1,175 matches
-
și praful de pe cărțile ei vechi, de pe ilustratele care nu mai încăpeau în cutii de pantofi și de manuscrisele la care lucra întruna, luptîndu-se demnă și discretă, cu boala. A tradus mult: din greci, firește; dar și din Goldoni. Era necăjită, prin 1976-1977, că multe teatre îi joacă versiunea română a Căsătoriei prin concurs sub semnătura, ce-i drept, mai cunoscută, a lui Tudor Mușatescu. Ea avusese o înțelegere cu maestrul; dar acesta dispăruse și banii... De la Polixenia am o fotografie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
precipitarea mînioasă (impaciența cunoscută, febrila aplecare tiranică): "De ce, de ne-ce...Uite pentru că nu vreau eu! zise împăratul răstit. Ieși afară! ieși, că se-ntîmplă nu știu ce!"(Cititorul știe, deja: al treilea nu mai apucă nici să pună întrebarea.) " Se scoală împăratul necăjit foc și șart! o palmă lui Prîslea, de a răsunat tot palatul: Ieși afară, mucosule!" Suită în ritm caragialian. În felul acesta își trădează autorul "modelul" (anecdota preluată, povestea etc.) Ba chiar și mai explicit. Să ascultăm ce face Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dialog realizează o puternică viziune asupra personajului principal. Primind un mesaj umanist de la Sfânta Duminică: Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
același timp, nesigur, ușor de influențat în negativ și atât de însetat de căldură și tandrețe, ca un copil abandonat. Această nevoie a lui aproape patologica de afecțiune îl face să-i înțeleagă și să-i simtă așa pe cei necăjiți și fără ocrotire"108. Sábato spune despre el însuși că are mai multe defecte decât virtuți, că este o persoană dificilă, isi reproșează că, din cauza sufletului sau zbuciumat, a produs multă nefericire în jurul său, mai ales persoanelor dragi, cărora ar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
degrabă mi se părea a fi un mare pesimist, care din când în când cădea pradă altuia, sceptic și neîncrezător. Dar întotdeauna cu un zâmbet pe buze. Nici o clipă un ursuz indiferent, dimpotrivă, unul din acei oameni solidari cu mulțimea necăjita, așa cum ar spune Mallarmé, în căutarea a ceva care să exprime indispozițiile și chinurile sale interioare. Pare că i se potrivește acea afirmație a lui Strindberg: "nu-i detest pe oameni, mi-e frică de ei". Am stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de a-și petrece zilele călduroase de vară la gârlă. Astfel, Nică își lasă fratele mai mic în leagăn și pe mama lui necăjită de câte probleme avea și pleacă... la scăldat. El uită însă rugămintea mamei și își petrece toată ziulica jucându-se în apă ―în starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume! Pedeapsa pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea din încăpere, un alt complice lăsa să-i cadă în fața vizitatorilor necăjiți o geantă plină cu stilouri, hărți și monede. Astfel s-a putut observa reacția subiecților. R. Katzev a constatat că indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le monde en parle” (Thierry Ardisson, France 2
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câștige bani răspunzând la întrebări de cultură generală, ci celebrități care concurau pentru a dona aceste sume victimelor SIDA. Acestea dădeau dovadă de o extraordinară mărinimie pentru că renunțau la banii pe care i-au câștigat pentru a-i da oamenilor necăjiți. Bineînțeles că un anonim nu ar fi avut nici un interes să joace acest joc. Generozitatea nu i-ar fi fost răsplătită, după emisiune reintrând în anonimat. Însă o persoană celebră, care își vinde discurile sau cărțile poate avea un câștig
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lat În căutarea unei comori nedefinite, precum ciobănașul lui Paulo Coelho din Alchimistul, mă Întorc acasă, unde voi regăsi ce nu am găsit și nu există nicăieri În lume: copilăria mea de mult trecută și trecutul meu oltenesc de copil necăjit. Dar nu e numai asta - probabil că de acolo, din Rai, mama mea m-ar ierta dacă nu mi-aș ține promisiunea, chiar dacă m-a educat să fiu cinstit și patriot ca renumiții mei strămoși Costenii (oamenii de pe coaste!) și
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
generală a muncii, n.n.)”. g. „Întărirea și lărgirea...” „...organizației proprii a T.P. (tineretul progresist, n.n.)”, reprezintă a doua secțiune a „raportului” lui Bălteanu ceea ce înseamnă că prea puțin îi păsa acestui individ de mămăliga de zi cu zi a oamenilor necăjiți Foarte importantă era „întărirea”, „lungirea” și „lărgirea”, din câte am aflat noi citind aceste importante documente care astăzi au caracter auto-demascator, al acestei organizații cu o doctrină extrem de nocivă, apărută în Vaslui imediat după ocuparea orașului de către trupele sovietice. Așadar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scriitorul Simirad? Cu siguranță. Ca profesor universitar, aveam libertatea totală de a-mi organiza cursurile, de a alege metodele pe care le consideram cele mai accesibile; ca primar, lucrurile n-au stat deloc așa. "Eram de foarte multe ori stresat, necăjit chiar, și atunci când mă apucam să scriu, rezultatul era o piesă tristă" Mi s-a părut, citind prozele dumneavoastră, că sunt decupaje din realitate. Cum procedați de fapt? Luați faptul real și-l îmbrăcați prozaic? Nu. Cred că primul care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
al umorului. Cât de mult v-a ajutat umorul în viață? Sigur, aș fi fost capabil de un umor mult mai consistent în scrierile mele. Din păcate, nu aveam întotdeauna dispoziția spre asemenea picanterii. Eram de foarte multe ori stresat, necăjit chiar, și atunci când mă apucam să scriu, rezultatul era o piesă tristă. Când aveam bună dispoziție, când mă trezeam dimineața și vedeam soarele acela cubanez dând o lumină nemaipomenită, cum nu poți găsi în altă parte, eram capabil să elaborez
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat imediat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea încărcat de suferință ni se pare destinul personajului feminin principal din nuvela lui Ion Agârbiceanu, „Fefeleaga”. Femeie simplă, necăjită, Maria Dinului lucra din greu pentru a-și întreține cei cinci copii. Cel care o ajuta în munca istovitoare de transportare a pietrei era credinciosul cal Bator, bătrân, ciolănos, slăbit, dar parcă înțelegând, mai bine ca oricine, gândurile și trăirile
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dacă depășim acest impediment, rezultatele nu se vor lăsa așteptate. Despre Lică nu poți vorbi decât citind cu atenția încordată această parte finală și apoi reluând lectura întregului text slavician. Asemenea lucruri nu se cred, răspunse el (n.a. Lică) cam necăjit; ele se simt. Ziceam că dac-aș voi să plec, mi-ar fi greu să mă despart de tine. Mai multă dovadă nu-ți trebuie decât că ți-o spun, fiindcă oameni de felul meu, mai ales la anii mei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
n-ai cui bănui: pentru că nu-i după cum gândește omul ci-i după cum vrea domnul. Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
înalt; apoi să încep coborâșul, când cu frâna trasă tare, când alunecând pe povârniș, rostogolindu-mă și oprindu-mă într-o stâncă sau copac. Pașii mei erau tremurânzi nu de oboseală ci de incertitudine, pentru că eu am fost un copil necăjit, un adolescent cu multe dorințe și căutări și un matur „ajuns” prin împlinirea unor idealuri după care mă ghidam, dar incomplet prin talentele mele rămase neexplorate. Aș vrea să închei această scurtă introducere la cartea mea, la marea mea capodoperă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai mare. Și durea al naibii de rău. Pantoful cel vinovat zăcea neputiincios mai încolo, pe o râlă, iar polițaiul, descheiat la bluză până la buric, se uita chiorâș la gaura ciorapului de la degetul cel mare de la piciorul cu bătătură și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a chemat, ținea foarte mult să fie pe aproape când m-oi trezi. El s-a făcut numai că se uită la mine, apoi sa dus la sobă și a mai aruncat un lemn pe foc, cu gestul unui om necăjit. L-am chemat și el a venit la pat și s-a așezat lângă mine. - Da' știu c-ai zăcut, domnule, nu glumă! De când te aștept să te trezești!... Iac-îi bine. - De mult zac? l-am întrebat. - Păi aiasta-i
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
urmărit mișcările cu un soi de curiozitate greu stăpânită. Apoi am gândit: “Uite, dom-le, până și câinii au început să mă latre, înseamnă că e grav!” Dulăul, mare și negru, și parcă mai mult prostit decât fioros, a scheunat necăjit, s-a dat înapoi câțiva pași, dar cu fața tot la mine, apoi scurt, s-a întors și a sărit gardul din plasă de sârmă. Iar de acolo, din curtea lui, m-a întrebat din ochi dacă totul e-n
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lor, că așa am primit poruncă de la răposatul vlădica Theodosie să mă rog întâi pentru vii și apoi pentru morți. — Costandin și Maria. Ectenia începu, foarte rezumativă și, într-un fel, neobișnuită. Mai întâi preotul se rugă pentru sufletul creștinului necăjit și obidit și ceru lui Dumnezeu pacea cea de viață făcătoare, apoi se rugă pentru sănătatea și bunăstarea lui Io Constantin Voievod și a doamnei sale Maria cu coconii și cocoanele lor și a întregului popor din țara aceasta. Apoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sărace. Perioadele istorice, locațiile geografice sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța, ajută și ele la specularea unei realități insuportabile a acestei probleme sau la atenuarea, evitarea sau reformularea gravității ei. "Sînt sau au fost și mai necăjiți decît...." este o expresie subiacentă propozițiilor la care se referă. Din contra, subiecții "săraci" nu aderă nici spontan, nici explicit la această filosofie (0 din 20). Nevoiași, cerșetori, fără casă sau familii fără domiciliu permanent și stabil din țările lumii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ca și când ar fi fost fascinat de vocea ascuțită și atrăgătoa- re a acestui om, de siguranța lui, și de felul decis și protector cu care pusese el degetul pe rana care ne durea. - Cum! exclamă în sfârșit tatăl meu indignat, necăjit arăt eu? Necăjit ești azi și mâine nu mai ești! Or, eu, ce să fac? Adică el se simțea lovit pentru toată viața și niciodată n-avea sa-i mai treacă rana pe care o primise. Și începu să-i
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mâna și strigând, disperată,“oprește , oprește”. Nimeni din autobuz nu mă văzuse și nici șoferul. Era un râs ce nu puteam să mi-l explic (dea râsul-plânsul) făcând-o și pe colega mea să râdă și să nu mai fie necăjită din cauza genții. Cineva din grupul nostru (care a rămas cu noi din solidaritate) și-a adus aminte că mama unei colege de liceu din această localitate este telefonistă la centrala telefonică. Am mers acolo și mare noroc am avut că
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]