2,626 matches
-
inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se găsește în partea partea inferioară a punții. Această arie se numește astfel deoarece dacă este secționat creierul la animalele de experiență chiar în această zonă, se produce un inspir prelungit întretăiat de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile de la acest centru au un efect excitator asupra ariei inspiratorii din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
să fie eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de ADH este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de neuroni osmoreceptori, situați în hipotalamusul anterior sunt stimulați și la rândul lor vor stimula neuronii secretori de ADH din nucleii supraoptici și paraventriculari, care vor elibera ADH în circulație, reducând diureza. În condiții obișnuite, osmolaritatea plasmatică variază de la 280 la 295
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de ADH este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de neuroni osmoreceptori, situați în hipotalamusul anterior sunt stimulați și la rândul lor vor stimula neuronii secretori de ADH din nucleii supraoptici și paraventriculari, care vor elibera ADH în circulație, reducând diureza. În condiții obișnuite, osmolaritatea plasmatică variază de la 280 la 295 mOsm/l, cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pagina cu cuvinte (lăsați destul spațiu alb în jurul notițeloră; ¾ lăsați o margine largă pentru comentarii și observații; ¾ folosiți scheme, grafice, tabele în loc de cuvinte. 64 IV.3. Sfaturi pentru îmbunătățirea memoriei 1. Crește nivelul de fier. Fierul este cel care ajută neuronii să funcționeze corect, iar creierul nostru este deosebit de sensibil la nivelurile scăzute de fier. O dietă săracă în fier poate cauza perioade de memorie scăzută. Dacă nu știi cum stai cu nivelul de fier din sânge, poți vorbi cu medicul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Mănâncă regulat mere. Știi că un măr pe zi Ține doctorul departe. Ei bine, se pare că poate Ține și neurologul departe. Mărul poate crește nivelul de acetilcolină și antioxidanți de sânge, care ajută și la protecția celulelor nervoase și neuronilor; 5. Focalizează-Ți întreaga atenție asupra a ceea ce vreți să rețineți; 6. Scrie informațiile pe care vrei să le memorezi. Poți face fișe de lucru pe care să le afișezi în camera de lucru până reușesti să memorezi informațiile; 7
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Aș putea fi oricine, cu toate păcatele de pe lume, dar problema rămâne aceeași: Ce reprezintă Biserica pentru societate cu conducătorii pe care-i are ? În ceea ce privește ultima chestiune, aș avea și eu o întrebare: Cine a primit aprobare să-mi numere neuronii, să-mi spună și mie, la ce cifră a ajuns? Și adresându-mă preoților vreau să atrag atenția că nu vorbim ca să ne aflăm în treabă! Ei, preoții mai ales cu funcții înalte, ar trebui să știe foarte bine că
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
structurilor inteligenței cristalizate, al evoluției QI, al performanțelor aptitudinale verbale și psihomotrice, al inteligenței socioemoționale și chiar spirituale. Din suita mecanismelor neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1990, pp. 27-35) ; calitatea modificărilor electrofiziologice, diferențele de biochimism (vezi neurotransmițătorii), dinamica și reversibilitatea mecanismelor fizico-chimice, cu rol în fixarea mnezică de scurtă durată și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul de ARN în neuroni, de transferul învățării sau de barajul mecanic sau chimic implicat în (re)sistematizarea modelelor temporospațiale ale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul de ARN în neuroni, de transferul învățării sau de barajul mecanic sau chimic implicat în (re)sistematizarea modelelor temporospațiale ale circuitelor neuronale necesare învățării individuale. În funcționalitatea calitativă a parametrilor ce definesc starea de învățare specifică fiecărui subiect uman de o importanță deosebită se
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop negativă, batmotrop negativă și tonotrop negativă. Fibrele parasimpatice ajung la cord după ce au format împreună cu fibrele simpatice plexul cardiac. De aici fibrele parasimpatice ajung la neuronii situați în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin centrii respiratori. Există un centru inspirator și un centru expirator bulbar, dotați cu activitate ritmică, care funcționează corelat cu centrii pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului). Activitatea centrilor bulbo-pontini (centrii primari) este influențată de neuroni mezencefalici, diencefalici, limbici și corticali. Centrii bulbopontini sunt învecinați cu centrii cardiovasculari astfel că frecvența contracțiilor cardiace și frecvența mișcărilor respiratorii se modifică întotdeauna în același sens. Inspirația produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația glucozei din sângele care îl perfuzează). Intervine și o reglare endocrină, insulina fiind principalul hormon hipoglicemiant, iar glucagonul, cortizolul, somatotrop hormonul și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pe măsură ce rezerva de glicogen a mușchiului scade. Glicigenul hepatic are o rată mai mare atât de consumpție cât și de refacere comparativ cu glicogenul hepatic, deoarece primul are rolul ca prin hidroliză să furnizeze glucoză întregului organism și mai ales neuronilor, în timp ce ultimul are exclusiv rol local. Este deosebit de interesant faptul că doar în cazul epuizării rezervei de glicogen ca urmare a efortului intens un mușchi își poate creea ulterior stocuri de glicogen mai mari decât cele inițiale și deci să
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sațietății care inhibă centrul foamei. Același efect, dar mai puțin pronunțat, îl au creșterea aminoacidemiei și a concentrației sangvine a acizilor grași. Reglarea aportului hidric se face pe cale nervoasă, centrul setei situat în hipotalamusul anterior fiind stimulat prin deshidratarea propriilor neuroni și de către angiotensină. O deprimare reflexă a centrului setei este produsă prin distensia pereților stomacului de către apa ingerată. Alimentația. Un om între 20 și 30 de ani, de greutate medie, cu suprafața corporală de 180 m2, are nevoie de 72
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie cel mai mult la realizarea echilibrului (reflexelor statice și statokinetice), tonusului muscular, și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]