834 matches
-
cele bioconservatoare. De asemenea, omul obișnuit, având posibilitatea tratării, a alegerii genelor viitorului copil, a upgraderii propriei inteligențe, nu se va opune, dimpotrivă, va susține oferta tehnocapitaliștilor. De pildă, părinții înstăriți vor plăti bani mulți pentru ca să-și protejeze copiii încă nenăscuți de boli, să-i ajute să trăiască mai mult și să fie dotați cu talente și abilități sporite, începând cu „cele mai bune” gene. Se prevede chiar posibilitatea formării a două noi clase sociale, „naturalii” și „îmbogățiții genetici” (Silver, 1997Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau un grup) susține dreptul la avort (am putea vorbi în același stil despre dreptul la sinucidere, asistată sau nu; despre pedeapsa capitală etc.); tot în numele autonomiei personale, un alt individ (sau grup) se opune, afirmând dreptul la viață al nenăscuților (sau alte drepturi, după caz). Potrivit lui Gray, exemplul ar arăta că accentul pe autonomia personală duce inevitabil la spargerea contractului social propus de el, modus vivendi; potrivit altor liberali, autonomia personală este indispensabilă, fiindcă e cheia acceptării libere a formei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung poem inaugural se încheie cu un strigăt, amintind de Allen Ginsberg: „America! America! strigă colacele de salvare fără supraviețuitori/ America! America! strigă fiica mea nenăscută/ Din burta mamei sale/ America! America! am strigat și noi încordându-ne/ Toate simțurile până când am înțeles/ Că America nu mai este America!”. Captiv și dezorientat într-un spațiu străin, poetul recurge la memorie și imaginație, ca unic resort al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
am terminat încă. Aici sus căteva limbi se dezleaga și nu e bine. Se poate sfărși rapid cu amăndoi și cu opera mea! Mi-ai promis 25 de ani! Oh.. O iubesc pe Cristina, și pe copilul meu! E încă nenăscut! Ce contează?! Atunci lasă-mă să îl văd pășind în această lume. Ai milă! Nu, Gavriel, nu înțelegi! Mila nu există pentru mine. Și la urma urmei milă pentru ce? O, femeia pe care nu o iubesc și un copil
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Prin urmare, spune Sfântul Niceta: „Revelația este una singură, a Treimii lui Dumnezeu”. Marele ierarh de Remesiana vorbește și despre alte însușiri ale Sfintei Treimi precum: omniprezența, bunătatea, purtarea de grijă, răsplătirea faptelor, precum și despre relațiile intertrinitare: Tatăl este nenăscut, Fiul S-a născut din veci din Tatăl, iar Sfântul Duh purcede din veci din Tatăl, fără a omite să adauge că cele trei Persoane divine sunt veșnice. Deși nu a scris un tratat destinat dogmei Sfintei Treimi, găsim elemente
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Doctrina sa privind Persoanele Sfintei Treimi nu este sistematizată decât în parte, în tratatul Despre Simbolul credinței. 1. Dumnezeu-Tatăl. În primul articol al Simbolului de credință nicetan mărturisim: „Cred în Dumnezeu-Tatăl, atotputernic, făcătorul cerului și al pământului”. Dumnezeu-Tatăl este atotputernic, nenăscut, nevăzut, de necuprins cu mintea, neschimbat și veșnic. El este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de muzică sau pictură, de cinematografie, de întâlnirile care l-au marcat cu marile opere și cu marii făuritori de limbaj teatral, de propriile sale căutari prin adâncimile unui text, de imaginile care îl bântuie, de neliniștile unor creații încă nenăscute. A-l întâlni înseamnă a părăsi preț de o vreme contextul imediat al realității și a pătrunde, împreună cu el, într-o sferă privilegiată, în care tot ce contează e valoare, inspirație, frumos, teatru, poezie. Ce fascinație! Alexa Visarion transformă orice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eclatantă a tehnologiei de investigație medicală, studiul febril și asiduu al vieții intrauterine (la care au cooperat, într un remarcabil efort interdisciplinar, obstetricieni, ginecologi, psihiatri, psihologi, pediatri, etologi etc.) ne-a transportat într o altă eră, cea a descoperirii copilului nenăscut. Concret, în așteptarea nașterii, acesta este utilat inclusiv psihologic și nu doar organic și funcțional. Așa cum observa una dintre autoritățile domeniului și anume, P.G. Fedor Freibergh (2005), copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ne-a transportat într o altă eră, cea a descoperirii copilului nenăscut. Concret, în așteptarea nașterii, acesta este utilat inclusiv psihologic și nu doar organic și funcțional. Așa cum observa una dintre autoritățile domeniului și anume, P.G. Fedor Freibergh (2005), copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și de muncă armonios, securizant, tonic. Un mediu existențial abuziv, populat cu scandaluri sau varii conflicte nu numai că îi erodează mamei calitatea tonusului său psihologic, fragilizând-o, dar având în vedere simbioza în care trăiește cu propriul ei copil nenăscut, prin acest „cocktail emoțional”nociv îi destabilizează evoluția firească a acestuia din urmă, transferându-i informația agresivității. Referitor la impactul bulversant al certurilor conjugale, studii recente au demonstrat deranjamentul de ritm cardiac pe care îl induc fetusului și care nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge la copilul nenăscut, generând trăiri similare. Evoluând în aceeași descendență ideativă, D. Goleman (2001), în consens cu opinia unei alte autorități din domeniul neuroștiințelor (este vorba de specialistul american J. LeDoux), a reiterat rolul de santinelă în fața pericolelor, pe care îl îndeplinește nucleul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Goleman, 2001, p. 35) reacționează la diversele situații în funcție de experiențele similare din trecut, chiar dacă asemănările sunt palide. Concluzia care se impune este că, deoarece, la fetus, ritmul de formare a structurii amigdaliene este mai alert decât al neocortexului, capacitatea copilului nenăscut de a stoca experiențe (inclusiv cele traumatizante) este semnificativă, ceea ce sugerează necesitatea unei asistențe multiplu constelate în direcție perinatală și a nașterii propriu-zise. Fedor-Freybergh (2005) opinează, pe drept cuvânt, că asistența respectivă face parte din cadrul prevenției primare, întrucât modul cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scădere în greutate, reducerea IQ-ului etc.). în plus, pericolul unei nașteri premature sau a unei morți în uter se poate acutiza. Prin intermediul circulației sanguine și al placentei, toate substanțele toxice absorbite de mamă, nu numai că se transmit copilului nenăscut, dar efectele lor sunt și mai draconice, având în vedere masă corporală redusă a acestuia din urmă. Când viitoarea mamă livrează fetusului prin fumat cantități constante de nicotină, ies la rampă câteva riscuri serioase: metroragii, placentă previa, moarte fetală, avort
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologică, dar și pentru ambivalența, deprivarea afectivă și nevoia ei de a evada dintr-un „status quo”, tern și rece, într-o dimensiune impregnată de himere. Din păcate, în afara inexorabilelor ravagii psihofizice, pe care adicțiile materne le generează asupra copilului nenăscut, acesta poate prelua de la mamă chiar dependența în cauză. în toate aceste cazuri, psihoterapia este indispensabilă pentru a reamenaja relația gravidei cu ea însăși, condiție preliminară pentru a fluidiza calea de acces către propriul ei copil (Relier, 1993). Invocând posibilele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spus, un asemenea copil pășește în viață carențat afectiv, deci cu busola interioară deteriorată, ceea ce se acompaniază cu multiple consecințe indezirabile. Prin urmare, constituie un imperativ ca viitoarea mamă, atât pe filiera conștientă, cât și inconștientă, să-și învăluie copilul nenăscut cu sentimente de dragoste, de acceptare și de grijă focalizată. Literatura de specialitate consemnează multiple cazuri ce demonstrează, fără echivoc, că iubirea maternă, dorința ardentă de a aduce pe lume un copil, generează în jurul acestuia o miraculoasă „bulă protectoare”, despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii, alte persoane din anturaj sau ei înșiși. Când se află în postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta de încercările aspre ale vieții. Cât privește ostilitatea rivală pe care o promovează față de rude, ea se subsumează aceleiași dorințe de a avorta psihologic pe toți cei care îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o paletă diversă de tulburări psihice și comportamentale. De altfel și alți autori, ca de pildă Feldmar (1979, apud Sonne, 2000) au demonstrat croiala profund traumatizantă și longevivă pe care dorința sau tentativa efectivă de avort o exercită asupra copilului nenăscut. El își întemeiază afirmația pe un număr de patru tinere care au încercat să se sinucidă chiar la data când mamele lor, în urmă cu mulți ani, au făcut o tentativă avortivă. Pentru a degaja o concluzie, vom spune că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate dilua considerabil toxicitatea ei, iar în unele cazuri, cele mai fericite, se produc binecuvântatele transmutări. După ce am scanat potențialele experiențe traumatizante ale vieții prenatale, se decantează cel puțin două concluzii majore. Prima, că relația dintre mamă și copilul nenăscut funcționează încă din perioada prenatală, fiind însemnată cu pecețile duratei, nu întâmplător se vorbește de mama ca destin. A doua, că aceasta poate fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este Tatăl, rămânând, cu toate acestea, Fiu, reiese limpede din însăși atribuirea numelui de Tată. Căci, dacă acest nume de Dumnezeu ar fi aparținut numai Tatălui și nu ne-ar fi indicat un alt hypostas în afara primului hypostas al Celui nenăscut, ca și cum ar fi propriu numai acestuia și i-ar fi fost numele prin care este recunoscut, atunci ar fi fost inutilă specificarea denumirii de Tată. Ar fi fost de ajuns să spună un singur Dumnezeu, și noi am fi recunoscut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și Fiului deopotrivă, dacă Pavel ar fi spus numai un singur Dumnezeu nu ar fi arătat despre cine este vorba. Din acest motiv a fost adăugat numele de Tată, pentru a lămuri că se vorbește despre primul hypostas, al Celui nenăscut, pe care nu ar fi fost suficient să îl indice prin folosirea denumirii de Dumnezeu, câtă vreme aceasta este comună în aceeași măsură și pentru Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 108-109) ,, De
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înțelege că nu e o deoființă după felul trupurilor și nici prin asemănare cu viețuitoarele muritoare, nici prin împărțirea ființei (substanței) sau despărțirea ei și nici prin vreo suferință, sau prin prefacere, sau înstrăinarea puterii Tatălui, căci ființa (firea) Tatălui nenăscut este străină de toate acestea”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, Cartea I, 12, 9-13, în PSB, vol. 44, p. 54) „... Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat ...” „După ce au spus Lumină din Lumină și ... au mărturisit că Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înțelege că nu e o deoființă după felul trupurilor și nici prin asemănare cu viețuitoarele muritoare, nici prin împărțirea ființei (substanței) sau despărțirea ei și nici prin vreo suferință, sau prin prefacere, sau înstrăinarea puterii Tatălui, căci ființa (firea) Tatălui nenăscut este străină de toate acestea. Expresia deoființă cu Tatăl poate să precizeze că Fiul lui Dumnezeu nu are nici o asemănare cu creaturile cele născute și că este întru toate asemenea numai cu Tatăl, Carele L-a născut și că nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
știe harul Duhului cel Sfânt. Nașterea lui de sus adevărată este, iar nașterea de jos, fără de minciună. Cu adevărat din Dumnezeu, Dumnezeu S-a născut și cu adevărat Același, din Fecioară, om S-a născut. Sus, Singurul Unul-Născut din Cel Nenăscut, jos, Singurul Același Unul-Născut din singură Fecioara. Și după cum necucernic lucru este să te gândești la mamă, la nașterea de sus, tot astfel de hulă lucru este să te gândești la tată, la nașterea de jos. Tatăl a născut fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
provenienței (Sale). (Duhul) se mai zice și Duh al lui Hristos, pentru că este legat ființial de El”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. XVIII, în PSB, vol. 12, p. 60-61) „Că noi nu numim pe Duhul Sfânt nici nenăscut, întrucât cunoaștem numai un singur Nenăscut și un singur început al tuturor lucrurilor, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos; dar nici născut nu-L numim pe Duhul Sfânt, pentru că am învățat din tradiția credinței că numai Fiul este Cel Unul-Născut; dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]