2,074 matches
-
de către pacient, astfel că de multe ori a omis esența celor comunicate. Abilități empatice deficitare. În general, terapeutul a reușit să reformuleze și să parafrazeze mesajul explicit transmis de către pacient, dar a eșuat frecvent în a răspunde la mesajele comunicate nonverbal sau mai puțin explicit. Abilități de ascultare și empatice deficitare. În majoritatea cazurilor, terapeutul a reușit să surprindă „realitatea interioară” a pacientului, reflectată atât în mesajele explicite, cât și în cele mascate sau nonverbale transmise de către acesta. Abilități de ascultare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în a răspunde la mesajele comunicate nonverbal sau mai puțin explicit. Abilități de ascultare și empatice deficitare. În majoritatea cazurilor, terapeutul a reușit să surprindă „realitatea interioară” a pacientului, reflectată atât în mesajele explicite, cât și în cele mascate sau nonverbale transmise de către acesta. Abilități de ascultare și empatice bune. Terapeutul a reușit să surprindă cu acuratețe „realitatea interioară” a pacientului și a avut capacitatea de a exprima acest lucru prin mesaje verbale și nonverbale bine receptate de către pacient (de pildă
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cât și în cele mascate sau nonverbale transmise de către acesta. Abilități de ascultare și empatice bune. Terapeutul a reușit să surprindă cu acuratețe „realitatea interioară” a pacientului și a avut capacitatea de a exprima acest lucru prin mesaje verbale și nonverbale bine receptate de către pacient (de pildă, tonul vocii terapeutului a reflectat înțelegerea profundă a celor comunicate de către pacient). Abilități de ascultare și empatice excelente. 4. EFICIENȚA INTERPERSONALĂ Terapeutul a dat dovadă de importante carențe în abilitățile de relaționare interpersonală, părând
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
managerul intenționează să-l transmită și modul în care ceilalți membri ai organizației recepționează mesajul. Principalele elemente implicate în procesul de comunicare din cadrul organizațiilor care oferă servicii educaționale sunt: • emițătorul - inițiatorul mesajului; • mesajul - care poate fi comunicat în forme verbale, nonverbale și paraverbale; • codul - sistemul de semne și simboluri utilizat în redactarea mesajului (literele unui alfabet, simboluri specifice, softuri lingvistice etc.); • canalul de transmitere a mesajului - căile utilizate pentru transmiterea mesajului, care în cadrul unei organizații pot fi: - canale formale sau oficiale
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și comunicare organizațională (între diferite subunități, compartimente sau departamente ale organizației); - comunicare formală și comunicare informală; - comunicarea pe orizontală și comunicarea pe verticală; - comunicare verbală (însoțită de componenta paraverbală cu rol esențial în nuanțarea sensului unui mesaj), comunicare scrisă, comunicare nonverbală. Comunicarea interpersonală - are la rândul ei mai multe forme:orală, scrisă, nonverbală. a. Comunicarea orală utilizează ca vector cuvântul rostit, este întâlnită cel mai frecvent și poate lua forma conversațiilor directe între două persoane, a discuțiilor cu mai multe persoane
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
formală și comunicare informală; - comunicarea pe orizontală și comunicarea pe verticală; - comunicare verbală (însoțită de componenta paraverbală cu rol esențial în nuanțarea sensului unui mesaj), comunicare scrisă, comunicare nonverbală. Comunicarea interpersonală - are la rândul ei mai multe forme:orală, scrisă, nonverbală. a. Comunicarea orală utilizează ca vector cuvântul rostit, este întâlnită cel mai frecvent și poate lua forma conversațiilor directe între două persoane, a discuțiilor cu mai multe persoane în cadrul unor ședințe sau grupuri de lucru, a conversațiilor telefonice etc. Avantajele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
informației și coerența mesajului și permite o elaborare prealabilă. Prezintă însă și câteva dezavantaje: necesită efort și timp mare de realizare (mai mare decât în cazul comunicării orale), nu asigură un feedback rapid și are un caracter impersonal. c. Comunicarea nonverbală permite transmiterea unei informații fără cuvinte sau, în cazul utilizării cuvintelor, acestora li se adaugă la înțelesul semantic 1 și alte influențe, în special elemente de limbaj al corpului:gesturi, distanța fizică, mimica etc. În general, se consideră că un
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței. 8. Studierea Internetului din perspectivă psihologică îi aparține, spre exemplu, teoreticienei Patricia Walace (1999Ă. Aceasta urmărește impactul psihologic al activității online asupra comportamentului uman: comunicare socioemoțională prin indicii verbale și nonverbale (denumite emoticonsă, înclinare autobiografică prin accentuarea identității în crearea unei pagini proprii pe Web (homesteadingă, mascaradă online a identității mascate, probleme de etică online (netiquetteă, de gender sau de dependență virtuală etc. 9. „Corpul fără organe” este o sintagmă pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sexuale, comentarii despre alcool sau droguri sau comentarii despre igiena sau îmbrăcămintea personală. 3. Limbajul. Vocabularul folosit în abuzul verbal poate fi sensibil diferit, în special în cazul exprimării răutăcioase, față de cuvintele utilizate pentru comunicarea obișnuită de la birou. 4. Semnalele nonverbale. Expresia facială a vorbitorului, postura, gesticulația mâinilor, mișcările corpului (plimbatul de colo-colo, de exemplu) - toate trimit mesaje care, în cazul abuzului verbal, exprimă înțelesuri nonverbale care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
special în cazul exprimării răutăcioase, față de cuvintele utilizate pentru comunicarea obișnuită de la birou. 4. Semnalele nonverbale. Expresia facială a vorbitorului, postura, gesticulația mâinilor, mișcările corpului (plimbatul de colo-colo, de exemplu) - toate trimit mesaje care, în cazul abuzului verbal, exprimă înțelesuri nonverbale care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge audiența țintită de abuzul verbal o singură persoană. De exemplu, victima se află singură cu el în birou. În alte cazuri, atacatorii pot alege să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Data: Locația incidentului: Ora incidentului (când a început și când s-a sfârșit): Persoanele prezente: Informații cu privire la activitatea ce se desfășura la momentul incidentului: Ce îmi amintesc că a spus A (B etc.): Ce îmi amintesc că am răspuns: Aspecte nonverbale sau fizice ale incidentului: Ce am făcut imediat după incident: Alte detalii: Notarea evenimentelor petrecute are dublul avantaj de a fixa detaliile înainte de a fi uitate (de parcă le-ați putea uita) și de a oferi o perspectivă mai detașată cu privire la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
a părea mai mari și mai de temut. Cu excepția faptului că ni se pot înroși obrajii din cauza presiunii crescute a sângelui, ca ființe umane nu emitem semnale fizice vizibile care să atenționeze faptul că devenim ostili. Am inventat anumite semnale nonverbale, precum ridicarea pumnului sau încordarea mușchilor. Însă semnalul de bază care anunță că am ajuns la punctul de fierbere este utilizarea limbajului vulgar. Ca și cum am instala semne de circulație pe șosea, indicăm celorlalți „să nu continue drumul mai departe dacă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
revigorarea instituțiilor vechi sau înființarea de instituții noi, după model occidental. Același C. Schifirneț ne informează despre organizarea unor ateliere de formare a managerilor în educația adulților, sub genericul „formarea formatorilor”. În aceste ateliere se utilizează tehnici interactive ca dialogul nonverbal și discuția de grup. Ce constată? Prea multă gesticulație, lipsa deprinderilor de a comunica, excesul de verbalism, o înțelegere redusă a rolului și resurselor managerului cultural. Din discuții cu participanții la asemenea activități rezultă că aceștia au indentificat următoarele metode
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vorbă ca și cum v-ați pricepe; pentru asta vă recomand să aveți pregătite de acasă câteva replici neutre, care să nu vă angajeze, eventual rețineți și repetați ultimele cuvinte rostite de gospodinele respective. Exemple: aprobați sau dezaprobați din cap, în funcție de mesajul nonverbal al gospodinelor pe care le spionați; vă puteți însoți gesturile de replici convingătoare precum: „Desigur, e grozav“ sau „N-am pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dezaprobați din cap, în funcție de mesajul nonverbal al gospodinelor pe care le spionați; vă puteți însoți gesturile de replici convingătoare precum: „Desigur, e grozav“ sau „N-am pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach eficient pentru că acolo se face schimb de know-how casnic valoros. Grupurile de gospodine care se manifestă dezaprobator își bârfesc probabil gospodarii și e foarte greu să le deturnați de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
culisele unui văl negru Resurse: textul The Minister's Black Veil de Nathaniel Hawthorne Varianta I Momentul de încălzire:1minut * Unul dintre elevi intră în clasă, purtând un văl negru sub care, evident, este ascuns întregul chip; se urmărește limbajul nonverbal și paraverbal al elevilor (curiozitate, derută, frică, râs, tăcere etc.). Secvența 1:10 min. * Aplicând metoda cubului, elevilor împărțiți în șase grupe li se cere: 1. să descrie ce văd (formă, culoare, mărime) 2. să compare (cu ceva asemănător) 3
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ritm semnalează trecerea la altă secvență discursivă, iar pauzele expresive au rolul de a potența semnificația mesajului; dicția va fi atent controlată, prin articularea corectă a tuturor sunetelor și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trecerea la altă secvență discursivă, iar pauzele expresive au rolul de a potența semnificația mesajului; dicția va fi atent controlată, prin articularea corectă a tuturor sunetelor și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bilaterală (unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
O carte pentru buzunar - Tudor Arghezi, Cuvânt; Voi creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici, zglobii, cu voie bună - Tudor Arghezi, Dea vați ascuns). 3) MESAJUL este definit ca o secvență de semnale verbale (cărora li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicare de grup (cu adresabilitate extinsă); comunicare de masă (comunicatorii profesioniști se adresează unei mulțimi etero gene, dispersate geografic); b. după contextul spațiotemporal al mesajelor: comunicare directă (față în față); comunicare indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din proza cultă și stilului marilor povestitori, a căror scriitură si mulează circumstanțele comunicării orale. - Particularități: comunicare directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin alăturarea a două dimensiuni temporale: prezentul dramatic (timp/durată precizată în didascalii) și trecutul actualizat în discursul personajelor (timp/durată anterioară, „povestită“ de către personaje) - planul discursului dramatic, reliefând conflictele, confruntările de idei dintre personaje - planul convențiilor teatralității - limbajele scenice (nonverbale), specifice artei dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe ori, pe două planuri: - planuri temporale: al evocării/al prezentului liric, al prezentului/al proiecției în viitor; retrospectiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]