1,028 matches
-
puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de -0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru democrație ca regim aflat în competiție cu alternative nedemocratice. Rezultatele obținute reprezintă un mare semn de întrebare privind efectele benefice ale capitalului social asupra răspândirii și întăririi valorilor democratice în societățile în tranziție din regiune. După ce am constatat puterea de explicație foarte scăzută a modelului privind capitalul social, ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
modelului integrator, cel care ia în calcul influențele capitalului social alături de cele ale capitalului uman, influențele economice și ale atitudinilor politice. Tabelul 12. Importanța capitalului uman și a capitalului social în sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Evaluează negativ regimul comunist. 0,104*** 0,195**** Evaluează pozitiv regimul viitor. 0,055 0,026 Venitul gospodăriei 0,018 0,064 Sex (feminin) 0,053 -0,001 Vârsta 0,027 -0,125*** Educația 0,108** 0,101
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele obținute de Rose și Weller (2003) pe un eșantion reprezentativ pentru cetățenii ruși. În urma testării acelorași ipoteze, așteptarea legată de capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice este confirmată. Variabilele specifice acestei paradigme „clasice” explică destul de mult respingerea alternativelor nedemocratice. Paradigma clasică explică mult mai puțin sprijinul pentru democrație ca ideal, dar paradigma capitalului social îl explică și mai puțin. Dintre indicatorii politici specifici ai capitalului social nici unul nu este semnificativ corelat, iar dintre cei specifici integrării sociale doar încrederea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dar paradigma capitalului social îl explică și mai puțin. Dintre indicatorii politici specifici ai capitalului social nici unul nu este semnificativ corelat, iar dintre cei specifici integrării sociale doar încrederea este semnificativ corelată. Indivizii cu capital social resping mai puternic alternativele nedemocratice decât susțin democrația ca ideal, dar puterea de explicație a paradigmei capitalului social este net mai redusă decât cea a paradigmei clasice. Mai mult, anumiți indicatori sunt altfel corelați decât prevedea teoria capitalului social, un exemplu fiind preferința mai mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
democrația ca ideal, dar puterea de explicație a paradigmei capitalului social este net mai redusă decât cea a paradigmei clasice. Mai mult, anumiți indicatori sunt altfel corelați decât prevedea teoria capitalului social, un exemplu fiind preferința mai mare pentru alternative nedemocratice a celor ce au încredere în instituțiile guvernamentale. Testarea ipotezei modelului integrator infirmă importanța acordată capitalului social. Este de așteptat să observăm cum capitalul social are o influență asupra valorilor democratice chiar și atunci când nu este factorul principal. Atunci când capitalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ați fi de acord? a. Democrația este de preferat oricărui alt tip de guvernare. b. În anumite situații, o guvernare autoritară este de preferat uneia democratice. c. Pentru oameni ca mine nu contează dacă avem o guvernare democratică sau una nedemocratică. Indicatorul sprijinului pentru democrație: a = 1; b, c = 0. Democrația ca regim în competiție Textul întrebării: Oamenii au opinii diferite despre felul în care ar trebui guvernată România. Cât de bine credeți că ar fi... a. Să avem un conducător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
importante să fie luate de specialiști, nu de parlament sau de guvern? c. Armata să conducă țara? d. Să ne întoarcem la regimul comunist? Categorii de răspuns: 1. Foarte bine; 2. Bine; 3. Prost; 4. Foarte prost. Indicatorul respingerii alternativelor nedemocratice: recodaj pentru itemii de la a la d: 1, 2 = 0; 3, 4 = 1. Indice cumulativ: compute a + b + c + d. Încrederea instituțională Textul întrebării: Cât de multă încredere aveți în... Guvern? Funcționarii publici? Poliție? Primărie? Consiliul Județean? Parlament? Categorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
climat organizațional stimulativ, va conduce la adoptarea schimbării, a inovației strategice. Din perspectivă socială, structura societății și nivelul de trai sunt două variabile aflate în raport de interdependență, prima generând-o inevitabil pe cea de-a doua. Astfel, o structură nedemocratică, puternic centralizată, hiperautoritară, închisă, va respinge tot ce poate schimba ordinea deja instituită. Într-o astfel de societate, schimbarea reprezintă un concept tabu. Importantă nu este doar delimitarea clară a acestor factori, cât mai degrabă cunoașterea implicațiilor lor în promovarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fi mai adânc decât atât. Prietenii mei scriitori scoțieni (am o droaie) mă consideră vorbăreț, hazliu și deloc enigmatic. Ca și mine, sunt socialiști care au crescut fără încredere în guvernele URSS ori SUA, fiindcă ni se par corupte și nedemocratice dictaturile unui singur partid și capitalismul neținut în frâu. Ca și mine, nici ei nu țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
raportul dintre autoritatea ecleziastică și cea a statului. Textul lui Dragoș Petrescu "Biserica Ortodoxă Română sub comunism: o abordare instituțională" demolează multe dintre poncifele marxiste și post comuniste ale legăturii dintre Ortodoxie și comunism. Aceste stereotipuri vizând o anume mentalitate nedemocratică a națiunilor "ortodoxe" au fost alimentate și de comportamentul ezitant al unora dintre ierarhii BOR care nu au inițiat o abordare responsabilă, autocritică referitoare la compromisurile făcute în comunism, abordare care ar conduce fără îndoială la o vindecare a rănilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
criza internă a democrației Cuprins Cuvânt-înainte (Gheorghe LENCAN-STOICA) / 9 Introducere / 15 Capitolul 1. Democrație, democrații, cvasi-democrații / 21 l. Schimbare și democrație / 21 2. Definiții ale democrației / 22 3. Modelele democrației / 36 4. Regimuri și hibride instituționale / 48 Capitolul 2. Alternativele nedemocratice / 53 1. Dimensiunile importante / 53 2. Autoritarisme / 61 2.1 Regimuri personale și regimuri militare / 62 2.2. De ce intervin militarii / 66 2.3 Regimuri civile-militare / 70 2.4. Regimuri de mobilizare / 76 3. Totalitarisme / 82 4. Regimuri tradiționale / 84
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
degrabă, merită să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului formelor democratice și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare 1. Într-adevăr, profesorul Leonardo Morlino surprinde democratizarea ca o tranziție de la regimurile nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, crize sau chiar creștere a calității democratice. În consecintă, precizează profesorul Morlino, o analiză a procesului democratizării trebuie să plece de la definiția regimurilor care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Mai degrabă, merită să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului "formelor democratice" și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare. Astfel, pentru a schița succint subiectul, democratizarea cuprinde atât tranziția de la regimuri nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, de crize sau chiar de creștere a calității democratice. În consecință, o analiză a democratizării trebuie să plece de la definiția regimurilor care fac obiectul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
bine- determinate, printre care America Latină și Africa post-colonială, au traversat perioade repetate de instabilitate politică majoră. Numai în ultimii douăzeci de ani ai secolului XX, fenomenul de democratizare pare a se diminua față de perioadele anterioare sau ajunge la noi experiențe nedemocratice. Pe scurt, se produce un fenomen amplu, efectiv, de democratizare, care afectează toate zonele lumii. Acesta este posibil în mod concret deoarece, între jumătatea secolului și anii '70 și '80, se "închid", sau eșuează definitiv, trei dintre principalele alternative la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
teritoriu. În consecință, să începem cu definițiile. Capitolul 1 Democrație, democrații, cvasi-democrații l. Schimbare și democrație Întrebările centrale ale acestei lucrari se referă, înainte de toate, la cinci tranziții dinstincte: 1) de la democrație la diverse tipuri de autoritarism; 2) de la regimuri nedemocratice la regimuri democratice; 3) de la un tip de democrație la altul; 4) de la o democrație reală, de calitate inferioară, la o democrație de înaltă calitate; 5) de la un tip de democrație națională la una supranațională. A patra tranziție este parțial
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
părți ale globului. În această lucrare ne vom ocupa de primele patru tranziții, excluzându-o pe cea din urmă în privința căreia s-au publicat deja contribuții importante 8. Primele două tranziții presupun definirea regimului democratic, dar și cea a regimurilor nedemocratice, ambele definiții fiind propuse în secțiunea următoare și în al doilea capitol. A treia tranziție presupune identificarea tipurilor și a modelelor principale ale democrației pentru evaluarea modificărilor de substanța. Pentru cea de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrație la altul sau schimbările din cadrul regimului democratic 9 în aspectele sale esențiale; 3) acordarea unor indicații referitoare la situația, din ce în ce mai frecventă, în care un anumit sistem politico-instituțional în curs de transformare nu este încă complet democratic, dar nici complet nedemocratic. 2. Definiții ale democrației Semnificația democrației a fost dezbătută decade de-a rândul. Încărcat de referințe (ideale, dar și reale) termenul "democrație", desemnând, etimologic, "puterea poporului", a fost adoptat de aproximativ toți politicienii și de toate ideologiile, devenind actual în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice, sau, în orice caz, funcționarea generală a democrației; în a doua ipoteză, condiționarea ar putea proveni de la o putere externă care diminuează independența și suveranitatea democrației considerate. În prima situație ne găsim în afara genus-ului democratic, într-un sistem instituțional nedemocratic sau "vag" democratic (ne vom întoarce la această temă, în subcapitolul 3). În cea de-a doua situație se poate imagina existența unui sistem democratic la nivel intern, dar nu independența și suveranitatea la nivel extern (cum se întâmplă în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Lijphart între 1984 (vezi 1984) și 1998 (vezi 1999). 4. Regimuri și hibride instituționale Analiza definițiilor, și, apoi, a tipurilor de democrații, este anterioară altor teme la fel de importante - și strâns conectate - privind schimbarea regimurilor politice (particular, tema tranziției de la regimurile nedemocratice la regimurile democratice și viceversa). Odată stabilită definiția se poate observa, concret, o largă varietate de sisteme instituționale care nu se încadrează încă - sau, dintr-o perspectivă opusă, nu se mai încadrează - în genus-ul democratic. Ne referim la regimurile care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cvasi-democrații" sunt considerate a fi Mexicul înainte de 1976 sau unele țări africane dirjiate de partide unice. În această ordine de idei, pare mai profitabilă altă direcție, care pornește de la ideea ca aceste regimuri au pierdut anumite ingrediente esențiale ale genus-ului nedemocratic, dar care nu posedă (deocamdată) toate caracteristicile prevăzute în definiția minimală a democrației. În acest sens, înainte de toate, dacă există limite în exprimarea efectivă a votului și în gradul de admitere a disensiunii și opoziției, dar și în corectitudinea alegerilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
respectarea drepturilor civile și politice, și, în consecință, un anumit grad de competiție politică, sunt aspecte inexistente. Per ansamblu, realitatea complexă și ambiguă a regimurilor de tranziție poate fi mai bine înțeleasă odată cu analiza regimurilor autoritare și a altor regimuri nedemocratice din capitolul următor. Capitolul 2 Alternativele nedemocratice 1. Dimensiunile importante Analiza și definiția relativă a regimurilor nedemocratice sunt necesare pentru a lămuri tranziția acestor regimuri spre democrație, așa cum, pentru examinarea altor două forme de tranziție (aceea de la regimul democratic la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
consecință, un anumit grad de competiție politică, sunt aspecte inexistente. Per ansamblu, realitatea complexă și ambiguă a regimurilor de tranziție poate fi mai bine înțeleasă odată cu analiza regimurilor autoritare și a altor regimuri nedemocratice din capitolul următor. Capitolul 2 Alternativele nedemocratice 1. Dimensiunile importante Analiza și definiția relativă a regimurilor nedemocratice sunt necesare pentru a lămuri tranziția acestor regimuri spre democrație, așa cum, pentru examinarea altor două forme de tranziție (aceea de la regimul democratic la regimul nedemocratic și aceea între diferite regimuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Per ansamblu, realitatea complexă și ambiguă a regimurilor de tranziție poate fi mai bine înțeleasă odată cu analiza regimurilor autoritare și a altor regimuri nedemocratice din capitolul următor. Capitolul 2 Alternativele nedemocratice 1. Dimensiunile importante Analiza și definiția relativă a regimurilor nedemocratice sunt necesare pentru a lămuri tranziția acestor regimuri spre democrație, așa cum, pentru examinarea altor două forme de tranziție (aceea de la regimul democratic la regimul nedemocratic și aceea între diferite regimuri nedemocratice, chiar dacă cea din urmă nu va fi un subiect
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
capitolul următor. Capitolul 2 Alternativele nedemocratice 1. Dimensiunile importante Analiza și definiția relativă a regimurilor nedemocratice sunt necesare pentru a lămuri tranziția acestor regimuri spre democrație, așa cum, pentru examinarea altor două forme de tranziție (aceea de la regimul democratic la regimul nedemocratic și aceea între diferite regimuri nedemocratice, chiar dacă cea din urmă nu va fi un subiect central al acestei lucrări 27) și pentru a înțelege care sunt alternativele nedemocratice actuale, prezente în peisajul actual al regimurilor nedemocratice. În acest sens, acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1. Dimensiunile importante Analiza și definiția relativă a regimurilor nedemocratice sunt necesare pentru a lămuri tranziția acestor regimuri spre democrație, așa cum, pentru examinarea altor două forme de tranziție (aceea de la regimul democratic la regimul nedemocratic și aceea între diferite regimuri nedemocratice, chiar dacă cea din urmă nu va fi un subiect central al acestei lucrări 27) și pentru a înțelege care sunt alternativele nedemocratice actuale, prezente în peisajul actual al regimurilor nedemocratice. În acest sens, acest capitol va lua în considerare atât
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]