1,077 matches
-
noi, erau tare rele cu noi. Așa că de la muncitorii cehi am aflat unele zvonuri. Mai erau unii soldați SS care erau mai de treabă. De exemplu, Într-un lagăr era un bătrân care ne cânta tot timpul: era un cântec nemțesc, care avea refrenul „Totul se va termina odată”. Cânta acolo lângă noi, voia să ne dea speranță. Când aveați mai mult timp liber, când nu munceați, cam despre ce vorbeați, cum vă Încurajați? (râde) „Găteam”. Toată lumea era extraordinar de bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am aflat din auzite și de la Radio Londra... Încă mai era un radio, și de acolo am aflat unele lucruri - dar foarte vag și nu erau bazate pe date, destul de neclar... În 1944, când Ungaria a fost ocupată de trupele nemțești, În aprilie sau martie, existau deja oameni care fugiseră din Auschwitz, două persoane, mi se pare, și au relatat conducătorilor evreimii maghiare de la Budapesta despre ce se Întâmpla la Auschwitz. Asta nu s-a dat publicității, bineînțeles, ci a rămas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
repede și mureai. ADLER: Și astăzi mă gândesc să iau două conserve de fasole cu cârnați, să cumpăr niște hașe din ăsta - acum a apărut hașe care seamănă cu „Ham and eggs” ăla -, să le pun nu Într-o gamelă nemțească, că nu am de unde să fac rost, dar Într-un vas oarecare, mai pun și două roșii și fac o mâncare cum nu am apucat eu să mănânc pe vremea aia și am rămas cu gândul luni de zile (râde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
plecat din sat? DAVIDOVICI: Da. - Știți traseul până la Gherla? DAVIDOVICI: Nu știu să vă zic, 40-50 km. Acum e nimic - dar când te duci cu căruța cu boi sau vaci e mult. - Ați trecut prin mai multe sate. Erau sate nemțești, românești? DAVIDOVICI: Acolo erau toate cum era comuna noastră, adică amestecate... - Cum s-au comportat oamenii când ați trecut pe acolo? DAVIDOVICI: Ce puteau să facă? - Au devenit agresivi, au Încercat să vă ajute sau să vă zică o vorbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveam o mică speranță: dacă părinții au venit? Și atunci ne-au preluat rușii și ne-au dus În acest lagăr, unde am stat vreo patru săptămâni - iar după patru săptămâni... Era lagăr... Sigur că nu era teroarea din lagărul nemțesc... - Spuneați că vi s-a propus să plecați În America... Cine v-a propus? Cum v-a propus? DAVIDOVICI: Ei, n-aș putea să spun... Erau câțiva care se ocupau de această problemă și: „Unde vrei?” - „Acasă”. Păi, acasă voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar nu luam cu noi - doar ceva conserve știu că am luat. Ne-am Învârtit și pe acolo. Debandadă totală. Plecăm, mergem spre gară, că am auzit că acolo erau ceva haine, Într-un tren spart. Am Îmbrăcat niște haine nemțești. Era o rusoaică tânără și, săraca, ne aducea și mâncare. Se uita la noi și plângea mereu În hohote. Din câte am Înțeles, ar fi avut copiii omorâți și, săraca, Își aducea aminte. Și plângea În hohote. N-am s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dumneavoastră. Erați numerotați pe haine? - Ne-au dat hainele, care erau numerotate și au notat acolo cum te cheamă și ți-au dat... Nu, totul era condus de către Haftlingi, cum le spuneam noi, deținuții noștri - dar era o ordine, așa, nemțească. Stăteam numai pe muchie - adică numai pe muchie puteam dormi. - După ce ați făcut baie și vi s-au dat hainele ați fost Încolonați și duși În curte? - Acolo. În ziua aia nu am mai mâncat - dar de fapt nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Început. - Populația civilă evreiască nu purta așa ceva? - Nu, numai militarii de peste graniță. - De ce credeți că s-a simțit nevoia de a apela la acea banderolă tocmai În afara granițelor Ungariei, pe front? - Era pe brațul stâng, pentru că acolo era sub supraveghere nemțească. Și ungurii, pentru a proteja aceste detașamente, ne-a pus banderolă galbenă - spre deosebire de detașamentele de prizonieri ruși, care făceau aceeași treabă ca și noi, dar aveau alt regim, mai strict, fiind decimați pur și simplu. Pentru a-i deosebi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
oamenii. Spre deosebire de Auschwitz, Dachau nu primea femei, bătrâni și copii, care au fost Îndrumați la Auschwitz. Aici veneau direct oamenii apți de muncă... - În cât timp ați ajuns la Feldafing? - De la Dachau la Feldafing e aproape... Lagărul era lagăr tipic nemțesc: era Împrejmuit cu sârmă dublă ghimpată, cu curent electric, În față era poarta principală unde, În jurul porții, se desfășurau principalele activități nemțești - deci comandamentul, corpul de gardă și de jur-Împrejur erau turnuri de pază, unde făceau de gardă, dar numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
muncă... - În cât timp ați ajuns la Feldafing? - De la Dachau la Feldafing e aproape... Lagărul era lagăr tipic nemțesc: era Împrejmuit cu sârmă dublă ghimpată, cu curent electric, În față era poarta principală unde, În jurul porții, se desfășurau principalele activități nemțești - deci comandamentul, corpul de gardă și de jur-Împrejur erau turnuri de pază, unde făceau de gardă, dar numai trupe SS ... Ei aveau sarcina păzirii deținuților. Imediat am fost preluați de conducerea interioară a lagărului. Și spuneau așa: „Primii o sută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o bâtă. Dacă puteau chiuli o zi, riscau să primească o bâtă sau două. SS-iștii ăștia, când ne duceau pe noi până acolo, ne predau la garda locului de muncă, care era formată din soldați ruși Îmbrăcați În haine nemțești. Era armata lui Vlasov. Și ei ne păzeau. Pe urmă, când plecam acasă, veneau SS-iștii și ne duceau Înapoi. Că nu erau așa de mulți SS-iști disponibili ca să mai poată sta cu noi acolo zece ore - că pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au băgat În lagăr. Și pe urmă, la cererea rușilor, lagărul a fost Împrejmuit de americani, iar ei au fost trimiși forțat În Rusia. Vă dați seama ce i-a așteptat acolo. Și erau foarte cumsecade acești ruși În haine nemțești... cu armă cu tot. Dar nu-ți băgau patul armei În coaste dacă te duceai un pic mai Încolo să-ți faci nevoile. Venea la tine, te soma, te alunga, dar nu Îți băga arma În piept. - Deci, la șase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am sosit noi, mai scoteau afară SS fără mâini, picioare, fără ochi... Îi evacuau În alte spitale - dar ăla a fost desemnat de americani pentru refacere. Spitalul avea totul rămas intact de la nemți, Începând de la stomatologie până la chirurgie. Cu personal nemțesc... În halate albe... Ne-au preluat și ne-au repartizat În dormitoarele SS-iștilor, după care a Început hrănirea științifică - În bucătărie erau niște nemțoaice grase, mobilizate și ele -, cu mâncare dietetică... Și am stat acolo mult timp, până ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o ierarhizare socială etnică, formată, la Cluj, dintr-o comunitate mare românească, o comunitate ceva mai mică ungurească, o comunitate tot mare (de ordinul, știu eu, poate chiar un sfert din populație, 20%) evreiască și o categorie mai mică săsească, nemțească. Aceste societăți nu erau exclusive. Deci oamenii erau destul de amestecați Între ei, deși căsătoriile mixte erau relativ rare, indiferent din ce categorie. Rareori se Întâmpla ca un român să se căsătorească cu o unguroaică sau invers - la sași nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveau, nici căruțe... Și mergeau pe jos. Dar trebuia să mergi repede. Nemții erau grăbiți și mergeau cu autocamioanele. Și românii Încercau și ei, ca până atunci fuseseră frați de arme. Aici Îi Împușcau dacă se urcau Într-un camion nemțesc sau, În cel mai bun caz, le dădeau cu pușca În cap. Deci existau astfel de fricțiuni, dar nu asta era problema principală. - Suntem În primăvara anului 1944. Au existat indicii că evreii urmau să fie deportați? - Nu, nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Da. Dimensiunile și materialul de construcție. Nemții aveau niște barăci tip. Dumneata nu le-ai apucat, dar la noi În țară existau nenumărate astfel de barăci. De exemplu, În Hunedoara, vizavi de combinatul siderurgic, era o stradă Întreagă din barăci nemțești construite pe vremea războiului. S-au dărâmat când a venit Hrușciov În vizită și s-a dus la Hunedoara să vadă combinatul. Atunci au dărâmat barăcile alea. Acum sunt blocuri. Erau niște barăci tip Înălțate ad-hoc: veneau prefabricate din fabrică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de Sud. Era un ger groaznic. Ziua fusese călduț iar zăpada era sticloasă. Lunecam în dreapta și în stânga și brățara ruginită a lanțului ne provoca răni și dureri acute. Gara forfotea de lume: soldați care mergeau pe front, patrule românești și nemțești, tot felul de oameni, cu și fără căpătâi, atmosfera stării de nesiguranță și neîncredere creată de război. Camuflajul mărea starea de teamă și incertitudine în zvârcolirea oamenilor mascați în umbrele și penumbrele pe care le arunca cinic un Rembrandt nevăzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
putea vorbi. Ce nume mai e și ăsta, mă? Am intuit că această întrebare îmi va da posibilitatea să strecor o șansă de salvare a vieții lui Weintraub și am răspuns: Domnule sanitar, este evreu și așa poartă evreii nume nemțești. Vă rugăm să dați telefon la Salvarea securității și spuneți cine este bolnavul. Și tu ești jidan, mă?, m-a privit chiorâș sanitarul. Nu, domnule șef, dar puneți-vă în situație și gândiți-vă că cineva v-ar salva viața
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fost? Păi m-au anchetat vreo 2-3 anchetatori nu numai unul. Acuma nu știu nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit alții sunt pensionari... Era un anchetator, primul care m-a preluat de la Alexandria, avea un nume nemțesc... Uite că nu-mi cade fisa cum l-a chemat... ăsta a fost un om... nu pot să zic bun, dar un om civilizat. Că mi-a tras el câteva palme, da, dar cum vorbea, arăta că nu era prost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
portretul unui mare boier cărturar, născut lângă Vaslui la Milești (Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avut nici o răspundere.” Vestea că Irina a murit îi dezlănțuie imaginația eroului care într-o viziune de un romantism macabru, își închipuie că merge la miezul nopții să o vadă pe iubita moartă: „Ce intrare impresionantă voi face! Ce baladă nemțească! Ce suflu va trece prin cei doi sau trei care veghează! Singur, desfăcându-mă din din noapte, după ce am fost atâta vreme nevăzut, întunecat, apropiindu-mă șovăielnic de căpătâiul Irinei. Fiecare gest va căpăta o importanță istorică. Mi-ar trebui
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
se uite lumea la mine cu invidie și să zică: «Ce noroc pe chiorul ăsta că se uită la el o femeie ca ea!»”. State îl iubea pentru că știa că el s-ar fi putut salva, plecând cu o fregată nemțească, dar s-a întors pentru că nu-i putea părăsi pe cei ce luptaseră sub comanda sa și, astfel, a căzut în mâinile rușilor. Atunci nu știam că detenția lui avusese o legătură cu acest prieten al său, pentru care avea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pe lângă Casa Regală a Prusiei pentru a obține acordul acesteia. Aflând despre astfel de inițiative, grupul de susținători ai lui Cuza, reuniți în jurul Trompetei Carpaților, publicau la mijlocul lunii martie o scrisoare (articol) către I.C. Brătianu, în care era "denunțat" "neamul nemțesc ce urma să transforme Dunărea în fluviu german prin intermediul celui pe care cel dintâi corespondent din străinătate l-a găsit prin edițiile Almanachului de Gotha pentru a-l aduce în fruntea României"335. Astfel de acțiuni nu-l descurajau pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de 4 cm lungime pe care le dăm forma de cornuleț. Le coacem la foc potrivit (nu trebuie să fie rumene) și le scoatem și le pudrăm din abundență cu zahăr farin bine vanilat. Rețeta nr. 17 Tort cu cremă nemțească Ingrediente pentru blatul de tort: 5 ouă, 5 linguri zahăr, 5 linguri făină (blat de pandișpan). Mod de preparare: Facem din cele de mai sus un blat rotund de tort pe care îl coacem și îl tăiem în două, îl
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ouă, 5 linguri zahăr, 5 linguri făină (blat de pandișpan). Mod de preparare: Facem din cele de mai sus un blat rotund de tort pe care îl coacem și îl tăiem în două, îl însiropăm și îl umplem cu crema nemțească de mai jos. Crema nemțească: 8 ouă întregi se freacă cu 2 căni de zahăr tos și 5 linguri de cacao. Punem totul pe foc mic și amestecăm mereu ca să nu se prindă, până ce crema se îngroașă. Când această cremă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]