3,942 matches
-
de comportament identității specific latine a României aflată în mijlocul populațiilor slave. Argumentele lui Carol sînt alimentate de conștiința originilor sale familiale, de punerea în valoare a caracteristicilor națiunii sale. În conflictul dintre Poartă și Balcani, el pretinde să-și păstreze neutralitatea, fapt care-i va aduce reproșurile comitetelor panslave -, înțelegînd ca această neutralitate să-i fie recunoscută. Guvernul său face cunoscut că va controla și va interzice traficul de arme al României la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Carol sînt alimentate de conștiința originilor sale familiale, de punerea în valoare a caracteristicilor națiunii sale. În conflictul dintre Poartă și Balcani, el pretinde să-și păstreze neutralitatea, fapt care-i va aduce reproșurile comitetelor panslave -, înțelegînd ca această neutralitate să-i fie recunoscută. Guvernul său face cunoscut că va controla și va interzice traficul de arme al României la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu trimite circulare căpitanilor din toate porturile Dunării. De asemenea, el își afirmă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie recunoscută. Guvernul său face cunoscut că va controla și va interzice traficul de arme al României la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu trimite circulare căpitanilor din toate porturile Dunării. De asemenea, el își afirmă poziția de neutralitate pe lîngă trimișii regelui Milan de Serbia care a declarat război Turciei. Carol îi explică tatălui său dificultățile unei neutralități, care nu se reduce doar la o dublă dependență față de Occident și de Turcia, în următorii termeni: Din partea Occidentului nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu trimite circulare căpitanilor din toate porturile Dunării. De asemenea, el își afirmă poziția de neutralitate pe lîngă trimișii regelui Milan de Serbia care a declarat război Turciei. Carol îi explică tatălui său dificultățile unei neutralități, care nu se reduce doar la o dublă dependență față de Occident și de Turcia, în următorii termeni: Din partea Occidentului nu încetează să ni se amintească că nu vom avea a ne teme atît timp cît vom rămîne neutri și cît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
am putea fi invadați, iar pe de altă parte, ni se prescrie să concurăm cu forța la răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră de astăzi ar fi clară". A vorbi de neutralitate presupune implicit revenirea la redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ni se prescrie să concurăm cu forța la răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră de astăzi ar fi clară". A vorbi de neutralitate presupune implicit revenirea la redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul a recunoașterii independenței în schimbul neutralității românești în războiul care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul a recunoașterii independenței în schimbul neutralității românești în războiul care-i opune pe turci balcanicilor. Conduita Bucureștilor tinde să probeze faptul că România se apără împotriva unei stări de război impusă de către turci. Prințul îi explică tatălui său, în iunie 1876: "Noi căutăm să ne păstrăm
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românești în războiul care-i opune pe turci balcanicilor. Conduita Bucureștilor tinde să probeze faptul că România se apără împotriva unei stări de război impusă de către turci. Prințul îi explică tatălui său, în iunie 1876: "Noi căutăm să ne păstrăm neutralitatea cît mai mult timp posibil, însă vom fi obligați să adunăm un corp de observare pe Dunăre, în fața frontierei turco-sîrbe". Cîteva luni mai tîrziu, în martie 1877, fiecare efort se îndreaptă spre apărarea liniei Dunării, în vreme ce turcii își întăresc garnizoanele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Puterile centrale în august 1914, eliberează Bucureștiul de obligațiile sale față de Viena și Berlin. Memoriul românesc declară: "De la începutul ostilităților, guvernul rus a propus României o înțelegere pe care aceasta a acceptat-o și care îi asigura, în afară de o neutralitate binevoitoare, dreptul de a ocupa, cînd va crede necesar, teritoriile Ungariei locuite de români". Această promisiune era esențială. Memoriul mai subliniază că "...guvernele aliate au cerut guvernului român cooperarea militară". În ciuda imposibilității în care se găseau Aliații de a-și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca flori deschise, iar acum sîntem ofiliți, ne-am lăsat parfumul la muscalul blestemat". În Vechiul Regat, primul act al dramei se joacă în Consiliul de coroană din 3 august. Șeful guvernului, Brătianu, conduce cu fermitate discuțiile: el pledează pentru neutralitate, fiind susținut de decizia asemănătoare a Italiei. Brătianu se lovește de rezistența regelui și a conservatorului P.P. Carp, care cer respectarea tratatului din 1883. Consiliul se încheie printr-un comunicat a cărui prudență reflectă tensiunile interne. Formula reținută lasă deschis
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
făcut cunoscut că Transilvania va fi oferită României, este un atu pentru Brătianu: dezvăluirea acestui acord îi asigură autoritatea. Între timp, pe 10 octombrie, regele Carol I moare. Ferdinand, urmașul lui, îi acordă deplină încredere lui Brătianu. Pentru Antantă, soluția neutralității românești este, în mod provizoriu, satisfăcătoare, dar Rusia ar vrea o angajare. Guvernul Brătianu observă un echilibru foarte dificil între presiunile Antantei și propaganda reprezentanților săi, și cea a imperiilor centrale, între suspiciunile unora și ale altora, între o opinie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria se ocupă de cererea retrocedării Cadrilaterului Dobrogei. În fața pactului germano-sovietic din august 1939 care face fără rost continuarea eforturilor cancelariilor occidentale față de Moscova și față de război, diplomația de la București se agață de păstrarea neutralității. La 25 august 1939, Gafencu face cunoscut că, în conflictul polono-german, România ar rămîne neutră. Consilierii regelui, regele însuși iau poziție. Această poziție evoluează în funcție de raporturile de forțe care se schițează pe frontul de Vest. În martie 1940, după mărturisirile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regele reia discuția: pe biroul său, o telegramă anunță capitularea armatei belgiene; sînt de față Tătărăscu, Gafencu, Urdăreanu. Sînt avute în vedere două soluții: o apropiere de Germania pentru a obține un ajutor contra URS S sau continuarea politicii de neutralitate a cărei abandonare ar risca să antreneze o reacție agresivă a URSS. Regele alege Germania și-i face cunoscut ambasadorului Germaniei în România, Fabricius, voința țării sale de a intensifica relațiile cu Reich-ul. Răspunsul primit de la Berlin, la 2 iunie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Scînteia din 5 noiembrie 1956 reproduce direct informațiile publicate de Pravda. Imre Nagy și partidul ungar sînt criticați cu violență pentru că ar fi pretins părăsirea Pactului de la Varșovia. Căci gestul de nerevenire a Budapestei se află în pretenția ei la neutralitate. Or, revendicarea neutralității ungare este înțeleasă ca un revizionism prooccidental și de dreapta, în măsura în care conducătorii unguri caută să internaționalizeze conflictul. Bucureștiul se demarcă. În capitala română se sărbătorește luna prieteniei româno-sovietice. În octombrie, Scînteia oferă cititorilor români o informație îmbucurătoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noiembrie 1956 reproduce direct informațiile publicate de Pravda. Imre Nagy și partidul ungar sînt criticați cu violență pentru că ar fi pretins părăsirea Pactului de la Varșovia. Căci gestul de nerevenire a Budapestei se află în pretenția ei la neutralitate. Or, revendicarea neutralității ungare este înțeleasă ca un revizionism prooccidental și de dreapta, în măsura în care conducătorii unguri caută să internaționalizeze conflictul. Bucureștiul se demarcă. În capitala română se sărbătorește luna prieteniei româno-sovietice. În octombrie, Scînteia oferă cititorilor români o informație îmbucurătoare: "Biblioteca Asociației româno-sovietice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dușmanii care trebuie eliminați? În interior, codul penal este revizuit și se accentuează puternic controlul comportamentului. Articolul 9 este destinat să excludă riscul oricărei abateri și pedepsește cu moartea orice român intrat în legătură cu străinii cu intenția de a formula o neutralitate. Definițiile noțiunii de sabotaj sînt lărgite, cea a tineretului depravat, adică a huliganilor, este extinsă și permite controlul tinerilor. Părinții și copiii sînt convinși că sînt bine formați. Și în vreme ce tinerii occidentali încep să se lase pradă risipei unui consum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în mai 1913 prin Tratatul de la Londra. 1913 Iunie Al doilea război balcanic. Bulgaria atacă Serbia și Grecia. România se plasează de partea otomanilor împotriva Sofiei. 10 august Tratatul de la București. România primește sudul Dobrogei 1914 August România își declară neutralitatea în conflict. Se deschide o perioadă de doi ani, marcată de tensiuni interne și presiunile externe din partea Antantei și a Imperiilor Centrale. Divizări ale clasei politice 1916 August Semnarea a două convenții politice și militare de către șeful guvernului român I.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ziarul "Presa" la acel strigăt de decepțiune, vom căuta nici a micșora, nici a exagera foloasele ce putem trage din noua situație internațională care ne este creată. Negreșit, că independența în condițiunile în cari ne este acordată, fără garanție de neutralitate, nu cum îi este acordată Belgiei, este departe de a corespunde la așteptările țării, și poziția noastră trebuie să inspire cu atât mai mare îngrijire cu cât, precum am mai arătat-o deja, nici o voce amică nu s-a ridicat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astăzi a zice că a fost o mare greșală din parte-ne că nu ne-am mănținut, în evenimentele din urmă, în limitele ce ne erau trase prin Tractatul de la Paris, că nu ne-am ținut de făgăduințele noastre de neutralitate, repețite în decurgere de douăzeci de ani, de la 56 până la 76, că adică nu avem altă aspirațiune între diferitele state și popoare cari ne încunjură decât a trăi din propria noastră individualitate, din propria noastră viață națională. Deviînd de la acea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea a cătat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere în afară. Daca puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aproape, ea a căutat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere înafară. Dacă puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de novelist și fantazii de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei. Armata română a făcut înaintea Plevnei cele mai mari servicii armatei rusești. Dar nenorocitul Principat a fost rău plătit pentru devotamentul său; căci a pierdut Basarabia. Iată probabil tot folosul pe care România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât orice altă putere în consiliile sale și care ne spune că după ideea Europei, România cată să fie și nici ar fi trebuit să înceteze de-a fi putere neutră în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei și, cu toate că armata română a făcut celei rusești înaintea Plevnei cele mai mari servicii, nenorocitul Principal au fost răsplătit {EminescuOpXI 80} pentru devotamentul său cu luarea Basarabiei. E probabil că acesta e tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsi chiar ocazie de a da României un sfat binevoitor. "Adevărații amici ai României, zicea acreditata foaie pariziană, nu pot aproba silințele de a preface Principatul în aliat al celor două împărății căci România ar pierde prin aceasta foloasele unei neutralități cari o scutesc de orice aventură hazardată". Sfatul e desigur sincer, e însă puțin justificat. Afară de asta nimini lângă Seina n-are cea mai mică cauză de-a privi cu neîncredere la tratările pe cari ministrul prezident al României le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei, și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele țării. Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor cari au subscris Tractatul de Paris. Pentru au votat 81 de membri, contra 2. Mitropolitul, subscriind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]