2,310 matches
-
făcut peste noapte, în frigider, la o temperatură de aproximativ 4C. În paralel, în prima zi, s-au determinat "fondurile", respectiv radioactivitatea fiolelor în care se fac determinările de proteină; "fondul" a fost ulterior scăzut din valorile radioactivităților "totalelor" sau "nespecificelor". A doua zi s-a continuat incubarea, timp de 2 ore, la temperatura camerei (25C). S-au adăugat apoi 250 mg de cărbune activ cu excepția "totalelor". Probele au fost omogenizate puternic, la un agitator de tip "vortex", după care s-
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
și "controlul", cu 15 minute înainte de utilizare; ca și probele de citosol, "controlul" se diluează 1/20. Toate operațiunile de dozare se efectuează la temperatura camerei. Un experiment include mai multe seturi de „eprubete”: eprubete „standard 0”, pentru determinarea legării nespecifice; eprubete „standard” pentru stabilirea „curbei etalon”; eprubete pentru „control”; eprubete pentru „probe”. De obicei se lucrează în triplicat pentru standarde și în duplicat pentru control și probe. Dozarea propriu-zisă constă în următoarele operațiuni: se adaugă câte 200 l de soluție
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
mai accentuată, pentru a nu influența citirile. se determină radioactivitatea (exprimată în „cpm” = counts per minute = impulsuri / minut) fiecărei eprubete cu un spectrometru . Calculul concentrației pS2: Pentru calculul concentrației pS2 se procedează astfel: se scade valoarea standardului "0" (corespunzător legării nespecifice) din valorile tuturor celorlalte eprubete; se face media determinărilor pentru fiecare caz în parte (standarde, control și probe de proteină citosolică); se calculează valorile "reale" ale radioactivității, ținându-se cont de diluție; se trasează curba de etalonare, folosind valorile standardelor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
publicații seriale; * manuscrise; * microformate; * documente cartografice; * documente de muzică tipărite; * documente audiovizuale; * documente grafice; * documente electronice; * documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice; * documente arhivistice; 2. alte categorii de documente, indiferent de suportul material. Colecțiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoricește constituite sau provenite din donații, așa cum se stipulează în Legea bibliotecilor. 71. Ce se înțelege prin mijloc fix? R: Mijloace fixe (mobilier, calculatoare, imprimante, alte echipamente, aparate de radio, TV, camera video); conform Legii nr. 15/1994 „Sunt
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
apărute întrunul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală, corală, vocală, condensată, mică, pian sau vioară, reducție pentru canto ISBD(CP) părți componente ISBD(CF) fișiere de date citibile într-
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
ediție(R) 776 Legătură cu documentul pe o altă formă fizică(R) 777 Legătură cu documentul « Publicat cu »(R) 780 Legătură cu documentul precedent(R) 785 Legătură cu documentul succesor(R) 786 Legătură la sursa de date(R) 787 Legătură nespecifică a documentului(R) Blocul 8 800 Vedetă secundară a colecției(R) 810 Vedetă secundară a colecției-nume de colectivitate(R) 811 Vedetă secundară a colecției-numele reuniunii(R) 830 Vedetă secundară a colecției-titlul uniform® 841 Date privind fondul în coduri asociate(NR
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
procedee tehnice sunt corect însușite din punct de vedere tehnic și portarul are o bună clarviziune a jocului, aceste repuneri a mingii în joc vor reprezenta un real câștig tactic pentru echipă. Respingerea mingii cu piciorul Acest element tehnic este nespecific tehnicii de bază a portarului, fiind utilizat atunci când portarul este în imposibilitatea de a prinde sau respinge (devia) mingea cu mâna. Deseori respingerea cu piciorul se produce involuntar, portarul fiind lovit de mingea transmisă spre poartă. Fiind un procedeu la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
BOLILOR INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să cunoască înțelesul noțiunilor de infecție, proces infecțios și boală infecțioasă Să prezinte tipurile de relații între procesul infecțios și gazdă Să explice acțiunea factorilor de patogenitate ai agenților infecțioși Să descrie mecanismele de apărare nespecifică ale organismului gazdă Să descrie mecanismele de apărare specifică celulară și umorală ale organismului gazdă 2.1 Definirea noțiunilor Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
multiplicarea gemenilor până la nivelul dozei infectante și depășirea mecanismelor de apărare precoce ale gazdei. În cazul în care multiplicarea are loc la poarta de intrare, apare răspunsul inflamator local, infecția se poate stinge la acest nivel prin mecanisme de apărare nespecifică, dar răspunsul imunologic al organismului este slab, fiind ulterior posibile noi reinfecții cu același microb (ex.: viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo-zosterian). Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 2.3
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 2.3 Apărarea nespecifică Barierele anatomice naturale Apărarea nespecifică este reprezentată în prima linie de barierele anatomice, care intervin prin mai multe mecanisme. Mecanismele fizice sunt reprezentate integritatea barierelor anatomice, care opresc pătrunderea germenilor: Bariere de organ: hemato-oftalmică, placentară, hemato-encefalică, hemato-lichidiană Bariera tegumentară Bariera
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 2.3 Apărarea nespecifică Barierele anatomice naturale Apărarea nespecifică este reprezentată în prima linie de barierele anatomice, care intervin prin mai multe mecanisme. Mecanismele fizice sunt reprezentate integritatea barierelor anatomice, care opresc pătrunderea germenilor: Bariere de organ: hemato-oftalmică, placentară, hemato-encefalică, hemato-lichidiană Bariera tegumentară Bariera mucoaselor, completată de stratul de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care previne invazia germenilor patogeni, realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii umorali nespecifici. Factorii umorali nespecifici Factorii umorali nespecifici sunt reprezentați de lizozim, sistemul complement și citokine. Lizozimul este un polipeptid cu activitate enzimatică, prezent în lacrimi, salivă, secreții nazale, plasmă, lapte matern și granulațiile PMN. Lizozimul are
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii umorali nespecifici. Factorii umorali nespecifici Factorii umorali nespecifici sunt reprezentați de lizozim, sistemul complement și citokine. Lizozimul este un polipeptid cu activitate enzimatică, prezent în lacrimi, salivă, secreții nazale, plasmă, lapte matern și granulațiile PMN. Lizozimul are rol de amplificare a acțiunii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii umorali nespecifici. Factorii umorali nespecifici Factorii umorali nespecifici sunt reprezentați de lizozim, sistemul complement și citokine. Lizozimul este un polipeptid cu activitate enzimatică, prezent în lacrimi, salivă, secreții nazale, plasmă, lapte matern și granulațiile PMN. Lizozimul are rol de amplificare a acțiunii sistemului complement și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii umorali nespecifici. Factorii umorali nespecifici Factorii umorali nespecifici sunt reprezentați de lizozim, sistemul complement și citokine. Lizozimul este un polipeptid cu activitate enzimatică, prezent în lacrimi, salivă, secreții nazale, plasmă, lapte matern și granulațiile PMN. Lizozimul are rol de amplificare a acțiunii sistemului complement și de hidroliză a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. În apărarea nespecifică, un rol esențial este realizat de o clasă de proteine denumite Toll-like receptors (TLRs), care recunosc structurile moleculare ale microbilor și activează răspunsul imun celular. Denumirea de TLRs provine de la sintagma folosită în limba germană "Das ist ja toll!", adică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rapid sistemul macrofagic prin intermediul unui factor activator nucleat κB (NFκB). Macrofagele activate produc citokine inflamatorii și enzime, care permit clearance ul microbian. Acest răspuns inițial este util atât pentru limitarea infecției, cât și pentru inițierea răspunsului imun specific. Factori celulari nespecifici Fagocitoza este cel mai puternic și rapid mecanism de apărare. Celulele fagocitare “specializate” sunt polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a elibera perforine. Porii apăruți la nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Activarea policlonală a limfocitelor T poate fi determinată de legarea nespecifică a limfocitelor T de superantigene, o clasă de antigene puternice de natură bacteriană sau virală. Consecința activării policlonale a limfocitelor T este eliberarea masivă de citokine, care declanșează manifestări sistemice severe, așa cum se întâmplă în sindromul șocului toxic stafilococic sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Criterii de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase Rolul laboratorului este de a preciza etiologia unui diagnostic în cel mai scurt timp posibil, cu cele mai scăzute costuri și cu cel mai mic disconfort pentru pacient. Investigațiile de laborator cuprind examene nespecifice și examene specifice. Examenele nespecifice Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bolilor infecțioase Rolul laboratorului este de a preciza etiologia unui diagnostic în cel mai scurt timp posibil, cu cele mai scăzute costuri și cu cel mai mic disconfort pentru pacient. Investigațiile de laborator cuprind examene nespecifice și examene specifice. Examenele nespecifice Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Rolul laboratorului este de a preciza etiologia unui diagnostic în cel mai scurt timp posibil, cu cele mai scăzute costuri și cu cel mai mic disconfort pentru pacient. Investigațiile de laborator cuprind examene nespecifice și examene specifice. Examenele nespecifice Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma arată leucocitoza cu neutrofilie, asociată variabil cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este pozitiv, manifestat prin creșterea VSH, fibrinogen, proteina C reactivă. Examenul de urină poate indica proteinurie cu sau fără hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A poate fi identificat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]