17,223 matches
-
apariția unui vid legislativ, ci determină reintrarea în fondul activ al legislației a normelor abrogate, după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Curtea reține că în astfel de cazuri, în care se constată ca fiind neconstituționale acte normative care abrogă alte acte normative, nu intervine o „abrogare a abrogării“, pentru a se putea reține incidența dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 49, Curtea a reținut că decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor. Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012). În cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât șiar pierde caracterul concret (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Firczak, Doru Gaiță, Ion Hortopan, Dumitru Ifrim, Mircea Nedelcu și Petru Șteolea în Dosarul nr. 983/97/2021 al Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și constată că Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, Tribunalului Maramureș - Secția
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
județeană, și eventual, formularea plângerii împotriva acestei hotărâri, conform dispozițiilor art. 51-53 din Legea nr. 18/1991. ... 36. Prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale, această dispoziție legală stabilind: „Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale. ... 79. Prin Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr.
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale. ... 125. În esență, în considerentele acestei decizii s-a arătat că: 33. (...) termenul acordat entităților administrative pentru a soluționa cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a fost succesiv prorogat, până la 1 ianuarie 2018. Sub acest aspect, Curtea constată
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
În consecință, declararea neconstituționalității art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 prin decizia evocată a avut doar efectul de a înlătura un eventual fine de neprimire al unor atari acțiuni rezultat din împrejurarea neîmplinirii termenului cuprins în norma declarată neconstituțională până la data sesizării instanței. ... 129. De asemenea, este relevant paragraful 36 din Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, în care Curtea Constituțională arată că „(...) nu există nicio sancțiune reglementată în plan normativ pentru nerespectarea termenelor administrative, ceea ce
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
măsura în care posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile constituie o normă de drept material mai favorabilă și deci retroactivă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul nu poate, prin dispoziții tranzitorii, să înfrângă principiul constituțional al legii contravenționale mai favorabile. Având în vedere faptul că amenzile aplicate nu mai pot fi contestate, autorii excepției fac referire la Decizia nr. 228 din 13 martie 2007
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
vedere faptul că amenzile aplicate nu mai pot fi contestate, autorii excepției fac referire la Decizia nr. 228 din 13 martie 2007, prin care Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancționează“ prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia. ... 7. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar, pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest context, arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 a fost declarată neconstituțională condiționarea exercitării căii de atac a recursului (în litigiile evaluabile în bani) de respectarea unui criteriu valoric. Prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
contencios constituțional a constatat că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. Astfel, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a precizat că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, precum și a art. 16 alin. (1) și
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
16. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în motivarea căreia se susține că aceste prevederi legale reprezintă temeiul prin care instanța supremă a impus tuturor instanțelor judecătorești o interpretare vădit neconstituțională cu privire la efectele pe care le produce Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, astfel că aceste prevederi legale, prin raportare la însăși interpretarea care a fost dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, astfel că aceste prevederi legale, prin raportare la însăși interpretarea care a fost dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, sunt neconstituționale, prin Decizia nr. 157 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Curtea a reținut că aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea [...] unei dispoziții dintr-o lege [...] care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“, precum și cele ale art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. ... 20. Curtea observă că obiectul litigiului cu a cărui soluționare a fost învestită instanța care a sesizat Curtea se referă la un contract de credit care a fost încheiat înaintea intrării în vigoare
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Astfel, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
a constatat că sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005, este neconstituțională. Prin această decizie, Curtea a reținut, în esență, că, din perspectiva aplicării cauzei de reducere a pedepsei, reglementată de Legea nr. 241/2005, există o diferență conceptuală între sintagma „prejudiciu cauzat“ și sintagma „pretențiile părții civile“, acestea referindu-se la chestiuni
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
fi combătute înainte ca judecătorul de cameră preliminară să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din același cod, pentru că soluția legislativă „fără participarea procurorului și a inculpatului“ a fost declarată ca fiind neconstituțională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularitățile actului de sesizare astfel dezbătute în contradictoriu în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. ... 22. În aceste condiții, având în vedere soluția pronunțată prin decizia menționată anterior, Curtea constată că încălcarea competenței materiale și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se sancționează cu nulitatea absolută, susținerile autorului fiind nefondate, așa încât excepția
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. ... 13. Totodată, se mai susține, în esență, că sintagma „alt complet de judecată“ contravine dispozițiilor constituționale invocate. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, printr-o formulare eliptică și imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
criticate și care sunt motivele de neconstituționalitate invocate. Observă că autorul face referire la dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, iar motivele formulate privesc efectele deciziilor Curții Constituționale, care, în opinia acestuia, ar fi neconstituționale. Subliniază că deciziile instanței de control constituțional nu pot face obiectul controlului de constituționalitate. Reține totodată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticate, de asemenea, de autor. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
dreptul la un proces echitabil. ... 13. Prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, Curtea a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională și a subliniat că organele care pot participa la realizarea procedeelor probatorii sunt numai organele de urmărire penală (paragraful 34). Curtea a reținut că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]