856 matches
-
căror lipsă o simt, sau măcinați de dorința de a părea că au calități pe care nu le au, ei speră să capete ușor prețuirea sau inima celor care nu-i cunosc”. Unor astfel de oameni, avizi de un prestigiu nemeritat, nu le sînt străine strategii dintre cele mai josnice: „Este un truc al celor nedemni să se prezinte ca adversari ai unor oameni mari, pentru a ajunge pe o cale indirectă, la celebritate, pe care n-ar fi dobîndit-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În vin.” (Plinius) Pentru că - spune Teognis - „Vinul dă pe față gîndul omului, oricît ar fi de iscusit”. * „Nu gloria are valoare, ci meritul prin care o obținem.” (A. Schopenhauer) Numai așa se pot explica acele situații paradoxale, de glorii false/nemeritate, cînd renumele este obținut prin exploatarea vicleană, ipocrită a meritelor altora (În basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul Spînului, care se folosește Într-un mod necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim sensul profund
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și de presante. * „Poți avea o bucurie fără să fii fericit.” (Voltaire) Ca, de exemplu, atunci cînd constați că ai avut tăria să recunoști, În sfîrșit, o nedreptate făcută altuia, Însă nu poți să nu regreți În același timp suferința nemeritată pe care ai pricinuit-o semenului respectiv. * „Nu-i om mai flecar decît omul tăcut atunci cînd Începe să vorbească.” (Julien Green) Pentru același motiv pentru care elevii sînt atît de gălăgioși În timpul recreațiilor: tăcutul simte nevoia să-și dezinhibe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exemplu, victima acestei tendințe a părinților de a sancționa doar o evoluție școlară modestă, de moment, a copiilor lor, fără a se Întreba dacă această evoluție nu este cumva rezultatul unui climat familial tensionat, sau chiar al unor pedepse exagerate/nemeritate pe care le-au aplicat acestora! Să ne mai mirăm că vine apoi, mai devreme sau mai tîrziu, un moment În viața familiilor respective cînd copiii devin judecători ai părinților lor?!... * „Există două tragedii În viață: una e să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-l Îndrepta, noi ne supunem unei suferințe a corijării interioare, respectiv unor complexe procese de conștiință, care cuprind continue reevaluări și culpabilizări prin „căință”. Într-o primă fază noi sîntem tentați să interpretăm aceste suferințe interioare ca un rău subiectiv nemeritat, Însă ulterior nu putem să nu fim recunoscători față de acest „rău”, deoarece el reprezintă principala condiție de a ne Îndrepta prin noi Înșine. * „Este cîte un om iscusit, care Învață pe mulți, dar care nu-și este de folos lui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
puțin și cinează și mai puțin, deoarece sănătatea Întregului corp se făurește În bucătăria stomacului” (Miguel de Cervantes). * „Ceea ce se numește «depresie nervoasăă este o criză prelungită de luciditate.” (Gabriel Liiceanu) Fără Îndoială „depresia” derivă numai din conștiința unui eșec nemeritat Înregistrat, sau din ceea cea a faptului că n-ai fost Înțeles, la un moment dat, așa cum ai fi dorit, Însă și dintr-o criză de identitate sau de destin: „Nu se poate trăi fără valori și fără un sens
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necesare“. Deși lăudat de artiștii și arhitecții zilelor noastre, părerea multora dintre contemporanii lui Ludovic al XIV-lea privind Luvrul era rezervată. Colbert prefera Parisul, Bossuet numea palatul„orașul celor bogați“. Curtenii, în multe scrieri apocrife îl numeau „un favorit nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că nu avea păduri, ape și nici un peisaj natural deosebit. Într-un comentariu al ducelui, ținut secret pe perioada vieții și descoperit după moartea sa, declara:„Violența exercitată peste tot asupra naturii scârbește și dezgustă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu Înseamnă că dl B. a fost. Asta spuneam. Dar, prima dumneavoastră intervenție, În opinia mea, bun n-a fost .... D: Hai să trecem mai departe. (Cu o voce care indica, simultan, dorință, rugăminte și ordin) A: Poate chiar pe nemeritat pentru instituția prezidențială. T: Vă mulțumesc. A: Acum, acum sigur, lucrurile s-au mai lămurit nițel. (voce nesigură, și o expresie a feței ce contraziceau veridicitatea celor afirmate) D: Mulțumesc. (Un zâmbet ironic și privirea Îndreptată spre A, căutând, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului. Momentul conflictual poate crea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de criză dată, care ne abate gândul de la înfrângerea suferită. Nici învingătorul nu pare a avea o situație mai bună, de vreme ce nu poate dormi prea mult pe laurii victoriei. "Nu toată lumea îndrăgește învingătorii. Ei au de înfruntat invidia sau jignirile nemeritate din partea perdanților, trebuie să-și apere tot timpul avantajele (și poziția n.n. G.A.) obținute prin luptă", notează autoarea (ibidem). Am observat până acum faptul că relațiile concurențiale presupun: participanți, un premiu/niște premii, reguli și norme de comportament. La
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atât pentru noi, cât și pentru alții. Să veghem ca unul dintre copii să nu fie devalorizat în raport cu frații și cu surorile lui, să-i ajutăm pe copii să soluționeze un conflict folosind principiile echității, să protestăm împotriva unei sancțiuni nemeritate, fie la școală, fie la locul de muncă, să dăm exemple luând decizii echitabile, gesturi simple care pot diminua nivelul resentimentelor care ne înconjoară" (p. 89). f. să nu stârnim, pe cât depinde de noi, invidia celorlalți. La aceste recomandări, ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face parte astăzi dintr-o organizație, indiferent că e vorba de partid sau de Academie (Stejărel Olaru, declarație pentru "Cotidianul", 2007). 4.3. Sunt, în schimb, indubitabil hibride două tipuri de expresii ale CI care se bucură de un succes nemeritat (dată fiind structura lor rebarbativă sintactic și semantic): fie că... sau și (chiar) dacă.... sau (nu), acestea proliferând necontrolat în mass-media (chiar de nivel mediu-înalt), în stilul scris, dar și oral, începând să apară sporadic și în discursul unor vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu vorbi, de la bun început, despre prezent. Un pretext necesar totuși, fie și pentru a nu uita că, uneori, excesul de raționalitate poate duce, ca un blestem ignorat, la Alzheimer. Lecția cumplită a destinului poate veni pe neașteptate sau pe nemeritate, oricând. Mă voi strădui, deci, să fiu un sceptic "vaccinat", cu jumătate de normă, atent totuși la slujbă (în dubla sa accepțiune de serviciu și de ritual). 5 ianuarie 2009 Termenul de provincial, astăzi cu o evidentă conotație negativă, peiorativă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
după devoalarea detaliilor pe care le-a ignorat, decât următoarele fragmente definitorii: agramat, neghiob, agonie logico-gramaticală, raport cauzal aberant, neghiob (încă o dată!) și, bineînțeles, "nutreț repartizat de la centru pentru păscut în plen (probabil!) și în clan local". Restul, e glorie nemeritată, peste limita celor 15 minute. Halal! 3 martie 2011 Revin cu o temă anunțată anterior, www.jalep enet.iasi, dar care, nefiind chiar presantă, a fost devansată săptămâna trecută de o "urgență" civică: chipul nostru (ieșeni, români) pe net, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
complexele lumii vechi și nostalgiile organice ale unor vremuri aurorale în care munca decerebrată îi aducea cel puțin satisfacția unei vieți terne, dar lipsită de griji fundamentale, e din ce în ce mai rar. Bătrânețea lui e astăzi tristă și, într-un fel poate nemeritat, devastatoare. Cu pensia ridicolă, cu lumea în care a crezut complet ruinată, cu o speranță de viață abia pâlpâind în sistemul sanitar desfigurat al prezentului, se mai refugiază trist, din când în când, într-un trecut pe care, asemeni băieților
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întreg teritoriu. Transferul de autoritate, a ministerelor (cu arhivele aferente, care au fost readuse acasă abia în urmă cu doi ani!) și a tuturor centrelor de putere la București a făcut ca acel obscur târg balcanic să primească o șansă nemeritată de a se dezvolta pe creditul tuturor românilor. Plecată din scenariul modern al centrului unificator, această aventură istorică a căpătat astăzi conturul unei cleptocrații centralizate, tipică pentru Lumea a Treia, unde totul se judecă în capitală (împrumuturi, investiții, șpăgi), un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul dintre „stâlpii” ideologiei poporaniste. Rezultat al preocupărilor de istoric și genealogist sunt La Roumanie et les Juifs (1903), cu o ediție în limba engleză (1904), semnate cu pseudonimul Verax, și alte numeroase studii, între care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea unor beneficii nemeritate; denotă în multe cazuri o dizarmonie a personalității. Folosirea ei frecventă aparține psihopaților și indivizilor cu o moralitate și educație îndoielnică. * Minciuna patologică (mitomania): este produsul unor personalități marcate psihic. La adult se disting trei tipuri de mitomanie * Mitomania vanitoasă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie de aprecieri se adresează și revistei Făt-Frumos, publicată "într-o atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu, autor pe care Iorga îl acuză totuși de "acre atacuri nemeritate", inclusiv la adresa sa. Explicația dintr-o notă de subsol, conform căreia L. Morariu, în ciuda promisiunilor făcute, a deviat de la sămănătorism creațiile din paginile Junimii literare, vine să confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a păstra ceea ce a primit pe nedrept. De asemenea, copilul pedepsit nemeritat se poate izola sau se poate închide în sine, devenind un copil necomunicativ. Jocurile și jucăriile Pentru cei mici orice activitate este un joc. Bebelușul a făcut cunoștință cu primele sale jucării, le-a pipăit, le-a gustat sau le-
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
cu doctorul care va veni și îi va face injecție dacă nu e cuminte. Doctorul este un om bun iar injecția, deși doare, este un lucru bun pentru că te face sănătos. Astfel, un vaccin nu va mai părea o pedeapsă nemeritată. În debara nu se ascunde bau-bau, polițiștii nu iau copiii obraznici, ci îi ajută pe cei care se pierd să ajungă acasă. Nu trebuie să faci asta pentru ca așa spune mama ci pentru ca e mai bine pentru tine așa. O
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
vehement cabala urzită de capetele pătrate ale corectitudinii politice, vizînd interzicerea unei cărți deranjante, dacă nu chiar "blestemate", tapaj care, evident, nu a făcut decît să trezească atenția cititorilor și să-i facă o publicitate gratuită și în bună măsură nemeritată lui Pierre Mérot. Romanul însă nu e insignifiant, dimpotrivă, construindu-se pe monologul interior al unui scriitor ratat, profesor de liceu tehnologic aflat în concediu medical, care dezvoltă o întreagă psihoză, un dezgust tenace față de mizeria intelectuală a semenilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dintr-un interviu cu Christophe Dupuis) Cercul cojilor de portocală Printre multele metehne de care suferim ca nație se află și aceea, deosebit de păguboasă, de a ne ignora sau neglija compatrioții care ne fac cinste și ne construiesc un renume nemeritat pe alte meleaguri, pe unde i-au fugărit vînturi neprielnice. Este și cazul multor scriitori români, mai tineri sau mai puțini tineri, care fie au ales, fie au fost forțați de împrejurări să aleagă o altă limbă de expresie literară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat pe valea Mureșului, e adevăratul poet al latiniștilor. Crescut în școlile de la Blaj și Viena, el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albele lui unde Prin câmpii smălțate de mii de buchete, Ce nici Kanaverul p-ale lui tapete N-a produs vrodată frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu (1835-1871), i s-a dat o importanță nemeritată. Lira sa e sarcastică și pesimistă. Născut într-o zi "funeste", "fatale", poetul era hotărât totuși a combate. Misogin amar, grobian chiar, simțind "divina trebuință d-a iubi", el nu găsea tonul just de a cânta pe "cea mai dulce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]