2,448 matches
-
ai Ministerului de Interne, toți cetățenii țării, fără deosebire de naționalitate, vor acționa În continuare cu hotărâre și devotament, cu dăruire revoluționară, neprecupețind nici un sacrificiu, pentru depășirea momentelor grele, pentru Înlăturarea consecințelor dezastrului provocat de cutremur, mobilizându-și forțele În vederea normalizării cât mai repede a situației În toate zonele calamitate, pentru asigurarea procesului neîntrerupt al vieții economice și sociale, al edificării socialismului În România. Și se edifică În continuare, fără sutele și sutele de morți tocați de dărâmături și cu numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din Parlamentul European 154. După părerea noastră, ar trebui adăugată o a patra fază, cea a post-extinderii sau a regularizării: partidele politice din țările central și est-europene care au devenit membre ale UE se vor afla într-o fază de normalizare care le va permite să se concentreze asupra altor probleme suprastructurale (europenizarea și familiarizarea) și infrastructurale (alegerile europene și controlul politic la nivel european). 2.3.3.2. Funcțiile infrastructurale În al doilea rînd, FEP joacă un rol important în raport cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În timp ce func(iunile operative sunt desf((urate (n (nteresul asocia(ilor, cele normative servesc interese publice de gestionare ordonat( a pie(ei. Grouppements des Producteurs sunt (i ele asocia(ii de produc(tori care desf((oar( func(iuni de concentrare, normalizare, condi(ionare (i comercializare a produc(iilor agricole (ntrunind at(t func(ii operative c(t (i normative. Fa(( de "veilingen" ele se caracterizeaz( prin adoptarea liber( a unei metode de v(nzare, nu (n mod obligatoriu v(nzarea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ca activit(ti normative de tip privat pentru a le putea distinge de cele normative de tip public. Activit((ile normative de tip public sunt cele care autorizeaz( sau oblig( APA s( desf((oare func(iuni pe seama statului ( de ex. normalizarea (i introducerea produsului pe pia((, efectuarea de retrageri de pe pia(( (i a(a mai departe). În Italia multe dintre dificult((ile întâmpinate de APA (n ce prive(te afirmarea (i func(ionarea lor (n manier( adecvat( depinde de proasta (n
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
este definită în felul următor: o construcție cu trei etaje: la primul nivel se situează lupta împotriva risipei printr-o mai bună utilizare a mâinii de lucru și întrebuințarea judicioasă a mașinilor (aplicarea sistemului lui Taylor); la nivelul al doilea normalizarea (standardizarea) care condiționează o diviziune a muncii tot mai accentuată; la ultimul nivel se situează diferitele înțelegeri între întreprinderile similare sau conexe (tendința de concentrare a ofertei) prin care se fixează cota parte din producție, se repartizează comenzile și se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
bilaterală cu alte state, multe dintre ele așezate pe baze noi. Nu în ultimul rând, România a devenit un participant eficient la activitățile organizațiilor internaționale (O.N.U., CSCE). Așadar, imediat după 1989, România a înțeles să meargă pe linia normalizării în plan extern și spre redefinirea obiectivelor sale, stabilindu-și prioritățile. I.3. Noua ordine internațională I.3.1. Aspecte generale Structura sistemului internațional cunoaște, la sfârșitul secolului al XX-lea, schimbări radicale, determinate de: 1. dizolvarea bipolarismului postbelic; 2
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de durată ale acesteia pentru viitorul Balcanilor. Potrivit afirmațiilor unor diplomați turci, Turcia și-a propus promovarea unei politici echilibrate între angajarea masivă în favoarea Bosniei și apropierea de unele state balcanice cu o puternică minoritate musulmană (Albania, Macedonia, Bulgaria) și normalizarea relațiilor cu R.F.I. Și unele țări vest-europene, cele mici și mijlocii, s-au declarat nemulțumite de Acordul de Pace, ele nefiind satisfăcute de modul în care au fost informate despre evoluția negocierilor. Aceste țări și-au exprimat convingerea că, în pofida
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pe care le- au făcut (Elveția, Belgia, Olanda) realizarea înțelegerilor de la Dayton s-a făcut de către „un cerc restrâns de privilegiați în detrimentul țărilor mici”. De aceea părea posibil ca aceste țări să manifeste reticențe în viitor față de eforturile financiare necesare normalizării situației din Bosnia. Același eveniment de „marginalizare” a fost resimțit și de reprezentanții unor instituții internaționale, cum ar fi Consiliul Europei, O.S.C.E., Înaltul Comisar O.N.U. pentru Drepturile Omului, care ar fi dorit un rol important în monitorizarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
însoțitoare ale celor patru libertăți (mișcarea liberă a persoanelor, capitalului, bunurilor și serviciilor, vor fi respectate). Începând cu 1985, s-au produs schimbări fundamentale pe continentul european. În 1972, Comunitatea Europeană a luat prima inițiativă, care a eșuat, în sensul normalizării relațiilor, în special a celor comerciale, dintre ea și Europa de Est (contacte informale au existat de-a lungul anilor ’60). Alte inițiative au fost întreprinse mai târziu. În noiembrie 1974, Comisia a propus un acord general de comerț cu fiecare membru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
socialiste și să contribuie la spargerea mișcării comuniste internaționale), Comunitatea înțelegea să-și dezvolte relațiile comerciale și politice cu fiecare țară din Est într-o manieră bilaterală. Încă din 1972, Comunitatea a luat prima inițiativă (care a eșuat) în sensul normalizării relațiilor, în special a celor comerciale dintre ea și Europa de Est (contacte neoficiale au existat de-a lungul anilor ’60). Mai târziu, au fost întreprinse și alte inițiative. În noiembrie 1974, comisia a propus un acord general de comerț cu fiecare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
loc. cît., p. 10-11. 107 Cf., Ole Feldbaek, Denmark and the Armed Neutrality 1800-1801 Small Power Policy în a World War, Akademisk Forlag, Universitetsforlaget i Kobenhaven, f.a., p. 25. motivele cunoscute, timpul material pentru a-și concretiza planul. Astfel că, normalizarea raporturilor Rusiei cu Franța a fost realizată, după cum am menționat, de Alexandru I, chiar la câteva luni de la preluarea domniei, adică la 8 octombrie 1801, când a semnat tratatul de pace cu Franța. Aceasta nu însemnă, totuși, ca adera și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
préférence" (s. Ven.C.) (cf., ibidem). 323 Ibidem, p. 6. 324 Ibidem. 325 Ibidem. 326 Cf., ibidem, p. 7. benefice și pentru Franța 327, nu a avut, totuși, nici o contribuție la restabilirea păcii dintre Franța și Rusia. După cum se știe, normalizarea raporturilor dintre cele două puteri s-a realizat la începutul domniei lui Alexandru I, consacrat de tratatul de pace din 8 octombrie 1801. A urmat, apoi, convenția secretă din 10 octombrie același an, care stipula, printre altele, medierea rusă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
25 februarie 1806, în loc. cît., doc. nr. 40. Și, totuși, încă de la începutul anului 1806 apăruseră indicii clare ale unui nou posibil conflict militar ruso-turc. În acel context, diplomații rus și britanic, acreditați la Istanbul, făceau eforturi care vizau împiedicarea normalizării raporturilor franco-otomane, normalizare care ar fi asigurat Porții Otomane sprijinul logistic, în eventualitatea declanșării uni nou război cu Rusia. Pe acel fundal, Nils Gustaf Palin a încercat să afle detalii, pentru a putea sesiza mai bine direcțiile de evoluție a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în loc. cît., doc. nr. 40. Și, totuși, încă de la începutul anului 1806 apăruseră indicii clare ale unui nou posibil conflict militar ruso-turc. În acel context, diplomații rus și britanic, acreditați la Istanbul, făceau eforturi care vizau împiedicarea normalizării raporturilor franco-otomane, normalizare care ar fi asigurat Porții Otomane sprijinul logistic, în eventualitatea declanșării uni nou război cu Rusia. Pe acel fundal, Nils Gustaf Palin a încercat să afle detalii, pentru a putea sesiza mai bine direcțiile de evoluție a situației politice din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
lipsită de piedici pe care să-și fi putut lansa politică lor europeană. Și aceasta în condițiile în care o astfel de perspectivă nu-i putea fi oferită de Franța sau de Suedia, mai ales in împrejurările în care, datorită normalizării raporturilor celei din urmă cu Rusia, raporturile diplomatice francosuedeze au fost întrerupte, din inițiativa Franței, la 1 noiembrie 1796101. Iată pentru ce von Knobelsdorff credea că era întru totul îndreptățit să considere că Prusia reprezenta, la sfârșitul anului 1796 și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
lui Napoleon Bonaparte titlul de împărat, cât și din partea Rusiei și a Mării Britanii care urmăreau să o împiedice să dea curs acelor solicitări 160. În ceea ce o privește, Rusia avea noi motivații care îi justificau eforturile de a împiedica normalizarea raporturilor otomanofranceze. După cum s-a constatat, tratatul de alianță defensivă din 3 ianuarie 1799 îi deschisese accesul vaselor sale de război prin Strâmtori în Mediterana, precum și posibilitatea de a-și impune protectoratul asupra Republicii celor Șapte Insule Unite. Ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
politice internaționale, Titulescu a fost ales de două ori consecutiv, în 1930 și 1931, președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor, eveniment unic în istoria acestei instituții. Crearea Societății Națiunilor a reprezentat un succes al ideii de pace și de normalizare a relațiilor internaționale. Însă Pactul acesteia avea lipsuri evidente care au fost sintetizate de Nicolae Titulescu astfel: „Pactul făcea ca războiul să izbucnească mai greu, dar nu excludea războiul legal în condițiile dreptului ginților. Pactul nu conținea o soluție obligatorie
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
-lea și guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu au aprobat această acțiune iar la 9 iunie 1934 printr-un schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe s-au reluat relațiile diplomatice dintre cele două țări semnându-se Convenția asupra normalizării legăturilor dintre România și U.R.S.S. Scrisorile cuprindeau angajamente vizând garantarea reciprocă a suveranității naționale, de a nu permite existența și activitatea pe teritoriul propriu a unor organizații ce-și propuneau lupta armată împotriva celuilalt stat și abținerea de la orice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
la rândul său în i) criminalizarea trecutului, și ii) demonizarea trecutului; și b) asumarea reflexivă a trecutului prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c) normalizare a acestuia ca urmare a trecerii timpului, a istoricizării, contextualizării și înțelegerii lui într-o manieră comparativă. Tabloul de mai jos prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]