1,228 matches
-
neuroni la nivelul cărora se formează patologie tau neurofibrilară. Vârsta este factorul major de risc în AD, majoritatea subiecților devenind simptomatici în decadele șapte și opt de viață. Modificările oxidative ale proteinelor, ADN-ului și lipidelor au loc la nivel neuronal și în cazul îmbătrânirii normale, dar în cazul AD ele sunt mult amplificate. S-a arătat că factorii care cresc stresul oxidativ cresc și riscul de a dezvolta AD. Exemplele includ aportul caloric crescut (Mattson, 2003), hiperhomocisteinemia, deficiența de folat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
APP), presenilinele 1 și 2. Stresul oxidativ, leziunile celulare și prezența de proteine anormale sunt toate capabile să activeze atât procesele inflamatorii intrinseci cerebrale, cât și pe cele umorale (Wyss-Coray și Mucke, 2002). În timpul îmbătrânirii și în AD, leziunile oxidative neuronale se manifestă, în parte, ca modificări post-translaționale ale proteinelor. Aceste modificări includ peroxidarea lipidelor (Bruce-Keller și colab., 1998), nitrarea resturilor de tirozină (Castegna și colab., 2003) și glicarea (Yan și colab., 2000). Toate procesele amintite pot induce modificări inflamatorii. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
astfel că rolul leucocitar apare a fi unul mai subtil. Când microgliile întâlnesc Aβ, ele devin activate și produc citokine proinflamatorii precum TNF-β și IFN-γ . Aceste citokine, alături de radicalii liberi și excitotoxinele produse de microgliile activate ar putea favoriza degenerarea neuronală. Recent a fost identificată o mutație notată M694 în gena Pyrin, ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta AD cu debut sub 65 ani, în populația italiană. Ținând cont că gena Pyrin s-a dovedit a fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
doar a patru factori inductori. Se admite că, prin manevre experimentale potrivite, pot fi induse celule stem embrionare prin prelevarea de celule ale corpului unei persoane bolnave și asemenea celule stem se pot diferenția în direcții necesare (renale, hepatice, pancreatice, neuronale etc.) și care pot fi injectate în organele compromise ale acelei persoane, restabilindu-se potențialul fiziologic al organului afectat, printr-un autotransplant, precedat de experiențe de inducere de celule stem ex-vivo și reimplantarea acestora în organul suferind. Perfecționarea metodologică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aflăm ce înseamnă "supraviețuire" pentru omul civilizat. Dacă la animale flexibilitatea neurofiziologică înseamnă un număr relativ mare de strategii de persuasiune, la oameni ea poate fi supusă unor schimbări atât la nivelul dezvoltării, cât și la cel al funcționării sistemelor neuronale presupuse a fi neschimbătoare. Animalele vertebrate și oamenii dispun de aceeași centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la oameni ea poate fi supusă unor schimbări atât la nivelul dezvoltării, cât și la cel al funcționării sistemelor neuronale presupuse a fi neschimbătoare. Animalele vertebrate și oamenii dispun de aceeași centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive în funcție de natura factorului declanșator: agresivitate ofensivă, agresivitate defensivă, agresivitate maternă, agresivitatea masculilor (lupta pentru dominare, pentru teritoriu), agresivitate sexuală și agresivitatea indusă prin iritare. Pentru fiecare dintre aceste forme de agresivitate specialiștii etologi au stabilit manifestările tipice și mecanismele neuronale specifice. Comportamentul agresiv se manifestă la fel la om și la animal? Ar fi naiv să credem că manifestările agresive ale omului au aceleași scopuri cu ale animalelor. Pentru a ilustra diversitatea formelor de agresivitate umană, Buss (1961) propune o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel neuronal pentru a controla exprimarea efectivă a agresivității. Constatarea conform căreia indivizii cu același patrimoniu genetic se comportă la fel este dovada cea mai importantă a faptului că agresivitatea este influențată genetic. Genetica comportamentului agresiv uman Cercetările asupra comportamentului agresiv susțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
masculini decât ceilalți indivizi. Inclusiv anomalii la nivelul activităților biochimice au putut fi semnalate, iar aceste anomalii ar putea influența nivelul de control al agresivității. Bioulac, Benezech, Renaud și Noel (1978) au constatat o scădere a nivelului de "serotonină" (transmițător neuronal) la populația masculină XYY. Atunci când nivelul este normal, probabilitatea agresivității pare să scadă. Comparând diferitele rezultate ale raportului, Meyer-Bahlberg (1981) ajunge la concluzia că nu există nici o demonstrație concludentă care să dovedească influența anomaliilor cromozomiale X sau Y asupra creșterii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
obiectivele pe care și le-a fixat. Alte comportamente se învață prin observarea persoanelor care reprezintă adevărate modele pentru individ. În conformitate cu această abordare, reacția agresivă poate fi influențată de unele caracteristici neurofiziologice. Susținătorii teoriei învățării consideră că factorii genetici, hormonali, neuronali și caracteristicile fiziologice care rezultă influențează capacitatea sau potențialul agresiv al individului. Același proces poate determina învățarea unei forme particulare a agresivității. Ținând cont de capacitățile neurofiziologice ale tuturor indivizilor în ceea ce privește învățarea, Bandura crede că achiziția noilor comportamente se produce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care stau la originea comportamentului agresiv (Gur, Mozeley, Mozely, Resnick, Karp, Alavi, Arnold și Gur, 1995; Thonhill et al., 1992), iar evoluția speciilor este considerată un factor de continuitate a agresivității. Susținătorii acestei perspective consideră că factorii genetici, hormonali și neuronali joacă un rol preponderent în ceea ce privește controlul agresivității, iar activarea și modul de intervenție a factorilor depind de învățare și de contextul social în care se manifestă. În cadrul sistemului nervos central există puncte nervoase precise care controlează emoțiile fundamentale printre care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu condiția ca ea să înceapă înainte de nașterea copilului, pentru că ulterior individul va urmări comportamente agresive în timpul procesului său de dezvoltare până la vârsta maturității (Renfrew, 1997). Din această perspectivă inegalitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un articol, semnifică o emoție sau o stare pe care utilizatorul o încearcă în legătură cu ceea ce află din ce a publicat cineva pe Facebook. Emoția, descrisă în dicționare drept o reacție afectivă, e definită mult mai sec în neurobiologie: un răspuns neuronal sau endocrin la un stimul, a cărui funcție este să regleze intern organismul astfel încât acesta să fie în acord cu mediul extern. Între două persoane se stabilesc „conexiuni emoționale“ într-un mod funcțional - cu alte cuvinte, un creier uman capătă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
element vital în crearea unei conexiuni sociale profunde - ceea ce numim empatie. Studiile făcute prin rezonanță magnetică arată că multe zone din creierul uman se activează atunci când ne gândim la alți oameni sau când încercăm să înțelegem relațiile sociale. Diferite regiuni neuronale se activează în funcție de context - spre exemplu, percepția fețelor implică o anumită regiune din partea inferior posterioară a lobului temporal, în timp ce recu noașterea emoțiilor transmise de o față umană depinde de alte regiuni, care decodifică semnale emoționale specifice. Partea creierului numită insula
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
simtă efectele pe propria lor piele. Chiar dacă focul acesta a devenit, între timp, miniatural, reproductibil și într-un cip, prin el omul nu încetează să se raporteze la natură, la comportamentul animal, la procesele asemănătoare ce au loc în circuitele neuronale din creierul animalelor. În toate aceste demersuri, există și se manifestă ceva sacru, oricând comparabil cu "complexul" de conștiință trăit de omul primitiv în fața aceluiași foc, dat spre folosire oamenilor, ca ceva transmisibil și generațiilor următoare. Este un foc aprins
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociale, cartezianismului i s-a dat prioritate în explicarea omului și a naturii sale. Viața sufletească a putut fi din nou regândită, ca fiind făcută după o mecanică mai perfecționată, substanța subiectivității se redimensionează, sunt implicate în studiul ei instanțele neuronale de suport. Problema raportului suflet corp dobândește dimensiuni concrete. În centrul preocupărilor cercetătorilor iluminiști ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se aflau probleme fundamentale ale fizicii, ale apariției și evoluției vieții, idei înnobilate de creațiile unor savanți
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Aristotel), ca odată cu apa murdară din covată să fie aruncat și copilul. Prima linie a frontului cunoașterii psihologice s-a comutat între timp spre microunitățile și macrounitățile vieții psihice, spre secvențele motoare ale vieții perceptive, spre unitățile computaționale din sistemele neuronale din scoarța cerebrală, spre rețelele de neuroni din sistemul amigdalian responsabili de viața afectivă, spre suportul molecular al engramelor memoriei, spre cele referitoare la ecologia vieții psihice. Oricare dintre ele încap în întregime în raționalismul actual al paradigmei psihologiei, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale sau mentale. Este o teorie care a evidențiat cum ordinea fenomenelor mentale, a ideilor și a legăturilor asociative stabilite între ele este de natură materială, cu suport în activitatea sistemului nervos. În ceea ce privește procesele materiale, neuronale, pe baza cărora ar fi explicate fenomenele psihice, Hartley a avut în vedere toate fenomenele fiziologice care se produc la nivelul sistemului nervos. Ceea ce n-a putut cuprinde această teorie este modul în care, prin vibrație, acțiunile senzoriale se pot
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și a naturii sale. Pe baza progreselor realizate, viața sufletească a putut fi regândită, concepută în acord cu o mecanică mai perfecționată, a permis apariția unei alte psihofizici a reflectării, substanța subiectivității se redimensionează, sunt în alt fel implicate instanțele neuronale de suport, raportul suflet corp se diferențiază. Obiective noi s-au aflat în centrul preocupărilor unor cercetători iluminiști ai perioadei secolului al XVIII-lea, înnobilată de creațiile unor savanți cum au fost Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau ș.a. Contribuțiile lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzoriale înregistrate la oameni le-a explicat pe baza modului de funcționare a nervilor, a legăturilor posibile dintre aceștia. În plus, a luat în considerare problema delicată a ideilor înnăscute, pe care le-a explicat pe baza funcționării acelorași circuite neuronale, acelea cu care individul se naște. Nu a admis soluția, potrivit căreia, înnăscute ar putea fi cumva și unele concepte și gânduri; a considerat că acestea se constituie doar pe baza experienței. Totul pornește de la elementele primare ale senzațiilor, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Georgius Prochaska O concepție unitară interesantă despre suflet și suportul său organic l-a avut ca autor pe medicul anatomist și psihofiziolog ceh Georgius Prochaska (1749-1820). Pentru el, toate fenomenele comportamentale sunt de aceeași natură reflexă ca și cele neuronale. Învățătura sa a fost realizată în spiritul frământărilor sociale și ideologice din Cehia acelei vremi, însuflețită de ideea de eliberare națională, fiind expresia unui echilibru superior al relației cunoașterii științifice cu ideologia scolasticii. Prochaska a moștenit de la Descartes o serie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceasta din urmă doar putând duce cu obligativitate spre satisfacerea nevoilor organismului. O va putea face conștient, pozitiv sau negativ, în măsura în care stimulii reflectați vor fi capabili să dea naștere unei senzații, unor procese psihice, unor activități superior organizate celor strict neuronale. Acestea sunt procese care au valoare direcțională, au propria lor "busolă" de orientare a întregii activități a organismului, pentru a putea supraviețui, pentru a crește progenitura. Ceea ce se reflectă are suport organic, localizat în creier. O teză care a ajutat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o activitate empirică, a pus bazele unui veritabil "atomism" psihologic. Dacă ideile se nasc în creier, a spus el, la influențele lumii externe, aceasta înseamnă că altă cale mai bună de a studia fenomenul nici că există decât urmărirea circuitelor neuronale puse în funcțiune cu această ocazie. Încă din secolul al XVIII-lea se conturase ipoteza după care sistemul nervos este un viscer direct implicat în reflectarea psihică. Mai era nevoie să fie și verificată, lucru care cerea concursul a tot
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1826 Legalloiss a făcut studii similare, cu referire la activitatea reflexă respiratorie etc. Progresiv s-au putut acumula tot mai multe argumente pentru susținerea circuitului reflex general ca bază pentru satisfacerea nevoilor organismului, cu localizare anatomică strictă a diferitelor elemente neuronale componente. Plecând de aici s-a pornit, cu pași mici și siguri, la formularea unui principiu reflexologic general de funcționare nu doar a unor grupări limitate de circuite reflexe din creier, ci și a circuitelor din întregul sistem nervos. Principiul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din creier, ci și a circuitelor din întregul sistem nervos. Principiul arcului reflex era încă insuficient formulat pentru a-i fi declarată valabilitatea universală, la nivelul funcționării întregului creier; această valabilitate nu fusese confirmată pentru funcționarea etajelor superioare de organizare neuronală. Un prim pas important în acest sens a fost făcut în luna noiembrie 1823, la Societatea Londoneză de Zoologie, de către Marshall Hall (1790-1857), care a ținut acolo o comunicare deosebită, cu titlul Scurtă informare despre o funcție deosebită a sistemului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]