2,511 matches
-
atins în anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către depășirea pragului de 13 milioane de litri (Negrea, 2004b). În ceea ce privește consumul de vin, statisticile arată că românii au băut, în anul 2004, în medie, 27 litri de vin pe cap de locuitor (Zăinescu, 2005). De asemenea, consumul total de băuturi spirtoase din România a fost estimat, pentru anul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Kotler, Philip (1986), Principles of Marketing, ed. a III-a, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Macovei, Vlad; Rogozanu, Costi (2002), „Vodka TV”, în Evenimentul Zilei online, 13 decembrie. Manahu, Cristian (2003), „Cele mai mari bugete de publicitate”, în BizCity, 14 Martie. Negrea, Stelian (2004b), „Berea San Miguel intră pe piața românească”, în Ziarul Financiar, 2 decembrie. Negrea, Stelian (2005), „După ce s-a stins curiozitatea, s-a stins și setea pentru ready-to-drink”, în Ziarul Financiar, 10 Martie. Negrea, Stelian (2004c), „Producătorul Unirea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Vlad; Rogozanu, Costi (2002), „Vodka TV”, în Evenimentul Zilei online, 13 decembrie. Manahu, Cristian (2003), „Cele mai mari bugete de publicitate”, în BizCity, 14 Martie. Negrea, Stelian (2004b), „Berea San Miguel intră pe piața românească”, în Ziarul Financiar, 2 decembrie. Negrea, Stelian (2005), „După ce s-a stins curiozitatea, s-a stins și setea pentru ready-to-drink”, în Ziarul Financiar, 10 Martie. Negrea, Stelian (2004c), „Producătorul Unirea și Hanul Ars și-a dublat vânzările”, în Ziarul Financiar, 25 Iunie. Negrea, Stelian (2004a), „Viitoarele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
publicitate”, în BizCity, 14 Martie. Negrea, Stelian (2004b), „Berea San Miguel intră pe piața românească”, în Ziarul Financiar, 2 decembrie. Negrea, Stelian (2005), „După ce s-a stins curiozitatea, s-a stins și setea pentru ready-to-drink”, în Ziarul Financiar, 10 Martie. Negrea, Stelian (2004c), „Producătorul Unirea și Hanul Ars și-a dublat vânzările”, în Ziarul Financiar, 25 Iunie. Negrea, Stelian (2004a), „Viitoarele facilități fiscale încurajează micii producători de bere”, în Ziarul financiar, 7 Decembrie. Oanță, Daniel (2003), „Din 2007 adio țuica făcută
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Financiar, 2 decembrie. Negrea, Stelian (2005), „După ce s-a stins curiozitatea, s-a stins și setea pentru ready-to-drink”, în Ziarul Financiar, 10 Martie. Negrea, Stelian (2004c), „Producătorul Unirea și Hanul Ars și-a dublat vânzările”, în Ziarul Financiar, 25 Iunie. Negrea, Stelian (2004a), „Viitoarele facilități fiscale încurajează micii producători de bere”, în Ziarul financiar, 7 Decembrie. Oanță, Daniel (2003), „Din 2007 adio țuica făcută în casă”, în Adevărul, nr. 4174, 28 noiembrie. Sava, Diana (2002), „Cu cât marfa este mai veche
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
I. Paltin, Emil Isac, C. Dobrogeanu-Gherea. Apare și numele lui Victor Eftimiu, cu un fragment din piesa Cocoșul negru. Foarte bogat și dens este compartimentul rezervat traducerilor, chiar dacă și aici domină reluările. Astfel, Al. Vlahuță se oprește asupra liricii Adei Negri, St. O Iosif selectează poemele lui Petöfi, Eroi în zdrențe și Apostolul, și, alături de Dimitrie Anghel, traduce Minerul lui Ibsen. Alți autori traduși: Gabriele D’Annunzio, Sully Prudhomme, Lev Tolstoi, Camille Flammarion, Giosuè Carducci, Voltaire, Heine, Lenau, Helvetius, Cehov, Gorki
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
se numără Gogol, Turgheniev, Dostoievski, Ada Negri, Anatole France. S-au publicat și multe traduceri de poezii, făcute de St. O. Iosif (din Petöfi, Lessing, Lenau, Heine), C. M. Mulțescu (Goethe), A. Steuerman (Leopardi, Heine, Sully Prudhomme), A. Verea (Heine, Ada Negri), D. Teleor (Fr. Coppée), S. Ivanovici (Th. Gautier), C. Xeni (Schiller, Lenau, Heine, Musset, Th. Gautier) ș.a. S-a tradus, de asemenea, din scrierile în proză ale lui E. A. Poe, din Dostoievski, Zola, J.-H. Rosny, Catulle Mendès și din
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
MĂCIUCĂ, Constantin (13.X.1927, Iași, j. Gorj), istoric literar și teatrolog. Este fiul Marinei (n. Negrea) și al lui Sebastian Măciucă, țărani. Urmează școala primară în satul natal, apoi liceul la Târgu Jiu. În 1950 termină cursurile Facultății de Filologie a Universității din București și lucrează un an ca asistent la Catedra de lingvistică. Din 1951
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
metaforă a unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-ar fi și tu să te-nalți / cu mine, peste munți înalți, // să fim, împreună, holdă și soare / în alte câmpii viitoare?” (Zăriți veșnicul munte?) Mai impetuos ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor din Țara luminii un dramatism intens, persistent, cu nuanțe patetice, aici frapând mai cu seamă
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
mănăstirilor închinate și neînchinate era considerabilă; în Muntenia ea reprezenta 27,69% din suprafața rurală, iar în Moldova 22,33%. Primul pas pe calea secularizării este făcut la 13/25 noiembrie 1862, când se pune în aplicare propunerea lui Costache Negri de a se strânge în casa statului român sumele obținute din arendarea moșiilor mănăstirilor închinate 17. Un al doilea pas, la fel de important, se realizează la 22 decembrie/3 ianuarie, ziua în care Camera votează, cu o majoritate semnificativă, o propunere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
familiei Hurmuzaki din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau atunci cca 50 de refugiați moldoveni, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, George și Toader Sion, Costache și Petrache Cazimir, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negri ș.a. Refugiații moldoveni au participat activ la evenimentele din Bucovina, au publicat diferite articole în ziarul „Bucovina“. Vasile Alecsandri, susținut financiar de familia Hurmuzaki, a tipărit în capitala Bucovinei poemul manifest Deșteptarea României, iar Mihail Kogălniceanu a publicat manifestul Dorințele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
panseuri, epigrame, anecdote. Multe texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al. Negrea, Sărmanul Klopstock. Deși sporadic, pot fi întâlnite scenete de Tudor Mușatescu. Deloc rare și destul de felurite sunt, în schimb, traducerile din autori străini, selecția vădind pricepere și gust. Se publică proză de A.P. Cehov, E. A. Poe, Mark Twain, Georges Courteline
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
lui I. Peltz la romanul Purgatoriul de Corneliu Moldovanu. Numeroase sunt însă traducerile. Se dau în versiune românească poezii de Paul Verlaine, José Maria de Hérédia, Albert Samain, Heine (lungul poem Atta Troll, într-o bună transpunere a lui Ion Negrea), dar preferați sunt, și de astă dată, prozatorii: Guy de Maupassant, Al. Dumas, Émile Zola, Alphonse Daudet, H. C. Andersen, Octave Mirbeau, François Coppée. Alți colaboratori: Dem. Theodorescu, Ion L. Catina, I. F. Buricescu, V. Russu-Șirianu, Ștefan Frunză, Mihail Munteanu
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
ajuns și el mare dregător, a fost mare postelnic; marele spătar Dragomir din Cepturile (pribeag în Ardeal cu Vlad înecatul, ucis pentru „rea hiclenie” înainte de 7 mai 1535) - fiilor lui „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”; marele spătar Negrea (om al lui Mihai Viteazul, dat morții - în 1601 - de Simion Vodă Movilă) - pe firul lui l-a chemat Ionașco și a fost comis; Preda Craiovescu, vărul lui Neagoe Basarab (cel care „s-au înălțat domn [...] ca să ție domniia lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
catedră în noiembrie 1843, dar își va continua activitatea socială și publicistică. În 1849 este numit de domnitorul Grigore Alexandru Ghica inspector provizoriu al școlilor, iar din 1851 se ocupă de reorganizarea învățământului. În 1855 l-a însoțit pe Costache Negri la Conferința de la Viena a reprezentanților puterilor angajate în războiul Crimeii, contribuind la redactarea protocoalelor care priveau interesele Moldovei. Pentru activitatea social-culturală va fi răsplătit cu ranguri boierești: paharnic în 1835, căminar în 1853, iar mai târziu spătar. Își petrece
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Andrei Milca, Călin Căliman, Octavian Paler, Mircea Micu, Fănuș Neagu ș.a.); Gabriel Dimisianu, Momentul literar 1945-1948. Primul Marin Preda, RL, 2002, 48; Dan Manolescu, Un destin singular: Marin Preda, Buzău, 2003; Emil Manu, Viața lui Marin Preda, București, 2003; Gelu Negrea, „Cine ești dumneata, domnule Moromete?”, București, 2003; Răzvan Voncu, Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003. E.S.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
, gazetă apărută la Piatra Neamț, bisăptămânal, din primele zile ale anului 1878 până la 23 martie 1878. Organ al unei grupări disidente liberale, S. era editată de un comitet format din Calistrat Hogaș, Ioan Negrea, Em. Leonescu, M. Adamescu, Gr. N. Lazu, majoritatea profesori la gimnaziul din localitate. Răspunderile editării și ale redacției îi revin lui Calistrat Hogaș. S-a păstrat un singur număr (din 23 martie 1878), dar Sidonia Hogaș a reprodus fragmente din
SITUAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289710_a_291039]
-
și Nuntă în cer de Mircea Eliade. Comparativ, spațiul acordat poeziei este extrem de mic, ceea ce rareori e compensat de valoarea pieselor selectate. Numele mai frecvente sunt George Dumitrescu, Matei Alexandrescu, Al. Robot, Pericle Martinescu, George Dorul Dumitrescu, Dumitru Cosma, G. Negrea, sporadic figurează Ion Pillat, G. Bacovia, Radu Gyr, Ilarie Voronca, Geo Bogza (Poem petrolifer), Ștefan Baciu. Versuri și proză umoristică, în general de calitate, dau, în pagina „Râzi, că te tai!” (devenită „Humor”), Ionel Lazaroneanu, Florin Iordăchescu, Nello Manzatti. Succesul
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
1943; Iliuță copilul, București, 1938; Ochii strigoiului, I-III, București, 1942; Carlton, București, 1944; Adăpostul Sobolia, București, 1945; Omul de zăpadă, București, 1945; Războiul lui Ion Săracu, București, 1945; Cocârț și bomba atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953; Ajun de revoluție 1848, București, 1954; Alexandru Vlahuță și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
toate provinciile locuite de români. În afară de redactorii răspunzători, mai colaborează Costache Negruzzi cu nuvela Toderică și cu poezia Gelozie, după Ch.-H. Millevoye (semnată Carlu Nervil), cu o traducere din Antioh Cantemir și un articol, Despre limba românească, apoi Costache Negri cu câteva poezii, D. Ralet cu schițe de moravuri, Al. Donici cu fabule originale și traduceri din Antioh Cantemir, Ion Ionescu de la Brad cu un articol despre agricultură și A. Vincler cu două articole de economie. Lui N. Bălcescu i
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
secretar literar la Editura Gutenberg, iar după stagiul militar devine contabil la Centrala Cărții (unde îi cunoaște pe Emanoil Bucuța, Perpessicius ș.a.). Are preocupări literare timpurii, traducând din Maxim Gorki, Verlaine, Rilke. Debutează în ziarul „Dacia” (1920), sub pseudonimul Ion Negrea, iar ca dramaturg, cu piesa Trei cruci, „apocalips în nouă tablouri”, datată de autor 1922. Din 1924 susține cronica dramatică la săptămânalul „Clipa”, participă la reuniunile cenaclului literar organizat de redacția revistei, frecventează seminarul condus de Mihail Dragomirescu la Facultatea
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează la „Adevărul”, „Azi”, „Ecoul”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., folosind și pseudonimele Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir Spătaru și Ric-Rac (în colaborare cu N. Stroe și N. Vlădoianu). Din 1929 lucrează ca secretar literar la Editura Cultura Națională, sub directoratul lui Al. Rosetti, iar din 1933, îndeplinind aceeași funcție, și la Editura
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
, Costache (1812, Iași - 28. IX. 1876, Târgu Ocna), prozator. Este al doilea dintre cei cinci copii ai Smarandei (n. Donici) și ai lui Petrache Negre (sau Negrea), vel agă. Învață acasă, cu un dascăl grec, iar după 1823, la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza. În 1821, în timpul mișcării eteriste, familia se refugiază la Chișinău și N. își continuă acolo învățătura, la școala Mitropoliei. După moartea tatălui (1823
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Boldan, București, 1978; Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Corespondență, îngr. și introd. Emil Boldan, București, 1980. Repere bibliografice: George Missail, Constantin Negri, București, 1877; D. Teleor, Costachi Negri, București, 1909; Gh. N. Munteanu-Bârlad, Costache Negri, București, [1911]; Al. Șerban, C. Negri - opera sa literară, FCL, 1912, 35; G.G. Burghele, Costache Negri, Dorohoi, 1927; Călinescu, Ist. lit. (1982), 259-262; Pericle Martinescu, Costache Negri, București, 1966; Ist. lit. (1941), 243-245; Ist. lit., II, 446-451; Dicț. lit. 1900, 616-617; Scarlat, Ist. poeziei, I, 400-401
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
V.1996, București), critic și istoric literar, folclorist. Este fiul Silviei Papadima (n. Balteș), învățătoare, originară din zona Sibiului, și al lui Nicolae Papadima, de loc din San Marina, preot și profesor. Face școala primară în diferite localități din Moldova (Negrești, Chișinău, 1917-1921), frecventează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1921-1928) și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931). Își pregătește doctoratul în Germania (1937-1940), ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, susținându-l în 1944, cu
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]