2,318 matches
-
poate aplica sancțiunile contravenționale decât în limitele prevăzute în actele normative ce le conțin. Aplicarea amenzii în afara limitelor stabilite prin norma de incriminare nu ține de individualizarea sancțiunii contravenționale, ci reprezintă o încălcare a principiului legalității sancțiunii, atrăgând însăși nelegalitatea actului de constatare și sancționare a contravenției (Sentința civilă nr. 917 din 22 aprilie 2021, pronunțată de Judecătoria Vaslui). ... 35. Instanța de judecată nu poate proceda la reindividualizarea sancțiunii, având în vedere că acesta reprezintă atributul expres al organului constatator
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
efectuare și coordonare a activității de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale și administrative în care se soluționează lucrările repartizate. (3) Calitatea activității se va stabili în funcție de: măsurile și soluțiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părților pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situațiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea
REGULAMENT din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274205]
-
termenele legale și administrative în care se soluționează lucrările repartizate. (3) Calitatea activității se va stabili în funcție de: măsurile și soluțiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părților pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situațiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori, din aceleași motive, aceasta a
REGULAMENT din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274205]
-
din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 400/2014 și a dispozițiilor art. 8 alin. (3) lit. a) din anexa nr. 26 la Ordinul comun nr. 338/186/2015, ca fiind nelegale, în condițiile în care chiar emitenții actelor normative au constatat nelegalitatea sancțiunilor aplicabile, revizuind ulterior nivelul sancțiunii în raport cu gravitatea faptei prin sancțiuni graduale, începând cu avertisment și prin diminuarea procentelor aplicabile în cadrul sancțiunilor. În acest sens este depusă la dosar Nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 432/2016
ÎNCHEIERE din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274875]
-
erau cunoscute, din care decurgeau și obligațiile furnizorului de servicii medicale. Faptul că în cadrul controlului s-a constatat că anumite prestări nu corespund cu prevederile contractului era un contract în care obligațiile erau cunoscute. Curtea, prezenta cauză nu vizează nelegalitatea raportului de control; solicită a se pune concluzii cu privire strict asupra legalității acelui articol care privește sancțiunile din normativ. Consilierul juridic Tarachiu Răzvan, cu privire la actul normativ contestat, arată că acesta este legal, este în concordanță cu aplicabilitatea
ÎNCHEIERE din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274875]
-
printr-o hotărâre de guvern și ulterior printr-un ordin de ministru. Consilierul juridic Tarachiu Răzvan mai arată că în fiecare an contractul cuprinde fix aceleași clauze; faptul că într-un an normele să nu fie respectate nu incumbă și nelegalitatea actului normativ în baza cărora s-a semnat contractul. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, DISPUNE: Amână pronunțarea în cauză la data de 14.02.2022, pentru când soluția va fi pusă la dispoziția
ÎNCHEIERE din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274875]
-
a) În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate? ... b) În
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
judecată. (iii) Pentru a se naște dreptul la despăgubire este necesar ca încheierea sau hotărârea pronunțată de judecător să fie definitivă și să constate că măsura a fost luată, prelungită sau menținută cu încălcarea dispozițiilor legale. Nu se pune problema nelegalității atunci când măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale. Caracterul nelegal al privării de libertate nu rezultă implicit din soluția dispusă de organele judiciare, iar hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
declarat recurs apelantul-reclamant, susținând, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, cu nesocotirea Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, întrucât a condiționat dreptul la despăgubiri de nelegalitatea privării de libertate, fără a lua în considerare faptul că, în cauză, măsura arestării preventive apare ca fiind una nedreaptă prin raportare la soluția de achitare. ... 15. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, soluția de achitare nu este suficientă pentru acordarea despăgubirilor, fiind necesar ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în acord cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... 21. Într-o altă orientare jurisprudențială, în interpretarea
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
apreciat că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluția definitivă de achitare, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate, fără a fi necesar ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 22. Prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
soluția de achitare este suficientă pentru acordarea despăgubirilor cuvenite unei persoane care a fost arestată preventiv, în ipoteza în care procesul penal, în cursul căruia a fost arestată, s-a soluționat printr-o hotărâre definitivă de achitare și fără ca nelegalitatea măsurii preventive privative de libertate să fi fost constatată în conformitate cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... 32. În al doilea rând, în aceeași ipoteză, se solicită dezlegarea chestiunii de drept - dacă noțiunile „caracterul injust sau nedrept
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
vederea aplicării unitare, a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că nelegalitatea măsurii preventive privative de libertate trebuie să fie constatată explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia, iar hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. ... 35. Textul
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
însă a fost achitat definitiv. ... 37. Curtea Constituțională a avut de analizat critica potrivit căreia reglementarea dreptului la repararea pagubei în concepția art. 539 din Codul de procedură penală este mult prea restrictivă, deoarece condiționează acest drept numai de criteriul nelegalității privării de libertate și refuză luarea în considerare a unui criteriu alternativ, cu caracter complinitor, care să valorifice soluția de achitare pronunțată - și, implicit, pe cea de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluție definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 15 din 18 septembrie 2017, soluția de achitare, conform art. 16 alin. (1
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 10/2001). ... 14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în principal, că textul art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 - „nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane“ - este ambiguu și nu îndeplinește cerința de
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
acordare asistență juridică/reprezentare și care să procedeze la semnarea în original a apelului. Apelantul-reclamant nu a recurs, însă, la niciuna dintre aceste trei variante pentru a acoperi viciul sesizat de instanță. “ ... 14. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, susținând nelegalitatea deciziei atacate, deoarece voința acestuia a fost evidentă în condițiile în care a plătit taxa judiciară de timbru și cererea de apel era semnată în copie, fiind în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la primul termen de judecată pentru
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
a prestat o muncă în beneficiul instituției publice, persoana detașată a avut reprezentarea faptului că echivalentul acestei munci îl reprezintă salariul negociat în mediul privat. Această reprezentare a fost confirmată de actele întocmite de instituția publică, acte de a căror nelegalitate nu se face vinovată, în niciun mod, persoana detașată. Trebuie subliniat faptul că nu ne aflăm în situația în care salariatul ar fi încasat, din eroare, venituri superioare celor stabilite prin deciziile de salarizare și nici nu este vorba de
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
privative de libertate - cea a arestului la domiciliu -, ar echivala cu executarea unui număr de 60 de zile de arest preventiv/arest la domiciliu, într-o analiză unică asupra luării unei măsuri privative de libertate, acest lucru constituind un motiv de nelegalitate a măsurii. ... 12. Așa fiind, apreciază că invocarea unei excepții de neconstituționalitate care vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea dispozițiilor legale criticate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 126 din Constituție, acestea intră în sfera de competență a
DECIZIA nr. 584 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279488]
-
procedurii de cameră preliminară pot fi formulate în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care sunt formulate cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin înregistrările efectuate de către părți sau de către alte persoane, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea condițiilor legale referitoare la efectuarea acestora. ... 27. De asemenea, cu privire la dispozițiile legale criticate, în doctrină s-
DECIZIA nr. 813 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251802]
-
de judecată. ... 25. În toate cazurile indicate anterior, chiar dacă intimatul este de acord cu admiterea contestației, achiesând la susținerile petentului, actul contestat nu poate fi anulat de instanță prin simplul fapt al recunoașterii, ci doar ca urmare a constatării nelegalității acestuia. La fel, în situația acțiunilor privind filiația, prevăzute de art. 421-434 din Codul civil, hotărârea judecătorească nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului, ci numai ca urmare a administrării mijloacelor de probă permise de lege. ... 26. S-
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituționalitate. ... 24. Curtea a reținut că în noul Cod de procedură civilă recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 25. În ceea ce
DECIZIA nr. 383 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261469]
-
și irevocabilă» și că dreptul obținut în baza deciziilor pronunțate pe fond și în apel era revocabil. În consecință, prezenta cauză nu este similară cu Cauza Brumărescu cu privire la acest punct. ... 39. Curtea observă că, deși judecătoria a recunoscut nelegalitatea naționalizării, Hotărârea definitivă și «irevocabilă» din 11 martie 1996 a Curții de Apel București a desființat hotărârile anterioare. ... În ceea ce privește procedura administrativă ulterioară, Curtea notează că printr-o hotărâre definitivă și «irevocabilă» s-a respins, de asemenea, cererea
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
și locotenent de episcop al Argeșului. Mai multe lucrări date la iveală imediat după Unire - Necesitatea clerului în societate și nevoia de punere a sa în adevărata cale a sortirei sale (1859), Clerul român în fața articulului 46 din Convențiune (1860), Nelegalitatea și defectuozitatea proiectului de lege pentru alegerea mitropoliților și episcopilor din Principatele Unite (1861) - par a fi destinate întăririi poziției clerului în statul modern. Ca urmare, legea numirii episcopilor și mitropoliților, sancționată de Cuza în 1865, îl va îndepărta definitiv
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
împrejurare se va putea reduce și încercarea de a fura pe sultanul Murad V și a-l duce undeva în străinătate. Dacă ar fi succes, atunci în numele sau s-ar fi publicat un manifest prin care s-ar fi arătat nelegalitatea răsturnării sale, s-ar fi respins toate reformele, ca fiind contrarie religiei mahometane, s-ar fi făcut apel cătră credincioși de a recunoaște pe Murad V ca suveran legitim și khalif. Se zice că guvernul turcesc are până și textul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]