă trata ca pe o secretară, ci ca pe fiica lui. Mă proteja de soldații care mă necăjeau. Cam asta e. Am fost eliberată din serviciul militar după exact doi ani și am început colegiul de institutori imediat după aceea. I: Când te-ai hotărât să devii învățătoare? S: Cred că dintotdeauna, adică de foarte devreme. Îmi aduc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Cu ochii ceacîră, gura lăbărțată, Fruntea-i cucuiată, fața mohorîtă, Peste tot negoasă și posomorită, Umbla-ntunecată și tot Înnorată, Nu o vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Paris. Pentru a mă consola, un tânăr călugăr mi-a zis că cine are mulți vrăjmași e ca și cum ai avea o putere peste măsură, dar astea sunt doar glumițe. Când eram copil, toți țineau la mine, chiar dacă îmi cam necăjeam camarazii cu șotiile mele. Odată întors de la pășune cu caprele după o zi întreagă, simțeam nevoia să mă joc cu copiii de seama mea. Ne ciondăneam dar fără răutate, alergam desculți pe ulițele satului, noaptea dormeam liniștit, nu mi-era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Gaittany, ordonă întoarcerea automobilului și astfel trupa lipsită de idoli se întoarse și ea cu lumânările. Madam Pomponescu, înspăimîntată, ceru audiență Hangerlioaicăi și-i solicită protecția în virtutea faptului că Pomponescu intervenise pentru Hangerliu. Prințesa știa aceasta, dar era mai ales necăjită de scandalul ce se făcea cu Cioarec și chiar cu Ioanide în detrimentul memoriei prințului. După socoteala ei, numai Hangerliu fusese victimă, ceilalți erau niște simpli accidentați. Mentalitatea ei era aceea a aristocraților care întrebau un individ dacă e "născut", "né
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi se arată pricinele cele nebunești a oamenilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a canalelor care-I unea cu Universul. A Început degradarea și destrămarea structurilor câmpului energetic. Energia nu putea fi procurată din altă parte decât de la oameni. Dacă este vorba de un copil, acesta Începe să-și irite mama, s-o necăjească. Ea Începe să Țipe În permanență, se Înfurie și Îi cedează energie. Copilul Își bate joc de colegii de joacă, Îi jignește, chinuie animalele, râde și Își bate joc de cei vârstnici În scopul obținerii energiei. Prin urmare provocarea de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
bilet doar dus spre cer, a plecat într-o zi și uite așa, am pierdut noi muritorii ocazia să jucăm la o adică o tablă cu fiul lui Dumnezeu, să-l batem prietenește pe umăr îmbărbătându-l când îl mai necăjește câte un Irod contemporan și să mai stăm la câte o cină din aia de taină cu fripturi, muieri și vin roșu ca sângele Domnului. Cât privește afirmația că „n-am venit ca sa stric Legea, ci ca s-o împlinesc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cercuri“, ca să folosesc cuvintele ei. Firește, asemenea momente mar mâhni adânc dacă nar cuprinde și ele ideea consolatoare că, din toată lumea asta, ea ma ales pe mine. De fapt, Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine, ea e convinsă că drumul vieții mele îmi cere să mă mișc, orice sar întâmpla, numai pe el și că, dea lungul lui, în orice clipă, se află lucrul către care mă îndrept, chiar dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aparține genului epic și pentru că apelează la narațiune, ca mod principal de expunere. Din pers pectiva naratorului, se relatează întâmplări inspirate din realitate sau imaginare, la care participă personaje: Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine. În textul dat, evenimentele sunt o proiecție mentală, ima ginară, fără efect de denotare a realului: prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu ar fi ținut atâta vreme, dacă nu ar fi fost pronia divină, care să întărească și să ție 16 lumea aceasta totdeauna”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se smintesc pentru îndestulările celor răi și pentru suferințele celor drepți, în vol. Din ospățul stăpânului, p. 34) „Lipsiți o casă de locuitorii ei, părăsiți-o pe ea și lăsați-o; într-un timp foarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
50 nu ne putem explica chipul în care se plăsmuiește copilul când se naște în chip firesc, cum putem să ne explicăm, oare, o naștere săvârșită prin minunea Sfântului Duh? Ca să nu mai hărțuiești pe evanghelist, ca să nu te mai necăjești punând mereu aceste întrebări, scapă de orice nedumerire spunând: Dumnezeu a făcut minunea! Chiar evanghelistul spune așa: Nu știu nimic mai mult; atât știu, că ceea ce s-a făcut, s-a făcut de la Duhul Sfânt. Să se rușineze dar cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se cerceteze faptele, pe care le-am săvârșit în viață”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXVI, VIII, în PSB, vol. 17, p. 273) „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat pe cineva cu ocări, ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zi și noapte: acasă, la școală, pe stradă, învăța mereu. Era răbdător ca un bou și încăpățânat ca un măgar, așa că, nepăsător la glumele îndrăznețe ale camarazilor săi, împărțind la pumni și dând chiar cu piciorul în cei care-l necăjeau, acel cap de dovleac ne întrecuse pe toți... Când a venit la școală nu înțelegea o boabă de aritmetică; compozițiile îi erau un șir de nerozii, nu putea să-și aducă aminte deloc vreo epocă sau dată; acum dezleagă probleme
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
trup și suflet de partea morților. Legea lor e și legea ei, fie și cu prețul renunțării la viață. De altfel, îi și spune Ismenei: „Tu te-ai hotărât să alegi viața, eu moartea”. Și îndată după aceea: „Nu te necăji, trăiește! Eu am renunțat de multă vreme la viață, ca să le fiu de ajutor celor morți”. Eroul tragic, un mort viutc " Eroul tragic, un mort viu" Într-o anumită măsură, Antigona a pășit deja în împărăția morților, deși continuă să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de realizare; a se enerva; euforia; Eugen; exploda; fac; faptă; felinar; forță; furie; galben; gaz; grav; idee; iluminare; influență; inima; intrigă; a iubi; izbucnește; izbucni; a izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede; revigorare; roșu; rug; scîntei; scînteia; o scînteie; semn; sfadă; soare; start; stimul; stinse; sufletele; temperament; trăire; din urmă; urnește; ușă; viață; a da
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]