1,132 matches
-
Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București, 1924; Gheorghe Șincai, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românească, București, Ed. Minerva, 1983; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Société de l'Editions "Les Belles Lettres", 1956. 309 Gh. Teodorescu-Kirileanu, apud Alexandru Ofrim, op. cit., p. 312. 310 Mihai Lupescu, apud Alexandru Ofrim, op. cit. p. 323. 311 Despre același lucru scrie și Gheorghe Șincai în Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ed. cit. Prezentarea divinației cu ajutorul cheii și al cărții este însoțită de o critică vehementă la adresa celor care "pângăresc" cuvântul lui Dumnezeu. O variantă a acestei practici este cea în care obiectele folosite sunt sita și foarfecele. Procedeul este aproape
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la Academia Împărăției, ca să lumineze națiunea; pe "gogomani" îi făcea legiuitori, ca să organizeze statul; pe avocați, dovediți pungași, îi numea judecători, ca să moralizeze pe împricinați; moșiile statului le dăruia cui îi venea la îndemână; în sfârșit vrea să împartă tot norodul în căprării și punând burghii și sfredele în mâinile tuturor plugarilor și muncitorilor, să părăsească bogățiile mincinoase de cari se bucurau până aci pe coaja pământului și să pornească cu totul sub pământ să caute aur și alte drăcii". Dimensiunea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Adunarea sa către Craiova, așezându-și tabăra la Țânțăreni (la 40 km de Craiova). Revolta punea stăpânire pe satele din Oltenia și se propaga cu iuțeală În Moldova. Spre sfârșitul lunii februarie, Tudor pornește, spre București și lansează documentul, Cererile norodului românesc. Ceea ce l-a preocupat În permanență pe Tudor a fost Îndepărtarea regimului fanariot și redobândirea dreptăților țării. La 21 martie 1821, Tudor Își așează tabăra la Cotroceni. Timp de aproape două luni el a realizat de fapt conducerea țării
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
restabilit ordinea În Principate. Timp de un an acestea au fost menținute sub ocupația armatelor turcești și guvernate prin comisari militari. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu ,a acționat cu prudență și a conturat un program de reforme: Cererile norodului românesc: Întemeiau statul pe principiul suveranității poporului reprezentat de Adunarea Norodului, domnul trebuia ales de țară, privilegiile boierești desființate, promovarea În funcții să se facă pe merit, se Încredința mănăstirilor Întreținerea unei armate de 4000 de panduri și 200 de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
menținute sub ocupația armatelor turcești și guvernate prin comisari militari. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu ,a acționat cu prudență și a conturat un program de reforme: Cererile norodului românesc: Întemeiau statul pe principiul suveranității poporului reprezentat de Adunarea Norodului, domnul trebuia ales de țară, privilegiile boierești desființate, promovarea În funcții să se facă pe merit, se Încredința mănăstirilor Întreținerea unei armate de 4000 de panduri și 200 de arnăuți cu leafă ușoară, impozit unic În 4 rate, anularea vămilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
au fost elaborate o serie de documente: Proclamația de la Padeș 23 ianuarie; Prima proclamație către bucureșteni 16 martie; A doua proclamație către bucureșteni 20 martie; Proclamația către țară 23 martie. cel mai important document programatic al revoluției a fost “Cererile norodului românesc” care propunea: organizarea statului pe principiul suveranității poporului, reprezentat de Adunarea Generală; anularea legilor abuzive adoptate fără acordul poporului; alegerea Domnului să fie făcută de către țară; desființarea privilegiilor boierești; promovarea în funcții să fie după merit nu după avere
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
populația rurală din vestul Bulgariei se numește șopi. De observat apoi că scoloții sau sciții se numeau și sarmați, adică sarmi, sârbi; cf. Sarmisegetusa, cetatea sarmilor și geților. Comparând aceste forme cu vgr. laos „populație, gloată, trib”, cu rom. rod, norod, plod, cu rs. ploditĭ și roditĭ etc. putem conchide că suntem în prezența unor forme evoluate din continuitatea pe spații largi a materialului lingvistic fără să ne putem imagina pentru ele un prototip. Ceea ce putem face este să constatăm cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137 oblic, 69 a obliga, 69 oblu, 69 a obrinti, 69 a obține, 222 Ocea, 57 ochi, 44 ogar, 135 ogradă, 43 olat, 47 Olimp, 53 Olt, 54 Oltenia, 54
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mână și năvălește pe scara principală a Casei Justiției [...] în toate diminețile"80, acarul Păun este victima-simbol a sistemului juridic absurd și corupt, care îl învinuie cu paradoxala justificare: "Ai dreptate, dar n-ai drept"81. Toți ceilalți reprezentanți ai norodului, fie din lumea săracilor, precum mahalagioaicele murdare ca Manda sau bețivi perfizi ca Năstase, fie din cea a protipendadei, ilustrată prin Respectabila, Doamna cu Pussy, Inconsolabila, care se înghesuie în audiențe, trezesc sentimente de dispreț prin rapacitatea, indolența și egoismul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care îl înregistra acum. Oamenii erau impresionați de cât câștigau actorii celebri sau cântăreții sau scriitorii de succes, dar adevărații bani se făceau în finanțe. Și partea cea mai frumoasă era că nimeni nu știa. Erau bani făcuți pe tăcute. Norodul care asuda pentru o bucățică de pâine, cum îi plăcea lui Nieve să-i numească pe ceilalți, n-avea nici cea mai mică idee cât puteau să cheltuiască bancherii și alți oameni din domeniu. Lucru care pe ea o aranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt, cu nasul coroiat și ochi pătrunzători, însemna, cu slove meșteșugite, deprinse la mănăstirile de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și ale norodului. Domnul pofti pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta! porunci voievodul, așezându-și sabia în dreapta tronului. Mărite stăpâne, noi avem acte de la Ștefan Vodă, iar pârcălabul Boghiu umblă să ne scoată din pământurile noastre! Unde
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine să auzim ce pricină are boier Iordache, că Domnul o fi obosit, iar Divan pentru norod l-a ține și spătarul Vasile! Să poftească boierul Iordache! trâmbiță un aprod bătrân, la îndemnul logogătului. Să trăiești întru mulți ani, Măria Ta! rosti lingușitorul grec, descendent al unei familii eline din Macedonia. Ia spune, Iordache, ce durere te
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu știe engleză. Ei, aș. Ce oameni răi, ce timp păgîn, trebuia să fim miloși, nu să ne bucurăm că s-au tras gloanțe-n capul acela de gînditor. Din poezie se desprinde sentimentul de milă, deoarece dacă-l prindea norodul pe acoperiș Înainte să-și ia zborul, cum spun mulți, nu mai rămînea din ăl bătrîn nici măcar strigoiul. Să compui versuri la trombon pentru un dement viu văd că multă lume Înțelege, dar să fii lovit de odă pentru unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de mare turburare și de invazii, ca să statornicească oamenii, să nu umble din loc în loc cu bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor "strigoi" și alte celea, asemenea le-au zis și domnul fanariot că sunt vânzători de sclavi, tirani etc. și le au luat ochii, încît ei s-au adunat și, cu mitropolitul în frunte, au ridicat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memorie trebuie reabilitată în fața națiunii, a pus în țeapă pe boieri, cei mișei și trădători, a făcut noi boieri, dând dregătorie ostașilor pentru fapte vitejești, ceea ce supăra foarte mult pe boierii cei antinaționali, și pentru că-i fu milă de soarta norodului. Până astăzi Vlad Țepeș rămâne pentru toate spiritele supraficiale, după mărturisile boierilor, un călău, un monstru, un dușman al neamului său. Nemulțumiți de Vlad Țepeș, boierii reacționari trec în partea turcilor... partida acestor boieri pune pe tron pe un favorit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu un compatriot, nu un conațional, nu ostaș sau cetățean; e un instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce o vinde sau o arendă altuia moșia. Rău hrănit, rău îmbrăcat, având locuință rea, maiestatea poporului român, norodul, cum zicea Matei Basarab, nația a ajuns în stare mai rea decât sub fanarioți, a ajuns la sapă de lemn. Care e cauza tuturor relelor acestora? Declasarea, nepotrivirea organizației sociale cu starea economică și cu stadiul de cultură a poporului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fiind lăsată numai pe seama asistenței de urgență sau chiar În afara sistemului. A doua greșală majoră este privarea aceleeași populații de asistența spitalicească prin desființarea spitalelor rurale și orășenești, justificându-se gestul prin ineficiența acestora. Pentru responsabilii din sistem și diriguitorii norodului o Întrebare de bun simț se impune: de când dreptul fundamental la sănătate (și de ce nu la viață) a ajuns să fie plasat În sfera principiilor economiei de piață În care acest drept se transformă În cost-profit? când pentru o țară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Rod în lume o să poarte, / Toate bat la poarta vieții, / Dar se scutur multe moarte" (Criticilor mei). Poetul a extins comparația la tineri și la epigoni, cei îmbătrâniți înainte de vreme, prostituați, stâlpi de cafenele pariziene care se-ntorc să fericească norodul cu chipul lor isteț de oaie creață. În poezie, este vidul din cuvintele ce din coadă or să sune. În acest mod percepe Eminescu epigonismul. După opinia lui, fantasma pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate și Unirea culturală. Se republică versuri de George Coșbuc, Th. D.
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]