1,235 matches
-
pensionarea în temeiul art. 47 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. COD HANDICAP: 1 - fizic (locomotoră; 2 - somatic; 3 - auditiv; 4 - vizual; 5 - mental; 6 - neuropsihic; 7 - asociat; 8 - HIV/SIDA; 9 - boli rare; 10 - altele. (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 679 din 26 septembrie 2003Ă Minimul de trai și costurile sociale. Concepte operaționale în analiza calității vieții Volumul Minimul de trai și costurile
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină naturistă se are mare grijă, avându-se În vedere că, luate În doze mari, mătrăguna nu vindecă afecțiunile psihice, ci le produce
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
alături de elementele nervoase somatice în rețeaua reticulată a trunchiului cerebral, asigură componenta vegetativă absolut necesară în măsură mai mare sau mai mică tuturor formelor de activitate somatică ale organismului. Începând cu cel mai simplu act motor și sfârșind cu reacțiile neuropsihice cele mai complexe, toate manifestările vieții de relație se însoțesc de reacții organo-vegetative, ca urmare a intricării structurilor somatice cu cele vegetative la nivelul formației reticulate. În felul acesta, sistemul reticulat, deși nu îndeplinește un rol determinant în declanșarea activității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii corporale. Un rol important revine pielii și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
experimentale în favoarea participării NO și peptidelor opioide la producerea durerii și analgeziei de stres (Haulică și colab., 2002). În ultimii ani au apărut dovezi experimentale în favoarea implicării monoxidului de carbon (CO) la procesele fiziopatologice produse de stres, boli cardiovasculare, pulmonare, neuropsihice și renale (Ni și colab., 1996). Binecunoscut ca gaz toxic formator de carboxihemoglobină blocantă a transportului de O2 de către hemoglobină la țesuturi CO a devenit astfel din gaz ucigător, factor de modulare și reglare a unor importante funcții ale organismului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. Ea poate fi generată de o cauză primară de natură genetică autozomală sau secundară apărută în cursul unor boli glandulare, menopauză, diabet zaharat, boli pulmonare, cardiovasculare, efort fizic, obezitate, anxietate, stres caloric, încordare neuropsihică emoțională etc. Făcând oficiul de auxiliar al termoreglării, glandele sudoripare contribuie la menținerea temperaturii normale a pielii. În hiperhidroză, sudația excesivă poate fi generală, profuză, sau localizată în anumite părți ale corpului uman (zonă palmară, plantară, axilară, facială, tronculară). Hiperhidroza
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de lumea cultural - sufletească c)imaginea lui homo spiritualis ține de lumea valorilor, a aspirațiilor. Tiberiu și Cristian Vlad au propus în 1978, pentru uzul mai ales al psihiatriei, o „stratificare” a persoanei care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
irisuluiă, chiori (lipsa unui ochi sau cu cataractă, maxilare prea proeminente (proxenantism superior sau inferioră, cap prea masiv, ceea ce denotă un temperament limfatic molatic. Gâtul este musculos și proporțional cu capul și cu dimensiunile corpului. Poziția lui variază În funcție de starea neuropsihică și excitanții externi; când este liniștit și merge la pas, Îl va purta În direcție orizontală, când este agitat ori atent la ceva Îl va ține În direcție oblică sau verticală. Gâtul, Împreună cu capul, joacă un rol deosebit În menținerea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pretinde să facă se potrivește cu firea lui. Cele mai multe deprinderi se formează pe fondul instinctelor sale naturale. Mângâierea fizică și verbală a câinelui este Întotdeauna binevenită, fiindcă gestul și vorba ajung la rădăcina firii sale, se Înregistrează În structura sa neuropsihică, Îl revitalizează și-i stimulează pofta de viață și, mai cu seamă Îi dă fiorii unui sentiment de dragoste, care este premisa atașamentului față de om. Pe de altă parte, insistarea În perioada de educație și dresaj la câinii de pază
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fel” diferit de ceilalți copii de aceeași vârstă. Desigur, fiecare copil este un „unicat” deosebindu-se de ceilalți copii de aceeași vârstă - chiar și de frații lui de vârstă respectivă - atât ca aspect fizic, cât și din punct de vedere neuropsihic și al comportamentului, dar aceasta nu înseamnă că este o „personalitate”... „Personalitatea” este rezultanta unei lungi evoluții începând din copilărie-ce se desfășoară în condițiile interacțiunii dintre potențialul biologic determint ereditar și mediul familiar, școlar și social. În „formarea personalității” un
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
cu pacientul, să-și orienteze activitatea către profit și să supraliciteze latura medicală pentru unele situații care nu sunt altceva decât variante ale normalității. Așa de exemplu patologizarea unor tipuri și momente din dezvoltarea individului, sau a variațiilor În dezvoltarea neuropsihică a copilului, au condus la o stare de dependență și stress pentru părinți. Nu știam de pildă până acum câțiva ani că România este plină de autiști pentru ilariantul motiv că orice copil neastâmpărat, hiperactiv, sau cu oarece probleme de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acest context stressul, dimpreună cu reacția la stress, va tinde de fiecare dată, În baza legii entropiei, să restabilească echilibrul organismului În toate componentele sale, cu alte cuvinte În a realiza acea homeostazie de care vorbesc fiziologii; fizico-chimică, endocrină, enzimatică, neuropsihică, cu menirea expresă de a proteja organismul de factorii perturbatori cunoscuți și sub denumirea de factori stressanți sau stressori. Termenul de stress Își are originea În lexicul anglosaxon ca un derivat al cuvântului distress, care Înseamnă constrângere sau suferință, Înțeles
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
solicitării sindromului de adaptare, va fi diferit În funcție de tipologia individuală. Deși sindromul general de adaptare este de natură biologică, tendința modernă este de a-i deturna Înțelesul doar spre zona psihică, În consecință stressul va fi definit ca o reacție neuropsihică utilizată Îndeosebi de psihologi, cu extensie În limbajul cotidian, care Încearcă să-l perceapă mai degrabă ca pe un dezechilibru Între exigențele exterioare ale mediului și posibilitățile interioare ale individului de a se adapta. Mai mult, s-a emis chiar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și nu poate să se exprime decât Într-o formă dată” Situația devine dramatică atunci când natura ființei umane este marcată de ceea ce Îndeobște numim cu un termen generic disabilitate, adică o deficiență ce poate afecta integritatea somatică (morfofuncțională), senzorială sau neuropsihică, moștenită sau dobândită pe parcursul vieții, ca urmare a unor circumstanțe nefericite. Percepția individuală sau colectivă a variat de-a lungul timpului de la exterminare, toleranță, compasiune, acceptare, până la eforturile pentru integrare socială pe care societatea modernă Înțelege să le intreprindă. Pentru că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce vedem astăzi ca produs al civilizației. Ceea ce pare foarte important este faptul că În contextul unei deficiențe există o tendință compensatorie din partea organismului, care Încearcă să diminueze impactul acesteia, indiferent dacă este vorba de sfera locomotorie, senzorială și chiar neuropsihică. Or acest efort compensator din partea organismului poate fi augmentat până la recuperare prin stimularea, dezvoltarea și valorizarea creativității. Este domeniul În care autoarea Cleopatra Răvaru În cartea sa „Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități” apărută de curând (2013) la editura PIM
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pus În valoare. Până la urmă și normalitatea este o percepție subiectivă, care are o expresie În plan individual și o altă expresie În plan social la nivel de colectivitate. La nivel individual normalitatea ar Însemna integritate anatomică și funcțională, integritate neuropsihică cu componenta ei senzorială (organe de simț) și componenta psihointelectuală (memorie, raționament, judecată, atitudine, comportament), iar la nivel de colectivitate ar Însemna; facilități, utilități, posibilități de afirmare, liniște și ordine socială, educație, protecție socială, muncă. Cum s-ar defini atunci
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce În perspectiva handicapului de mai târziu nu este benefică nici pentru individ, nici pentru familie și cu atât mai puțin pentru societate. Peste 90% dintre prematurii de grad IV (sub 1000 grame la naștere) care supraviețuiesc rămân cu sechele neuropsihice de diverse grade. Prevenția nașterii premature presupune o interferare cu problematica socială, pentru că și aici ca și În cazul mortalității infantile factorii socio-economici determină Într-o măsură semnificativă (peste 50%) prematuritatea. Această acțiune cu caracter profilactic presupune colaborarea strânsă a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altă coordonată esențială a familiei. Primele deprinderi și primii pași În socializarea individului se fac În familia de origine, de aceea calitatea lor va depinde de tipologia și caracterul familiei. Armonizarea biologicului cu exigențele sociale În familie se realizează, dezvoltarea neuropsihică, limbajul, comportamentul, se vor dezvolta În concordanță cu ceea ce familia oferă, așa că expresia “cei șapte ani de acasă”, cu referire la aceste aspecte, nu este câtuși de puțin o anecdotă. Societățile tradiționale au conservat aceste aspecte În numeroase obiceiuri și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizează primii pași În socializarea individului, Însușirea limbii, tradiției și obiceiurilor. Calitatea acestui act va depinde de caracterul și tipologia familiei. Prin urmare armonizarea biologicului cu exigențele sociale se realizează În familie, odată cu dezvoltarea limbajului, comportamentului elementar, concomitent cu dezvoltarea neuropsihică (cei șapte ani de acasă). Acest aspect va fi preluat și completat mai târziu de școală și mediul social În care tânărul trăiește. 4. Protecția și solidaritatea de grup funcție care face din familie o structură socială solidă, În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
după efort, atingând de obicei valori de 160-180m/Hg rareori 200 m/Hg, în timp ce tensiunea diastolică înregistrează rareori o creștere ușoară, rămâne nemodificată sau scade ușor după antrenament; de obicei crește ușor cu 10-15m/Hg în timpul jocurilor oficiale, datorită „stresului” neuropsihic. În orice caz asistăm la o creștere spectaculoasă a tensiunii arteriale diferențiale la toți fotbaliștii cu o bună adaptare la efort a aparatului cardio-vascular. Tensiunea arterială medie, în lumina datelor oscilante crește cu 10-20m/Hg și rareori scade, la fotbaliștii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de calitatea ligamentelor, tendoanelor și mușchilor. În cadrul acestora elasticitatea musculară are un rol însemnat, deoarece în diverse exerciții efectuate, contracția musculară începe înainte de întindere și deci relaxarea antagoniștilor. Elasticitatea mușchilor se poate modifica într-o mare măsură prin influența proceselor neuropsihice de relaxare musculară și prin exerciții de întindere de tip stretching. Se consideră că reducerea elasticității antagoniștilor în mișcările cu amplitudine este determinată de acțiunea reflexă de apărare, de reducere a întinderii prin contracție care opune rezistență mișcării. Mobilitatea este
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de-a doua importantă funcție a cestor structuri. Iar a treia nu pooate fi decât poesia ce ne conduce pe o altă treaptă și o altă reprezentare cerebrală raportată la proză. În afazii și disprosodii, la scriitorii ce dezvoltă maladii neuropsihice, leziunile apărute la acest nivel duc la modificări ale creativității. Asociațiile biologice explică de ce muzica și poesia sunt mereu împreună cu arta religioasă și conduc la acte de inspirație, minunatul creier realizând menirea sa intelectuală supremă. Nepăsător să fi fost când
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
psihologia socială un factor important în explicarea violenței și a comportamentelor sociale. El a fost integrat într-o schemă mai generală, cea a motivației ce trimite la agresivitate, motivație în centrul căreia se situează mânia și un nivel de activism neuropsihic (arousal) ridicat. Starea psihică de afectare negativă indusă de evenimente, situații și persoane adverse, însoțită și de modificări fiziologice, constituie un mobil puternic pentru a acționa violent, dar transpunerea lui în planul acțiunii concrete depinde de o serie de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la tot pasul, predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
parțial. Credem că la aceste fapte trebuie adaugat și un altul: tumoarea atinge la un moment dat o anumită vârstă la care încetează secreția de factori de stimulare a creșterii vaselor. Lucrarea are un bogat și necesar capitol de clinică neuropsihică al cărui autor este Dr. Busuioc Silviu. Tot domnia sa a întocmit o parte a introducerii și subcapitolul de complicații ale DSA. În acest context, socotim că lucrarea de față poate constitui un punct de plecare în investigarea meningioamelor de convexitate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]