60,569 matches
-
și alunecărilor de teren, încât se va vedea mai lesne om cu om, iar mijloacele de comunicare în masă vor crea, în sfârșit, deplina armonie națională. Nici de televiziune nu vom mai avea nevoie... Vor supraviețui acestei situații doar: Dan Negru și Ciao Darwin la Antena 1, Iartă-mă, la TVR1 și Mircea Radu cu emisiunea din Din dragoste, în cadrul căreia Miron Cozma se va plimba cu Ion Iliescu la brațul legii prin Piața Universității; Cozmin Gușă și Lavinia Șandru se
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
suprima-o ranchiuna, căci "tipul valah este spirit liber". Socotind că Erasmus s-ar fi putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
încă nu le-am scris, că tu vezi acum cum va fi viața mea timp de 3-4 ani, pe cînd eu n-am habar... Privește-n volumul cărții. Dacă ea are 3-4 sute de pagini și pe fiecare e murdăria neagră de cerneală, înseamnă că am supraviețuit încă niște ani în lumea asta, că n-am căzut la pat, că nu m-am călugărit, că nu am plecat în Noua Zeelandă abandonînd orice idee de literatură, pînă și de jurnal. Înseamnă că
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
condensate (Unu. Elementele; Doi. Mica elegie), iar primul dintre acestea are "episoade" cu titluri și mai înțepătoare: Cele amestecate, Trezirea, Ieșirea, Godemișul, Cele limpezi... Trezirea e o curată șarjă anti- și apoetică, savuroasă: "Cearceaf? Cearceaf. Mînă? Mînă./ Transpirație? Transpirație. Păr negru și rar? Păr negru./ Ochi urduroși? Limbă-ncărcată? Acid/ Uric? Acid". Avem aici fațeta umoristică a unei concepții cît se poate de serioase asupra poeziei, asupra rezoluției artistice a acesteia. Dacă Nichita Stănescu și ceilalți autori de vîrf ai modernismului
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Mica elegie), iar primul dintre acestea are "episoade" cu titluri și mai înțepătoare: Cele amestecate, Trezirea, Ieșirea, Godemișul, Cele limpezi... Trezirea e o curată șarjă anti- și apoetică, savuroasă: "Cearceaf? Cearceaf. Mînă? Mînă./ Transpirație? Transpirație. Păr negru și rar? Păr negru./ Ochi urduroși? Limbă-ncărcată? Acid/ Uric? Acid". Avem aici fațeta umoristică a unei concepții cît se poate de serioase asupra poeziei, asupra rezoluției artistice a acesteia. Dacă Nichita Stănescu și ceilalți autori de vîrf ai modernismului postbelic fac poezie din
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
susținu ulterior că în stânga acestei uși s-ar fi găsit două mitraliere ușoare; eu nu le-am remarcat. Ceea ce am zărit era o sală mare, plină cu bărbați de diverse vârste. Cu toții erau îmbrăcați în cămăși cenușii, nici brune, nici negre: pronunțat cenușii; cu toții s-au ridicat cu zgomot de pe locurile lor, înălțându-și brațele pentru salutul roman. Șirurile de scaune erau despărțite printr-un spațiu median, la capătul sălii se găsea un podium. Pe podium era o masă, în spatele ei
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Mă ridicai și-l luai pe filosof de braț. El împinse scaunul la loc, se ridică de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă, pășind destul de sigur până la casa la care trona obișnuita doamnă cu perucă neagră. În spatele noastre, murmure, câteva exclamații ostile. Astfel ajunserăm pe stradă și la aer curat. Acolo situația deveni periculoasă. Keyserling atârna greu de brațul meu, în dreapta își învârtea toiagul noduros. Clătinându-se, descria largi curbe, trăgându-mă înainte. În marele exil
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
periculoasă. Keyserling atârna greu de brațul meu, în dreapta își învârtea toiagul noduros. Clătinându-se, descria largi curbe, trăgându-mă înainte. În marele exil trebuie să ne ducem, în marele exil! Acolo domnește adevărul, adevărul complet! - Aici e totul plin de negri", iar când un ofițer superior în uniformă trecu pe lângă noi: "Ah, la grande armée, la grande armée", învârtind toiagul. Nicicând n-am tânjit mai intens după un taxi dintr-o stradă laterală, dar în trap obosit nu apăru decât o
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Mai departe", rugă Keyserling încet și insistent, "te rog mai departe, să nu zăbovim lângă minciuna asta." Abia când zărirăm sclipirea Mediteranei la Saintes Maries, își încrucișă ambele brațe, respiră adânc și exclamă: Iar acum să vorbim numai cu taurii negri și caii albi - ei cel puțin ne înțeleg."
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
curte cu fața, ceea ce ar fi fost mai comod, la ora și în dispoziția în care era, doar că de obicei trăgea mașina cu spatele. După ce intră în casă, cântă la pian câteva colinde, acompaniindu-l pe bătrânul său camarad negru și scorojit cu vocea lui de tenor înfundat." (p. 52) Totul e bine când se termină cu bine. Cristian Teodorescu, Îngerul de la benzinărie, povestiri, Editura Paralela 45, Pitești, 2003, 184 p.
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
intra în detalii: 1. Macedonskianismul originar al tânărului poet Arghezi, ca o bună soluție a ieșirii din raza acaparantă, copleșitoare, a post-eminescianismului; 2. Extinderea viziunii argheziene spre un decadentism foarte personal, deși artificios (dar orice decadentism e artificios), în Agate negre; primul volum proiectat de Arghezi, dar pe care a refuzat apoi să-l mai publice, din autoexigență, nu a fost nici acum (re)descoperit și restituit integral, deși a circulat în câteva copii manuscrise; una trebuie să existe în biblioteca
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
re)descoperit și restituit integral, deși a circulat în câteva copii manuscrise; una trebuie să existe în biblioteca lui Șerban Cioculescu; editorii Mitzura Arghezi și Traian Radu au restituit ultimele 13 inedite pe care le-au mai găsit din Agate negre, în Opere, II, 2000); dar volumul Agate negre trebuie reconstituit integral și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
în câteva copii manuscrise; una trebuie să existe în biblioteca lui Șerban Cioculescu; editorii Mitzura Arghezi și Traian Radu au restituit ultimele 13 inedite pe care le-au mai găsit din Agate negre, în Opere, II, 2000); dar volumul Agate negre trebuie reconstituit integral și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul lui Arghezi din perioada ocupației germane a Capitalei
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
un stat-paria. O entitate ce funcționează în afara minimei responsabilități pentru cei care o compun e sortită eșecului răsunător. Când salariile angajaților din administrație sunt pură bătaie de joc, la ce să te aștepți decât la proliferarea corupției, la generalizarea pieței negre, la creșterea dincolo de suportabilitate a criminalității. Cu toate schimbările repetate de parlamente, de guverne, de direcții politice batem pasul pe loc. Nici una din marile promisiuni electorale nu se convertește într-un milimetru de prosperitate pentru omul de rând. În schimb
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
De data asta, cutia e un cufăr de cărți! Păzea! Să vedem cum scrie un domn la vîrsta maturității fără a înțelege de ce scrie: Scrii fără să poți/ răspunde vreodată de ce/ e ca și cum un negru ar fi/ întrebat de ce e negru/ de supărare. El e, de altfel, însetat: toate lucrurile au un sfârșit/ numai paharul tău/ e gol și infinit/ până dincolo de sete. E în toate/ o secetă galactică/ încât stelele/ ar putea dispărea/ la un singur strănut/ al căpcăunului/ născut
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
a preda, ca semiemigrant, timp de multe luni, cursuri și pentru a scrie o proză ofensei, apropiată prin epitetele și comparațiile ei vii cu un bun roman bulevardier. în consecință, de Evtușenko n-a mai avut nevoie nimeni, nici sutele negre, nici democrații, nici Estul, nici Vestul. El s-a răzbunat pe toți sub forma unui catren de o neputincioasă răutate: Multe mi-au fost date pe lume/ Dar nu mi s-a dat pe deplin/ Dreptul de a alege liber
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Righi are multe gânduri și nici un prilej să se ocupe de alții. Eu însumi am necazuri (sono nei guai), nu stau acum să vi le înșir : fac și ele parte din dificultatea italiană de a izbuti să trăiești fără gânduri negre. Dacă voi putea să mă liberez de grijile ce mă frământă, voi căuta să recitesc poemele Dvstră pentru a interesa și revista mea; dar am nevoie de confirmarea unei bune recitiri, făcută în tihna de care nu dispun acum. Sunt
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei semna pe prima pagină dialogul a doi bătrâni amărâți. El, interesându-se, febril: Habemus papa? (păpică, săracul). Ea, (săltând o tigaie nenorocită din care iese un fum negru): Deocamdată, nu. (S-o crezi tu!)... De caricatură, m-am amuzat cât m-am amuzat, în timp ce domnul Sache, aflându-se lângă mine, pufnea în culmea indignării... Că nu trebuie să fii cine știe ce latinist, să știi că verbul habeo, fiind tranzitiv
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv al Cotidianului, când îl cita pe celebrul critic italian, în legătură cu mitocănimea urât mirositoare și cu personajul în pelerina neagră lungă până la pământ, - latrina ambulantă - care striga în gura mare în mijlocul mulțimii strânsă de o zi și o noapte în Piața Sf. Petru și aflată sub presiune: Cine vrea să se...?... (Rom. lit. fiind mai pudică.)
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
a răspunde unor exigențe morale de semn contrar. Ceea ce o salvează e suferința de neimaginat cu care își ispășește pedeapsa."... Patima Medeei... Pe scenă este sugerat perfect un mic amfiteatru grecesc. Patru laturi, patru dispozitive de gradene descriu, în cutia neagră, un cerc. În mijlocul lui, ca o axă a poveștii, ca o țintuire în vină, Medeea. A lui Euripide, a noastră, a lui Tompa, Medeea de ieri, de azi, dintotdeauna. În amfiteatru, noi, spectatorii ei. Între noi și ea, cercuri concentrice
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
privirii și forța stărilor pe care le transmite, regizorul îi propune ceva extrem de dificil. Să joace totul fără să se miște din centrul cercului, pînă la capătul reprezentației. Pînă cînd cei doi copii născuți de ea se topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil jelește, suspină. Pe Medeea, pe copii, pe noi, martori pasivi, neputincioși la crimă. La
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre) sunt evocate Porțile de Fier, râul Cerna, orașele Giurgiu și
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
are numai note bune la școala aia nemaipomenită. Ei, acum se mai fălesc? Părintele Mike o ținea pe Tessie de mînă în timp ce ea stătea întinsă, în durerea ei, în patul de la etaj. Cu jacheta scoasă, îmbrăcat numai în cămașa lui neagră cu mînecă scurtă și cu guler, el îi spuse că avea să se roage pentru întoarcerea mea. O sfătui pe Tessie să se ducă la biserică și să aprindă o lumînare pentru mine. Mă întreb acum cum arăta chipul părintelui
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
am intrat, senină, inocentă, în lumea imaginilor, desenelor, consistențelor, mirosurilor, materialelor de toate felurile. Cu sfiala și uimirea lui Alice din țara minunilor. Am văzut la Craiova, în cîteva nopți, desenele Ștefaniei Cenean. Linii, tușe, chipuri, portrete, ochi negrii, păr negru, dominante de albastru. Danaide. Sau una singură, aceeași. M-au impresionat și m-au emoționat. Păreau o pilulă fundamentală, concentrată, a istoriei. Ele mi-au răsărit în amintire și m-au însoțit în Palatul Sternberg din Praga, unde se află
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]