3,370 matches
-
își rezerva dreptul de a se pregăti pentru o altă facultate, la care se intra cu mult mai greu. Își dovedise faptul că era capabil să învețe oricât de mult, în orice domeniu. Lică a insistat să se alăture mulțimii nerăbdătoare de „chibiți” de la Academie ignorând dorința lui Albert de a fi lăsat singur. Cu mult timp în urmă, Albert, care ajunsese în ultimul an de liceu numai datorită bunăvoinței inexplicabile a profesoarei de matematică, îl rugase să îi explice modul
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
uluită; după atâtea eșecuri aproape că nu-i venea să creadă că este posibil așa ceva: - Mai rămâi Maria, altfel își poate închipui că de-abia aștept să-i cad în brațe! * Duminica a început cu o ușoară dezamăgire. Albert era nerăbdător să exploreze noile ținuturi: - Merg să văd cât de întinsă este pădurea, să văd dacă ține și dincolo de deal. Vii cu mine? - i s-a adresat Ericăi. - Eu mai rămân; a răspuns ea șoptit părândui-se indecentă o plecare în doi
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
Vânzătoarei îi era drag profesorul din Posmuș. Intra liniștit în agenție, își lua biletul, îl completa imediat cu numerele pe care deja le știa și ea pe de rost, îi arunca un zâmbet sfios și ieșea strecurându-se printre clienții nerăbdători care îi invadau ca termitele duminică de duminică micul teritoriu, ca și când aceea ar fi fost singura zi în care se puteau depune bilete. Uneori, îl găsea stând pe banca din fața blocului cu câte un ziar desfășurat pe genunchi. Se așeza
PROFESORUL DIN POSMUŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365223_a_366552]
-
grâu într-o farfurioară cu apă “pentru a vedea cum se formează rădăcinile și tulpinile”, ar fi înțeles de ce a înainte de paști învoia grupuri mici de elevi să meargă la biserică, pe rând, el continuindu-și netulburat orele în vreme ce copii așteptau nerăbdători întoarcerea celor învoiți. A fost pus în încurcătură, neputându-se lămuri pe deplin, aflând pe de o parte că “sfera de proveniență a unor elemente apărute în conștiința noastră nu garantează valoarea lor” și pe de altă parte un “rest
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
-Înmulțește suma cu 50. La produsul realizat adună 1766. -Mmda... -Din rezultat scade anul în care te-ai născut. -Așa, am scăzut! Și? -Vei ajunge să ai pe hârtie un număr din trei cifre. Ai? -Neîndoios! Și? m-arăt eu nerăbdătoare. -Ei bine, prima cifra a numărului obținut este ultima cifră a numărului tău de telefon. -Cea de la care am pornit în calcul... -Și, după cum vezi, ultimile două formează... -Vârsta mea! izbucnii eu, bucuroasă ca un plod naiv uimit de-o
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
nu cred că au mulți în spate. Nu i-am spus nimic și câteva clipe, tăcerea a plutit între noi. Simțeam că nu este timpul să aflu povestea ei, cu toate că un spiriduși al cuvintelor, țopăia în mintea mea curios și nerăbdător. Ne-am ridicat de la masă și sprijinită în baston și de brațul meu, am condus-o acasă. Pe drumul de întoarcere, am ridicat ochii spre cerul înstelat și m-am gândit că ce va fi, va fi și cu viața
AM FOST ODATA.... de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364786_a_366115]
-
sfârșit, azi nu’s leneșă ca altădată căci mi-am luat doza de magneziu... pot să-nving noaptea ce-mi dădea fiori pe creștet și-avea un comportament neîndurător chiar daca mă mangâia uneori cu privirea... și mă deruta Bună dimineața! Nerăbdătoare îți zic ție Că-mi ilustrezi în vis lipsă de durere și mă bucur că-i așa Ești simplă și de admirat dimineață ce locuiești tot timpul la geamul blocului meu Te ating fiind și caldă și rece. Nu vreau
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui să se ridice odată din pat și să plece cu oile în Râncurele și de acolo, la înce- putul verii, în Vemeșoaia, ca în fiecare an. Moșu’ Hobza s-a stins într-o dimineață de iulie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant era faptul că tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoas- că toată lumea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
care trebuie să le culegi, ca să întipărești pe ele următorul tău email de dragoste. Devenind parte din tine, calea virtuală te acaparează în fiecare zi, ore în șir, este preferata ta. Dacă la serviciu nu lucrezi cu un calculator, aștepți nerăbdător să ajungi în liniștea căminului și să navighezi momente bune prin deliciile internetului. Folosești trimiterea email-urilor și pentru a face diverse anunțuri, pentru a-ți felicita prietenii, a comunica cu rudele de la distanță sau pentru a obține un job
EMAIL-UL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366329_a_367658]
-
stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui să se ridice odată din pat și să plece cu oile în Râncurele și de acolo, la începutul verii, în Vemeșoaia, ca în fiecare an. Moșu’ Hobza s-a stins într-o dimineață de iulie pe la
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
amușinându-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant era faptul că tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoască toată lumea și
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
au dat bluzele jos ca să le atragă atenția. Nu a trecut mult până ce au dorit să danseze. Angelica s-a prins de gâtul lui Mișu. Jana, oarecum îmbufnată, s-a apropiat de Doru, s-a lăsat prinsă de brațele lui nerăbdătoare și, numai după câteva mișcări în ritmul melodiei, i-a scos cămașa pentru a-i măsura în voie pieptul cu limba și buzele. După fiecare dans se golea câte un rând de pahare și, foarte curând, sutienele erau aruncate neglijent
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
hohot de râs. Amintirile se derulau cu repeziciune în mintea interesantului și simpaticului meu prieten și nu reușea să-mi povestească în ritmul în care își aducea aminte de acele vremuri. L-am urmat și eu cu un zâmbet, așteptând nerăbdător să aud continuarea poveștii lui Nichita Tomescu. Își amintise de Radu, un român pe care-l chema așa, dar care era poreclit „Radu Spital” pentru că era prieten apropiat cu directoarea celui mai mare spital din Montreal, la care lucrau zece
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
Mitică. Ajunsesem ceva mai devreme decât stabilisem, la unul dintre hotelurile din centrul orașului Phoenix, unde trebuia să mă întâlnesc cu un om de afaceri din New Jersey. Am rămas să îl aștept la recepție, până la apariția sa. În timp ce răsfoiam nerăbdător niște pliante puse la dispoziție de cei de la recepție, atenția mi-a fost atrasă de o conversație între un domn și o doamnă prezentabilă, amândoi mai în vârstă. Păreau de-ai casei, așa că m-am apropiat de ei, cu gândul
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
sâmbătă, tineretul se gândea mai ales la acest eveniment. La țară, între dealuri, păduri și munți nu prea ai unde te distra, decât dacă te duceai la oraș sau la Sinaia și pe întreaga Vale a Prahovei, așa că toți erau nerăbdători să se lase cât mai repede seara și să meargă la căminul cultural, la reuniunea tovărășească, cum îi spuneau oficialii primăriei, care au organizat acest eveniment. Fetele Fanei și-au luat cu ele prosoape și schimburi și au plecat la
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
s-a excavat de către un șantier de construcții, pentru a scoate balast. Acolo era locul lor preferat de scaldă, chiar dacă era un pic mai departe de casă. La vârsta lor, nu mai contau distanțele de mers pe jos. Cea mai nerăbdătoare sa ajungă la dans era Valentina. Avea de acum douăzeci de ani și își invitase un coleg de al său de serviciu, care îi tot făcea ochi dulci, să participe la seara dansantă. Era din Trăisteni, peste Florei, un sat
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
CURCUBEU Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dă-mi curcubeul visului tău fiindcă am aflat recent gândul e nemuritor ... deci călător și atunci ...să plutim ușor pe tot ce-i dor nerăbdător sau sub rosul arzător purtat de silabe incendiator până spre soare de clipă gălbeior, strălucitor... capilar de verde increngător sau sub albul iertător dragul meu, mereu de frumuseți săditor! Referință Bibliografică: Curcubeu / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CURCUBEU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365600_a_366929]
-
specific și a spiritului de fair-play. Umorului spumos de tip latin i-am preferat totdeauna umorul englezesc, mai subtil, mai înclinat către ironie și autoironie. Umoriștii mei preferați sunt Jerome K. Jerome și P. G. Wodehouse. Vă închipuiți cât de nerăbdător eram să ajung pe Tamisa, pe urmele celor “Trei într-o barcă”. După ce trupa de excursioniști s-a regrupat pe aeroportul din Londra, am început să-mi studiez colegii. Structura grupului e importantă, datorită ei, atmosfera întregii vacanțe poate fi
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
cel mai devotat, cel mai simplu, cel mai puțin pretențios. Este omul pe care Regele l-ar găsi la întoarcere, așteptând în același loc și o sută de ani, dacă e nevoie. Serviciul ei față de Rege este necondiționat. Regina este nerăbdătoare, uneori subiectivă alteori își pierde cumpătul, are un ascuțit spirit critic de care nu scapă nimeni, dar devotamentul ei față de Rege și, prin el, față de țară este absolut.” Creionarea afectivă a Reginei, de către ASR Principele Radu al României, ca și
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
își rezerva dreptul de a se pregăti pentru o altă facultate, la care se intra cu mult mai greu. Își dovedise faptul că era capabil să învețe oricât de mult, în orice domeniu. Lică a insistat să se alăture mulțimii nerăbdătoare de „chibiți” de la Academie ignorând dorința lui Albert de a fi lăsat singur. Cu mult timp în ... Citește mai mult Albert nu avea emoții nicidecum și nici nu avea nevoie de cineva să-l aștepte la ieșirea din Academie, să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
își rezerva dreptul de a se pregăti pentru o altă facultate, la care se intra cu mult mai greu. Își dovedise faptul că era capabil să învețe oricât de mult, în orice domeniu.Lică a insistat să se alăture mulțimii nerăbdătoare de „chibiți” de la Academie ignorând dorința lui Albert de a fi lăsat singur. Cu mult timp în ... XIII. XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. Trenul așteptat a fost anunțat că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
fiu în România imediat după anunțul primit și să pot intra rapid în posesia cărții. O bucurie! Și... iată-mă în avionul care mă aducea de Acasă (România) acasă (Germania) cu cartea lui Mihai Cotea în mână, așteptând decolarea avionului, nerăbdătoare de a începe cititul. Era la o ... Citește mai mult Vestea că Mihai Cotea tocmai avea în mâini prima lui carte de autor m-a bucurat în aceeași măsură în care l-a bucurat și pe el. Asta pentru că îl
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]