848 matches
-
and the 2002 Dutch Election", în Acta Politica 41(1): 4-20 Belohradský, V., (1992), Kapitalismus a občanské ctnosti, Prague: Československý spisovatel. Benoit, K. și M. Laver (2006) Party Policy in Modern Democracies. Londra: Routledge Berezin, M. (2009) Illiberal Politics in Neoliberal Times: Cultures, Security, and Populism in a New Europe, Cambridge: Cambridge University Press. Berlin, I., R. Hofstadter, D. MacRae et al., (1968), "To Define Populism", în Government and Opposition 3(2): 137-80. Betz, H-G. și S. Immerfall (eds.), (1998), The
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
State Press. Green, A. și C. S. Leff, (1997), "The Quality of Democracy: Mass-Elite Linkages in the Czech Republic", în Democratization. 4(4): 63-87. Green, J., (2006), "The Rebirth of Populism in Latin America Poses a Powerful Challenge to the Neoliberal Order,' valabil pe: venezuelanalysis.com/analysis/1903. Grompone, R., (1991), El Velero en el Viento: Política y Sociedad en Lima, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Guillermoprieto, A., (1995), The Heart that Bleeds: Latin America Now, New York: Vintage. Hacker, J. și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismo na política brasileira, Rio de Janeiro: Editora Paz e Terra. Weyland, K., (1996), "Neopopulism and Neoliberalism in Latin America: Unexpected Affinities", în Studies in Comparative International Development 32: 3-31. ------ (1998), "Swallowing the Bitter Pill: Sources of Popular Support for Neoliberal Reform in Latin America", în Comparative Political Studies 31(5): 539-68. ------ (2001), "Clarifying a Contested Concept: Populism in the Study of Latin American Politics", în Comparative Politics 34(1): 1-22. ------ (2006), "The Rise and Decline of Fujimori's Neopopulist Leadership
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
67, 69, 197; antimusulmani, 211 N Näsström, Sofia, 33, 333 naționalism, 27, 44, 57, 61, 128, 141, 142, 143, 144, 146, 229, 236, 238, 293, 304, 314, 315, 318, 327; naționalist, 79, 121, 146, 147, 251, 305, 311, 338, 346 neoliberal, 56, 154, 158, 190, 196, 203, 206, 224, 229, 230, 231, 233, 234, 348, 354 neoliberalism, 17, 224, 230, 238, 239 Noua Alianță Flamandă (N-VA) (Belgia), 60, 75, 82 Noua Majoritate (Peru), 282; și alegeri, 282; și lider, 288
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
într-o manieră oscilantă și neconvingătoare, mai ales între 2009 și 2011. Explicația rezidă, în bună măsură, în poziția hegemonică pe care o avea (și probabil încă o mai are) în regiune o formă specifică de populism cu accente puternic neoliberale în chestiunile economice și vădit conservatoare în materie societală. Or, acest tip de populism, care a reușit să se impună mai ales mizând pe tematicile anticomunistă, neo-religioasă, dar și ultra-capitalistă și anti-colectivistă, a venit să susțină retorica necesității reformelor radicale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe tematicile anticomunistă, neo-religioasă, dar și ultra-capitalistă și anti-colectivistă, a venit să susțină retorica necesității reformelor radicale, limitării drepturilor sociale și reducerii drastice a cheltuielilor bugetare. Ceea ce era mai puțin vizibil înainte de criză, devine evident după: există forme de populism neoliberal, care exaltă identitatea colectivă a poporului tocmai în numele capitalismului, competitivității, curățeniei morale și dreptului la auto-determinare. În final, se impune să ne întrebăm ce piste poate urma cercetarea populismului astăzi. Pe de o parte, linia abordării populismului ca o reacție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de stabilit motivul pentru care acest tip de politică macroeconomică ar fi o trăsătură distinctivă a populismului. Așa cum au arătat autori precum Roberts (1995) și Weyland (1996), în anii 1990, o serie de actori populiști din America Latină au întrebuințat rețete neoliberale de guvernare, aceștia nefiind nici "iresponsabili" și nici foarte populari în rândul electoratului (Panizza, 2009: cap. 3). Pe scurt, este eronat să asumăm că un tip particular de politică (economică) este o trăsătură distinctivă a populismului (Mudde & Rovira Kaltwasser) 2
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în Occident după 1945, clivaj social, segregație materială și rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel că în locul unor societăți echilibrate, armonios dezvoltate, libere și prospere, avem un Occident relativ prosper, mereu marcat de crize politice și economice, și o majoritate săracă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoric. Iluzia că putem acționa în prezent pe baza experiențelor oferite de un trecut istoric o întâlnim și la Hitler în tentativa sa de a cuceri Rusia. O întâlnim și la Fr. Hayek, care dezvoltă o teorie economică și politică (neoliberală) în dezacord total cu un context istoric aplicabil (sfârșitul secolului XX) pe baza (epistemică) a lui Adam Smith și printr-o neînțelegere a preceptelor celebrului gânditor scoțian în raport cu lumea lui britanică, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ceea ce a gândit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu o remarcabilă operă legislativă și guvernamentală. Modificările produse în România în plan social, politic și economic după 1918 au impus și o adaptare la nivel doctrinar. Aceasta s-a produs în interiorul doctrinei liberale, care a acceptat "amendamentele" aduse de neoliberali. Nu era însă vorba de transfigurarea "liberalismului național" sau de prefigurarea unui "alt liberalism", ci mai degrabă de accente noi, care vizau adpotarea unui "dirijism economic", sau o ușoară glisare a liberalismului spre stânga 74. Încercând o sinteză asupra principalelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vechile concepte ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L. Rougier, neoliberalismul critica liberalismul tradițional, (sintetizat de formula "laissez-faire, laissez-passer"), dar și economia planificată. Susținători ai unei "ordini spontane", a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea liberei concurențe. Admiteau intervenția statului pentru asigurarea securității și libertății individuale, deci pentru realizarea unui sistem de asigurări sociale, dar opuneau libertatea individuală, ideii de centralizare, ca fiind singura autoritate recunoscută. Spre deosebire de aceștia, neoliberalii germani grupați în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea liberei concurențe. Admiteau intervenția statului pentru asigurarea securității și libertății individuale, deci pentru realizarea unui sistem de asigurări sociale, dar opuneau libertatea individuală, ideii de centralizare, ca fiind singura autoritate recunoscută. Spre deosebire de aceștia, neoliberalii germani grupați în Școala de la Freiburg de sub conducerea lui Walter Eucken susțineau o ordine economică bazată pe o piață concurențială, dirijată de un stat puternic. Neoliberalismul european și-a definit principiile târziu, abia în anul 1938, cu ocazia colocviului Lippman
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că pozițiile de echilibru de pe piață sunt determinate de legile asupra proprietății, contractelor, brevetelor, legi create exclusiv de stat sau că obiectivul regimului juridic era de a asigura mximum de utilitate a producției, neoliberalismul acorda o importanță deosebită liberalismului economic. Neoliberalii europeni susțineau însă că, la nivelul politicii economice, puteau fi admise diferențieri între state. Astfel, dacă ei promovau protecționismul pentru produsele autohtone, în schimburile internaționale, erau adepții liberei concurențe 294. Potrivit neoliberalilor, liberalismul economic nu excludea afectarea unei părți din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
producției, neoliberalismul acorda o importanță deosebită liberalismului economic. Neoliberalii europeni susțineau însă că, la nivelul politicii economice, puteau fi admise diferențieri între state. Astfel, dacă ei promovau protecționismul pentru produsele autohtone, în schimburile internaționale, erau adepții liberei concurențe 294. Potrivit neoliberalilor, liberalismul economic nu excludea afectarea unei părți din venitul național unor scopuri colective 295. La români, liberalismul nu se revendica, însă, direct de la scrierile întemeietorilor liberalismului. În acest sens, se vorbește chiar despre "moartea ciudată a liberalismului românesc", survenită încă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
având ca motto "progresul sub toate aspectele, în cadrul conceptului de proprietate individuală". Potrivit aceleiași opinii, politica liberală ar fi trebuit să se sprijine pe patru piloni reprezentați de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de formațiunile politice românești care se autodefineau ca fiind neoliberale 299. Ca istoric și ca membru al PNL, Gheorghe Brătianu a manifestat interes pentru problemele filosofiei istoriei, ca și pentru aspectele filosofico-doctrinare specifice liberalismului încă înainte de anul 1930, când și-a creat propria formațiune politică. A asimilat, astfel, elemente ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții, forma de proprietate să fie modificată: "Noul liberalism [...] acceptă ideea că forma actuală a proprietății individuale poate fi considerată ca tranzitorie și înlocuibilă, dacă procesul economic a ajuns la acel punct de dezvoltare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-se libertatea omului, să se asigure concomitent cu sporirea producției și stimularea la maxim a energiilor individuale"333. Comparația între aceste teze ale liberalilor georgiști, cele ale teoreticienilor PNL, din deceniul al treilea al secolului XX334 și cele ale ideologului neoliberal român, Mihail Manoilescu 335 ne conduce, din nou, spre concluzia unei apropieri accentuate a concepției georgiste de ideile promovate de neoliberalismul românesc. Totuși, C. Ionescu-Olt relevă faptul că georgiștii considerau că ideea de a accepta alte mijloace de producție și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doctrina promovată de PNL, imediat după Primul Război Mondial: "Liberalismul nu crede posibil progresul decât prin evoluție și evoluția nu poate fi dobândită fără armonia socială"354. Adaptarea progresivă a liberalismului la modificările produse în societate era reclamată și de neoliberalul Mihail Manoilescu, dar pentru el, la fel ca și pentru Gheorghe Brătianu, formula unui "echilibru social" era preferabilă celei de "armonie socială", prezentă în ideologia vechilor liberali 355. Cu ocazia uneia dintre întrunirile organizației georgiste de la Iași, în ianuarie 1933
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împăcare cu cercurile palatului 664. 6.2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților Încă din perioada de formare, PNL-Gheorghe Brătianu a manifestat interes față de problema națională și a minorităților 665. Desprins din PNL și aflat sub influența ideilor neoliberale, Gheorghe Brătianu a abordat cele două probleme în interdependență, așa cum erau tratate și de alți teoreticieni liberali sau neoliberali. Astfel, în concepția lui I.G. Duca "fiecare națiune este un tot", iar "în țările în care sunt minorități etnice, numai recunoașterea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formare, PNL-Gheorghe Brătianu a manifestat interes față de problema națională și a minorităților 665. Desprins din PNL și aflat sub influența ideilor neoliberale, Gheorghe Brătianu a abordat cele două probleme în interdependență, așa cum erau tratate și de alți teoreticieni liberali sau neoliberali. Astfel, în concepția lui I.G. Duca "fiecare națiune este un tot", iar "în țările în care sunt minorități etnice, numai recunoașterea drepturilor lor depline concordă cu tradițiile doctrinei liberale"666. Pe de altă parte, ca reprezentant al neoliberalismului, Mihail Manoilescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
culorii de Negru al PNL din capitală, la 11 ianuarie 1931. Afirmând că el și adepții săi doreau să asigure tuturor cetățenilor, indiferent de originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința "datoriilor comune", șeful partidului exprima concepția neoliberală asupra acestei probleme 669. Președintele liberalilor georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de opinii dintre gruparea "Păreri Libere", alcătuită din tineri liberali precum Eugen Titeanu, Valer Roman, Mircea Cancicov sau Aurelian Bentoiu, adepți ai neoliberalismului și "gruparea H" care cuprindea tineri liberali ca Victor Iamandi, Petre Ghiață sau Victor Slăvescu, cu orientare neoliberală, de asemenea, dar care se opuneau revenirii georgiștilor în componența PNL, amenințând că, în cazul în care aceasta ar avea loc, ei ar părăsi partidul 857. Luând în considerare această situație, fruntașii georgiști Atta Constantinescu și Constantin Hențescu exprimaseră deja
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]