9,132 matches
-
Se mai pot da și alte exemple. Din toate aceste exemple, altminteri cunoscute de multă lume și acceptate ca atare, nu rezultă cîtuși de puțin de ce ar fi trebuit să leviteze Christina, totuși, pentru Joanna-Jeni legătura era foarte clară. A negat că ar fi cunoscut-o sau Întîlnit-o mai Înainte pe acea femeie, afirmînd că nici măcar nu știe cum o cheamă și că, pentru Marea Spirală, fusese contactată de o membră a Cercului Ascultătorilor Fideli, prin intermediul căreia negociase prețul și stabilise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe care tot omul le are, imposibil să nu-ți fi fugit mintea la o mică ghidușie, să tragi un folos necuvenit, nu că te-aș acuza, ai făcut și tu un sacrificiu pe care nimeni nu ți-l poate nega, ai simțit că ești un lider adevărat pentru aproape două luni de zile. Privilegiatule, trebuia să te oprești odată în a mai poza în omul fără pată, neprihănitul care nu știe ce se petrece în jurul său, oricine ar fi cedat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
telefonul. Linie externă. Inima-mi stă În loc și apoi simt În piept o lungă strîngere de inimă. Ridic receptorul. — Alo? E Bunty. — Bunty, spun eu. — L-au prins? — Da. Tocmai m-am dus să-l văd. Pun pariu că Încă neagă totul. — Mda... era de așteptat. Toți fac la fel. Nu-i o experiență prea plăcută, trebuie să spun asta. — Da... probabil a fost... Bruce, cînd te pot vedea? — M-am gîndit la asta Bunty și cred că cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Îți spun pentru ultima oară, Adiooooooooooooooooooooooooooo!. Sunt În drum spre aeroport și-mi pasă de arta europeană, cum Îi pasă mortului de fluctuațiile valutare. Nu te iubesc. ,, -Fantezie și talent, nu glumă!. Ascultă Antoniu, ai publicat cumva vreo carte? Antoniu neagă, dând din cap, apoi iese din Încăpere cu un vas În mână, Îndreptându-se spre cișmeaua ghetoului, izvorul la care s-au Îngrămădit femei cu plozi dezbrăcați, bărbați cu figuri de tuberculoși, bătrâne, gâfâind de efort, o ceată sumbră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
teatru spectatorii au plecat, a râmas unul singur și-ar vrea și el sî plece. |ntr-un tărziu, Un bârbat corpolent, ămbrâcat ăntr-un halat alb, mototolit, m-a ăntrebat cum o cheamî pe femeia a cârei identitate nu se știa. Am negat cî aș cunoaște, ba, mai mult, am spus cî tatâl meu, vâduv de foarte mulți ani, avea multe legâturi, dar toate discrete și departe de ochii și urechile lumii. Ema a fost identificatî bineănțeles, dupî douî zile, de soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
influențeze ea pe el. Odată chiar am spus sarcastic că nu văd de ce trebuie să plătesc atâta amar de bani pe săptămână pentru ca Antonia să-l chestioneze pe Palmer cu privire la copilăria lui, iar ea a zâmbit vesel și nu a negat insinuarea. Firește că psihanaliza era pentru ea o pasiune trecătoare ca multe altele pe care le avusese mai înainte: să învețe să joace bridge, să învețe rusește, să învețe să sculpteze (cu Alexander), să se implice în activități sociale (cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
niște oameni civilizați, cred că o să-i trag una de-o să-i zboare dinții. Te așteaptă, iubitule, spuse Antonia. — Antonia, eliberează-mă din acest vis urât, am zis. Adună-te. Căsnicia noastră este o realitate. Ea nu făcea decât să nege întruna dând din cap. Și eu, iubita mea, Antonia mea, eu ce-am să mă fac fără tine? Expresia de concentrare dureroasă de pe fața ei se accentuă și apoi se risipi pe neașteptate, Antonia scoase un țipăt și izbucni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pe canapea lângă Palmer ștergându-și ochii, dar evitând în continuare să se uite la mine. Palmer o cuprinse după umeri. Uite ce este, chiar nu-nțeleg ce avem de discutat. Se pare că știți adevărul, iar eu nu-l neg. Chiar trebuie să ajungem la judecată în fața curții marțiale? — Ne-ai înțeles greșit, Martin, spuse Palmer. Nici nu se pune problema unei judecăți la curtea marțială. Ce drept am avea noi să te judecăm? Dimpotrivă, noi vrem să te ajutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cât de mult te iubesc? — Al doilea aspect. Sunt mișcată de faptul că mă iubești. Asta e tot. Asta nu e tot, am spus. Honor, te doresc cu disperare și am să lupt cu disperare să fii a mea. Ea negă dând din cap și se întoarse cu fața spre mine. Apoi spuse: — Nu e loc pentru o asemenea iubire. Cuvintele „nu e loc” sunau de parcă a fi străbătut întreg universul și l-ar fi strâns tot într-o cutie. Așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a voinței mă simțeam complet înțepenit. Ea stătea acolo în costumul ei vechi, verde închis, cu picioarele depărtate, cu mâinile la spate, privindu-mă intens. — Dragostea ta pentru mine, rosti ea, nu ține de lumea reală. E dragoste, desigur, nu neg. Dar nu toate iubirile au un făgaș pe care să înainteze, o cale - fie ea ușoară sau grea - și această iubire nu are nici un fel de făgaș. Din cauza a ceea ce sunt și din cauza a ceea ce ai văzut, eu am devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
devenea mai intensă am încercat să aștern un văl peste starea mea de veghe trăncănind cu mine însumi despre situația în care mă aflam și astfel pierzându-mă în anonimat și atenuându-mi suferința. Dar adevărul crud nu poate fi negat așa că, în cele din urmă am tăcut, și am redevenit eu însumi, perfect conștient de pierderea unică pe care o suferisem. Mi-am acoperit fața cu mâinile și, dacă aș fi avut lacrimi, aș fi plâns. Am rămas astfel mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
uite că așa stau lucrurile. Viciile, ca păduchii: sunt peste tot. Și tocmai de aceea ne-a rugat inspectorul Wickert să procedăm cu vigoare și fără a sta la discuții. „Diels“, mi-a zis, „nici măcar geniala de Manetti nu poate nega că Wilms era Îmbrăcată Într-o manieră care nu corespunde unor obiceiuri decente. Sau poate crezi că se grăbea la un curs de croitorie când moartea a surprins-o, machiată și Îmbrăcată provocator? În cazul ăsta te voi dezamăgi. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cât ne Întâlneam mai des, cu atât se complicase mai tare toată treaba. Și apoi, când făcuse ea acele speculații referitoare la literele din numele meu, devenise de-a dreptul imposibil să-i mai zic. Nu, nu aveam cum să neg că, de fapt,„Anton“ era numele meu. Deși... Dora mă privi Încurată. — A-ul „dur și ascuțit ca un vârf de munte“. O-ul, „moale și flexibil“, amintind de o fântână. Și după asta n-am mai putut să... — Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sarcina deloc plăcută de a desface ciorapul cu care fusese legat acesta, și să evaluez conținutul lui. Singurul lucru care poate fi spus despre această relatare e că are un caracter imaginativ, pe alocuri, fantezist. Condus la secție, Knisch a negat că ar fi știut de acest text. După luarea anumitor măsuri, acesta a coroborat Întâmplările reproduse mai sus. Așadar, există motive să credem că numitul Knisch suferă de o deviere serioasă a instinctului sexual. De asemenea, putem presupune că aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rușinea, nu mai ești băiețelul cel neascultător al mămichii! Acolo unde-i vorba de apetit, un bărbat sărit de treizeci de ani nu dă socoteală nimănui, decât sieși! Vrei să iei? Iei! Depravează-te un pic, ce Dumnezeu! NU TE MAI NEGA PE TINE ÎNSUȚI! NU MAI NEGA ADEVĂRUL! Da, dar nu trebuie să uităm (să ne plecăm în fața acestei idei), să uităm de „demnitatea“ mea, de respectabilitatea mea. De ce-o să creadă lumea. De ce-o să cred eu. Doctore, fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
neascultător al mămichii! Acolo unde-i vorba de apetit, un bărbat sărit de treizeci de ani nu dă socoteală nimănui, decât sieși! Vrei să iei? Iei! Depravează-te un pic, ce Dumnezeu! NU TE MAI NEGA PE TINE ÎNSUȚI! NU MAI NEGA ADEVĂRUL! Da, dar nu trebuie să uităm (să ne plecăm în fața acestei idei), să uităm de „demnitatea“ mea, de respectabilitatea mea. De ce-o să creadă lumea. De ce-o să cred eu. Doctore, fata asta a făcut-o cândva pe bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
rucsacul și sacul de dormit și continuându-și prelegerea începută în mașină, în timp ce ocoleam golful în drum spre Haifa, societatea americană nu numai că permite relațiile brutale și nedrepte dintre oameni, dar le și încurajează. Zi și tu dacă poate nega cineva treaba asta. Nu. Rivalitatea, concurența, invidia, gelozia, tot ce are mai rău firea omenească este alimentat de sistem. Averile, banii, proprietatea - iată standardele corupte cu care vă măsurați fericirea și succesul. Și, în acest timp, urmă ea așezându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
valoarea stocului disponibil, valoarea reputației firmei și suma despre care era Încredințat că i se oferise lui Stein de către alt cumpărător. E adevărat că Stein nu pomenise explicit de Moult. Făcuse doar aluzie la nume și-ar fi putut să nege. Moult nu se arătase până atunci interesat de stafide; cel mult avusese un scurt flirt cu piața de curmale. Myatt se gândi: Nu pot avea Încredere În cifrele acestea. Afacerea lui Stein valorează atâta pentru noi, chiar dacă-i aruncăm marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nări, era conștientă de urâțenia ei congestionată, ura bărbații cu o intensitate răutăcioasă și ura și politețurile lor amabile și prefăcute. — Sunteți doctorul Czinner. Ea luă notă cu o furie crescândă de faptul că el nu se deranjă să-și nege identitatea, oferindu-i neglijent numele sub care călătorea: — Numele meu e John. — Doctor Czinner, grohăi ea la el, Închizându-și dinții mari peste buza inferioară, Într-un efort de-a se controla. — Richard John, director de școală, acum În concediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
s-a Întâmplat? Spune-mi! Nu te simți bine? Ea Își aminti mâna care scuturase perna, zgomotul ușor al pașilor lui Îndepărtându-se. — Cum aș putea? spuse ea iar, dar de data aceasta apela la el să vorbească și să nege acumulata experiență a sărăciei. — Uite, spuse el, așază-te și lasă-mă să-ți arăt câte ceva. Acesta-i Rinul. Ea se trezi râzând: — Măcar de-atâta mi-am dat și eu seama. — Ai văzut stânca care a trecut și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pur și simplu să stau și să aștept, nu? Nu văd ce altceva ai putea să faci. Este... logodit, Îi amintii. —Mda, așa e, recunoscu ea, abătută. Arăți plină de viață, să știi. Ce se Întâmplă? Ești Însărcinată? Nu! am negat eu. Se Întoarce Hunter acasă diseară. De-abia aștept să-l văd. Eram atât de Încântată de bijuterie, că nu am rezistat să nu-i povestesc lui Lauren despre ea. — Știi, aseară am găsit În computerul lui Hunter schița asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ar trebui să-ți impună... Respect! conchide Lazăr. Ceea ce nici dumneavoastră n-ați prea avut față de înaintași acum vreo douăzeci de ani, după cîte am aflat. Ai aflat prost! șoptește apăsat profesorul. Cînd alții dădeau bir cu fugiții și-și negau opiniile din ajun, eu am rămas pe poziții. O vezi pe bătrîna de colo, arată el cu privirea spre stăpîna cățelușei e fosta soție a profesorului Bujoreanu. Cînd a fost discutat pentru activitatea sa, am fost printre puținii care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zîmbea, chemîndu-l, cu brațele întinse lung. Peste un timp, cînd aude pași apropiindu-se, profesorul tresare, face ochii mari, puțin încruntați mai apoi, se ridică și, înclinîndu-și privirea, surîde bătrînei cu cățelușa, care vine dinspre toaletă: Acum nu mai puteți nega: sînteți într-adevăr doamna Maria Bujoreanu; același mers, aceeași ținută... Dacă v-ați îmbrăca așa cum erați atunci, cînd v-am văzut prima oară, și ultima dealtfel, aș jura că n-a trecut atîta vreme. Ești drăguț surîde trist femeia, lăsîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aer; crîșme peste crîșme, strada și crîșma; spațiul proiectat inițial pentru anticariat l-au făcut cafe-bar...; ăia din Direcția Comercială... Ia stai! se oprește brusc Săteanu, întinzînd degetul spre Mihai. Ce-i între tine și fata de la autoservire, șefa? Nu nega, că-ți arăt obrazul, ce,-s tîmpit? Ia spune-mi ; arată el spre difuzorul interfonului așa-i că fiecare comandă se anunță o dată, ori de două ori?, am remarcat-o de cînd stau aici. Numai cînd am intrat eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ia cum că știe de necazul meu, că așa-i în studenție, totu-i să te redresezi, că-i pare rău că n-a avut cum mă ajuta tot tacîmul! -, dar că-i ceva neclar în declarația mea: prea am negat totul. Mi-a descris-o pe femeie cuvînt cu cuvînt: naltă, pieptul..., picioarele..., mijlocul..., părul dat dezinvolt într-o parte, ochii puțin arcuiți din cauza sprîncenelor ce se încruntă a nedumerire cînd vrea să te seducă... Citea toate astea din declarația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]