1,879 matches
-
s-au petrecut pe terenul vechii culturi grecești au avut reflexe și pe terenul limbii, mai întîi, printr-o înmulțire rapidă a mijloacelor de expresie și, apoi, printr-o creștere a calității acestor mijloace, în sensul proprietății, adecvării, corelării și normării lor. În aceste condiții, vechea limbă greacă și-a creat un aspect literar comun, așa numita koiné, favorizată de faptul că societatea sclavagistă, neproferînd o cultură închisă, ca cea feudală de mai tîrziu, a permis o relativă unitate a limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte, o bogată creație literară (epopei, opere dramatice, creație lirică etc.) a exersat plenar posibilitățile artistice ale limbii, iar textele filozofice și științifice i-au perfecționat aptitudinile de a reda concepte, pe de altă parte, realizarea lucrărilor pentru descrierea și normarea limbii (gramatici și retorici) în care limba a fost analizată, selectată și organizată pentru a fi folosită în diferite stiluri. Acestea sînt premisele care au făcut din cultura și din limba Greciei antice o sursă importantă pentru îmbogățirea limbilor și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceea, învățații italieni de la începutul Renașterii au ajuns la ideea distinctibilității între latină și o limbă romanică, limbă care, deși o continua pe cea latină, reprezenta o altă realitate și s-a inițiat astfel o activitate conștientă în vederea creării și normării limbii literare pornind de la ceea ce oferea limba populară. În Italia acelor timpuri s-a distins în mod deosebit învățatul Dante Aligheri, care, în cartea sa De vulgari eloquen-tia (Despre vorbirea populară), constată că în Italia sînt 14 dialecte distincte și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a limbii literare scrise. Acum limba literară este supra-dialectală și chiar dacă a pornit cu o pronunțată bază dialectală (fiindcă are corespondent numai un dialect sau un grup de dialecte), tinde să se îndepărteze tot mai mult de ea, prin normare și prin achiziția de elemente total diferite de ceea ce conține dialectul. Ca atare, locuitorii cultivați ai tuturor regiunilor în care se vorbesc dialectele unei limbi folosesc o singură formă a limbii literare, dialectele fiind folosite în continuare, dar numai de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
produ-cîndu-se potrivit necesităților de comunicare curente, se realizează inconștient și, în același timp, diversificat prin particularizări locale în dialecte și în graiuri. Aspectul literar al limbii se caracterizează printr-o evoluție dirijată reflectată în mod deosebit printr-o activitate de normare, care are drept rezultat instituirea unor reguli și a unor aprecieri în folosirea faptelor de limbă, încît vorbitorii, oral sau în scris, tind spre folosirea elementelor apreciate ca fiind corecte și spre evitarea celor considerate incorecte. În acest mod, limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte, ea este ținută sub observație, este limitată, fenomen care nu era specific la începuturi și, în general, în fazele vechi ale limbilor literare. Trebuie admis, de aceea, că, pe lîngă scriere, a doua trăsătură importantă a limbilor literare este normarea, deoarece o limbă literară se formează și se desăvîrșește numai pe măsură ce normele devin operante, fie prin urmarea lor prin imita-ție, fie prin impunerea lor prin legiferare. În perioadele de început ale limbilor literare este important însă nu atît gradul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele nu reprezintă și monumente de limbă literară. Aceste texte sînt, de obicei, acte comerciale și juridice, a căror limbă este un amestec între latină și limbile locale, dar aceste limbi nu cunosc aici o prelucrare și o tendință de normare în sensul unor limbi literare propriu-zise. Din același motiv, nici primele texte românești nu pot atesta decît faptul că limba română a început a fi scrisă, dar nu că avea deja un aspect literar. Și, dacă, după jumătatea secolului al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avea deja un aspect literar. Și, dacă, după jumătatea secolului al XVI-lea, se simțea încă nevoia unor texte ale cărților bisericești bilingve, slavo-române, iar în varianta românească erau preluate ca atare formule și cuvinte din cea slavonă, tendința spre normare fiind redusă, aceasta dovedește că o tradiție prea veche a scrierii limbii române nu exista atunci și că româna literară nu era încă formată. Aceste observații nu vin în contradicție cu opiniile potrivit cărora limba română a început a fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
normal ca limbile cu originea în latină să aibă, pe lîngă aspectul popular, rezultat din evoluția latinei vulgare, și un aspect literar rezultat din activitatea conștientă de dirijare a limbii. Ca atare, oamenii de cultură și-au propus crearea și normarea unor limbi literare care să corespundă unei vorbiri populare mult diferențiate de corespondentul popular al latinei literare și, în aceste condiții, afirmarea romanității s-a realizat în procesul creării și normării limbilor literare romanice. Acest proces nu a început însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atare, oamenii de cultură și-au propus crearea și normarea unor limbi literare care să corespundă unei vorbiri populare mult diferențiate de corespondentul popular al latinei literare și, în aceste condiții, afirmarea romanității s-a realizat în procesul creării și normării limbilor literare romanice. Acest proces nu a început însă brusc, fiind inițiat de notarea sporadică și întîmplătoare în scris a limbilor locale din necesități practice, ceea ce a dus la ideea că o variantă scrisă a acestor limbi este posibilă, numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modelul unor limbi culte, ajunse deja la un nivel înalt de desăvîrșire, precum era latina. De aceea, în țările romanice occidentale s-a inițiat, mai ales începînd cu secolul al XV-lea, o intensă activitate filologică avînd în centrul ei normarea limbilor romanice și îmbogățirea lor cu mijloace de expresie adecvate. Chiar după ce au început a fi scrise și după ce și-au definitivat unele norme și direcții de evoluție, limbile romanice literare occidentale au cunoscut încă un număr de secole concurența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au dus la creșterea prestigiului limbii germane pe plan internațional și, în acest mod, în unele țări din centrul Europei, îndeosebi în cele slave catolice, germana a devenit limba principală de informare. Desigur, un rol important în răspîndirea și în normarea limbii germane literare l-au avut gramaticile și dicționarele, care au fost realizate începînd cu secolul al XVI-lea. Pătrunderea de numeroase împrumuturi din latină și din franceză a dus însă la apariția unor curente puriste, care s-au manifestat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scris și a propunerii lor drept literare, la ideea absurdă a coincidenței dintre limba populară și cea literară și la propensiunea ignoranților (precum povestitorii de poezii și de romane sau alte tipuri de semidocți) de a se pronunța în problemele normării și corectitudinii limbii. Ca perseverenți crescători de animale, românii ar fi putut să se distingă prin obținerea unor rase superioare de animale, iar, ca popor preponderent agrar, ei ar fi putut realiza soiuri de plante utile avînd calități deosebite, însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-și puteau asuma efortul cunoașterii sistematice sau al gîndirii pe bază de argumente și, de aceea, erau interesați în a acredita ideea că și în alte domenii, unde este necesară manifestarea spiritului științific, rigurozitatea și responsabilitatea, precum domeniul cultivării și normării limbii literare, poate fi admisă (sau chiar impusă) improvizația și frivolitatea. Desigur, au existat și exegeți ai literaturii care au manifestat interes și respect pentru știință, precum G. Ibrăileanu și Tudor Vianu, care au depășit în lucrările lor impresia facilă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această situație a provocat o stare anomică a societății, caracterizată prin neliniște și nesiguranță. Criza societății contemporane lui Durkheim era după părerea sa provocată de o criză morală. Ieșirea din criză presupunea realizarea solidarității sociale la care se ajunge prin normarea tuturor acțiunilor oamenilor, prin stabilirea regulilor, a preceptelor de conviețuire socială, deci prin norme morale. Oamenii spunea Durkheim au față de valorile morale un sentiment dublu: pe de o parte, se tem de ele, pe de alta, le practică spre a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
programul de „muncă” al tovilor cenzori ce transpirau din greu la cauza dezinformării reale și adevărate a poporului român, recte celui trăitor pe cuprinsul județului Vaslui. Informarea numărul 8/17 august 1968 trimisă ștabilor de la „centrală” se numea „Situație privind normarea orară a muncii lectorilor”. Punctul 1 se referise la proaspătul cotidian „Vremea nouă”: „<<Vremea nouă>>, cotidian - 4 pagini. Lectura unei pagini - 45’; documentarea, consultarea - 15’; efectuarea eventualelor intervenții, eliminarea greșelilor tehnico-redacționale - 30’. Total: 1 oră și 30’. Controlul unui număr
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
multe împrejurări, dinamica maselor, creșterea și descreșterea lor sunt descifrate cu mare acri- bie, în epocă, de Gustave le Bon în Psihologia mulțimilor ă1896Ă. Egalitarismul democratic a dobândit astfel profilul unui exces paradoxal, excesul îl constituie mecanismul procustian al unei normări a existenței : tot mai puțin pentru tot mai mulți. Simț enorm și văz monstruos : lupa și luneta Discuțiile asupra caracterului excesiv al literaturii lui Caragiale și al autorului marchează posteritatea critică a operei. Excesul ca manifestare a unui hybris profund
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nevoi. Adică fiecare dă societății prin munca sa atât cât poate și ia de la aceasta ce și cât îi trebuie. Sigur, mai existau niște amănunte: nevoile nu erau lăsate de capul fiecăruia, ci erau determinate științific de către specialiștii partidului în normarea necesităților umane, iar munca devenea o necesitate vitală precum cafeaua de dimineață sau, pentru nebăutorii de cafea, precum hrana. Pe scurt, te trezeai și, buimac încă, te aruncai în brațele muncii cu aceeași voluptate ca în aburii cafelei, inclusiv dacă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
luat în primire facultățile reproductive ale femeilor, fie prin maternitate forțată (România), fie prin sterilizare forțată (China). Partidul-stat a devenit „marele patriarh”: cap universal al femeilor și bărbaților. A intervenit în viața privată prin politicile de căsătorii și divorțuri, prin normarea consumului și controlul intimității. A introdus sistemul de cote de reprezentare pentru femei și le-a recrutat politic prin aceeași contraselecție a obedienței, ca și pe bărbați. A ierarhizat ramurile industriale și domeniile bugetare încât cele feminizate (industria textilă și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și în cazul fotonilor reprezintă probabilitatea de întâlnire a particulelor, electronilor, în punctul respectiv densitatea de probabilitate, în cazul electronilor, se numește densitate electronică și are sens fizic Funcția de undă cu caracter de undă probabilistic satisface următoarele condiții: de normare care afirmă adevărul evident că particula se află undeva în spațiu (probabilitatea de a fi găsită în tot spațiul de la ∞ la + ∞ este egală cu certitudinea = 1): 12 dvj de ortogonalitate o particulă oarecare luată în discuție, inclusiv electronul, nu se
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Construiește un proiect criminal, distructiv pentru o comunitate umană, plecând în mod explicit de la asumarea unei doctrine rasiale și etnocratice. În capitolul despre munca obștească sunt propuse măsuri de comandă unitară, reorganizare, standardizare a condițiilor de muncă și cazare, o normare și durată a muncii precum și măsuri de aplicare riguroasă a regulamentelor. Această perspectivă a Armatei nu avea să influențeze în prea mare măsură, ea nu a produs rezultatele așteptate. Reorganizările și comanda interministerială, cu rol dominant din partea Marelui Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
permanență. Cultura se schimbă în timp, dar aceste schimbări sunt relativ încete. În cadrul oricărei societăți sau al oricărui grup, normele au o importanță deosebită, ele fiind cele care evidențiază caracterul acesteia, stabilind locul și rolul indivizilor. „Vecinătatea” - modalitate specifică de normare a vieții publice în comunitățile din Mărginimea Sibiului Oamenii modelează cultura și în același timp sunt modelați de ea. Din cultura noastră învățăm ce semnificații să atașăm evenimentelor din lumea noastră și oamenilor care le provoacă. În acest fel, culturile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și în special participarea la serviciul divin; - să fixeze - împreună cu «bătrânii» - amenzile pentru încălcarea normelor. Prin intermediul tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încălcarea normelor. Prin intermediul tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]