4,526 matches
-
restitutiv, estompând socialul, punând accentul pe existențial, pe absurdul existențial descoperit de regizori oriunde la Caragiale, în comedii, în Două loturi și peste tot. Interesant, orice s-ar spune. De ce însă tragerea lumii caragialiene atât de mult în sordid, în noroaie și în grotesc? Mahalaua Nopții furtunoase nu e totuși o Cuțaridă prevestită, ci una în care onorabilitatea câștigă teren. Jupân Dumitrache se ferește să vorbească urât în fața damelor, ca să nu le rușineze. Mahalagiii lui Caragiale nu scormonesc, oricum, prin gunoaie
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
ale celor care au ca misiune formarea viitoarelor personalități umane. La această campanie, ar trebui - cum sugeram - să participe mass-media națională. E un moment grav și tot românul are datoria să pună umărul ca să despotmolim mecanismul gripat al școlii din noroiul care l-a blocat în drum. Altfel, păstrând tăcerea asupra acestui sector al culturii naționale, prefăcându- ne (ipocrit) a nu-l observa, ne vom afunda continuu în mocirla submediocrității, făcându-ne vinovați, nici mai mult nici mai puțin, de trădare
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]
-
spus Cezar Preda. Democrat-liberalul a subliniat că el nu are nimic împotriva niciunui coleg care a muncit și că personal fost mai radical și mai tranșant în declarații împotriva celor care vorbesc de pe margine și care nu au intrat "în noroaiele unei campanii și în luptă". "Pentru toți colegii mei care au intrat în bătălie electorală, indiferent că au pierdut sau au câștigat, am tot respectul, așa că și pentru dânsa am același respect", a ținut să precizeze liderul democrat-liberal.
Dacă se autopropune, Udrea poate reveni în prim-planul PDL, spune Preda by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39605_a_40930]
-
pământ și piatră spartă. Pentru acestea din urmă, lucrările obișnuite erau cele de nivelare și pietruire, lucrări care trebuiau repetate anual și care asigurau un confort scăzut, străzile rămânând în continuare cu denivelări, pline de praf în timpul verii și cu noroi în perioadele ploioase. După cum ne explica domnul primar Gheorghe Ciuhandu, în urmă cu doi ani, a fost agrementată o metodă modernă de întreținere a drumurilor care constă în stabilizarea mecanică „in situ” a terenului, cu aport de materiale granulare și
Agenda2005-31-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284008_a_285337]
-
a fi necesare lucrări de întreținere anuale. Totodată, prin închiderea suprafeței stabilizate cu un covor asfaltic ușor se obține o suprafață plană de rulare, care determină îmbunătățirea substanțială a condițiilor de circulație, eliminarea zgomotului, a trepidațiilor, precum și a prafului și noroiului. Costurile de amenajare pentru un astfel de drum se ridică la circa 50-70 lei /mp (500-700 mii lei /mp), în funcție de existența materialului granular de pe stradă, precum și de lucrările pregătitoare (nivelare, reprofilare). În anul 2004, Primăria Timișoara a realizat lucrări prin
Agenda2005-31-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284008_a_285337]
-
cu spada, moment obligatoriu în scenarile sud-estice de la ŤStrăbunul Dromichetesť, Motancea avea să urle: - Crapă, bestie ! ș...ț Din păcate, calitățile artistice ale lui Motancea erau mai vizibile în particular. Pe scenă avea trac, se împotmolea ca un bivol în noroi. Apropierea silabelor Pă-Be îl încurca și-l făcea să stropșească. La prima repetiție, avea să șuiere neconcludent: - Papă, beșșșttt! La următoarele, după vocalize de încălzire, izbuti să urle: - Crapă, pești! spărgându-și vocea pentru o durere de gât de trei
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
familia într-o cameră călduroasă, a stat în capătul mesei, locul de seamă al familiei, cu ochii mai strălucitori că niciodată, m-a cercetat de răceală și m-a ținut în poala, pe podul din fața curții, la plecare. Era un noroi de martie cum rar am văzut. Cumva, în toată viața de până atunci mi se părea firesc că ea să existe, de fapt să fie veșnică. Soțul ei, deși avea un nume, să fie numit Țica. Ei doi, Maica și
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
predau cu una - cu două, fără lupta. Am să fac ceea ce fac de când mă știu: am să caut ceea ce e frumos și ce e bun. Am să descopăr lucrurile care îmi plac și am să le așez peste mucegaiurile și noroiul momentului. O să spuneți (îmi joacă, de pe acum, în fața ochilor comentariile nedormitului sau ale lui badmf J) că e o metodă debila, superficială, femeiasca. Și ce dacă? Funcționează? Pentru mine, da, așa cum funcționa cântecul ăla cu ‘My favourite things’ în ‘Sunetul
Lucruri roz by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18995_a_20320]
-
simt că ar fi frați, Că peste toate tristețea stăpânește Popor de-mbătrâniți și de plecați... * Mă doare rădăcina ce nu poate Curajul să-l hrănească din nevoi Rămânem doar o nație ce-n coate Și în genunchi se tărâie-n noroi... * de Gabriela Mimi Boroianu 19.09.2015 Referință Bibliografică: Mă doare... / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1725, Anul V, 21 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
apere țara bogată și să nu cerșească respectul, trăind în demnitate. O altă latură a vieții de astăzi, deloc neglijabilă și amintită de poetă ca un mesaj dureros este duplicitatea multora dintre semenii noștri, care lovesc ”aproapele, târându-l în noroi”. ÎNVĂȚĂM să prețuim valorile neamului românesc, trecându-le, cu pioșenie, în ”Neuitare”. Capitolul este închinat lui Eminescu, martir al neamului românesc, care a rămas ”demn în fața morții”, precum ciobănașul mioritic. ÎNVĂȚĂM să gustăm umorul, care, uneori, este sarea vieții, pentru că
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
Raskolnikov care, chiar dacă nu pocnește-o babă cu toporu-n cap, face el o porcărioară, e lucru cert. Tendința de-a ne socoti din categoria celor privilegiați, aleși, neobișnuiți, e prea seducătoare. Și-apoi mai este și plăcerea remușcărilor, tăvăleala-n noroiul propriului suflet, jubilarea de a-ți spune: ..."sînt un păduche estetic..." Vine însă clipa amară, lucidă și, aș adăuga, plină de umor, cînd te întrebi: Oare s-ar fi băgat Napoleon sub patul unei babe?" Nu, nu s-ar fi
Ce fragedă deșuchiere, ce naivă și bruscă aprindere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13709_a_15034]
-
intra pe acolo într-un basm? Tot ce vezi împrejur înmănunchează liniile unui punct de fugă, unde se unesc toate cele câte se află pe pământ și se îngemănează. Ștefan zâmbi acestui gând al său, păși peste pragul fânarului în noroiul ogrăzii, răcorit deasupra și călduț înăuntru, în care i s-au cufundat picioarele și privi cum printre degetele picioarelor lui trece pământul ca o pastă înălțându-se în fâșii molatece și zâmbi, plăcându-i cum trece pământul printre degetele picioarelor
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
-său și să-i spună cine știe ce vorbă de ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de noroi împrejur. Se scutură. Unde se ascunsese, sub streașina șurii, lângă urzici, îi cădeau pe spinare picuri de apă și Ștefan sorbi aerul printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
în spinarea unui buiestraș sălbatic, ce vrea să-l arunce din spinare și strigătul său fu auzit în casă și bucătăresele năvăliră afară, i s-o fi întâmplat copilașului ceva, Doamne feri, și-l văzură pe Ștefan umblând desculț prin noroi și prin bălți, cu un cârd de boboci de rață, ca niște gălbenușuri, în jurul picioarelor lui, piu, piu!, iar mai apoi ochii lor grijulii descoperiră pruritul de pe antebrațul copilului, cum îi spuneau și năvăliră asupra lui, ce-ai pățit, puiule
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
țărișoara noastră dragă, Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă, Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la Teologie Fac orice pentru chimir,numai bine să le fie. Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroi Și de dincoace de sticlă îi privim cu dezgust, noi, Cei care le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara se auzeau glasuri cristaline. Distanța mare față de cel mai apropiat oraș era un motiv temeinic pentru care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara se auzeau glasuri cristaline. Distanța mare față de cel mai apropiat oraș era un motiv temeinic pentru care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată , Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată : -În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflate Îndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
trage (pe departe) din furnica Faraon.E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pataCă nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata!Într-o bună dimineață se desprinse de convoiSub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi,Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată ,Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată :-În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflateîndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
luna de preaviz când conducerea trebuie să-ți caute înlocuitor. - Cred că nu le va conveni plecarea mea. Am muncit mult să realizez o fermă model pe județ. - Lasă că și la școală ai să obții satisfacții. Scapi și de noroaie, de dejecții și mirosuri neplăcute. - Sunt obișnuită cu ele. Am crescut lângă animale. - Bine, mai vorbim mâine despre ce vom face. Acum hai la culcare că mâine trebuie să ne sculăm devreme. - Devreme pentru tine. Pentru mine este ora normală
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
cine-o s-o-nvețe pe iarnă, cum să țese-n minune aleasă izvoarelor suflarea dantelei pe sân de mireasă. Până la vară, iarna-i prostuță de n-ai s-o înveți, nespălată va fi, cu zăpada-i murdară peticită-n noroi și bandaje de viscol turbat și îngheț. Până la vară, trebuie să-nvăț și primăvara cum să te-mbete, dar din ce, să nu știi, explozii de orgă și verde, să crezi că ți-e creanga străină, săruturi promise să-nmugure merii
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
-le simțeam furnicături și mă-nfigeam rapid la geam: vedeam locul unde-o să mă fac Actor. Ne apropiam de stație și ce să vezi: pustiu! Nu tu Operetă, nu tu Cadillac! Doar nori de praf în aer, nămeți de noroaie sub roți, basculante, căramizi. O mămăiță pune mâna la gură si jelește: - Vai maică, ăștia fărâmă tot! Uite, a culcat și Opereta! Rămân fără suflare. Mă las moale cu capul pe geam. Nu se mai face stație că intră praful
Șobolani de lux () [Corola-blog/BlogPost/338190_a_339519]
-
mine tot așa senină, Ca ale stelelor sclipiri. Nu pleca fermecătoare zână, Rămâi! De ce să pleci când plâng, De vei pleca tu tot divină, Vei fi mereu în al meu gând. Eu pentru tine un diamant pierdut, În mlaștini de noroi, de negăsit, Am fost strălucitor cândva demult, Și iată astăzi nu mai sunt! Turda august 1966 Referință Bibliografică: Influențe impresioniste / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 520, Anul II, 03 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai
INFLUENŢE IMPRESIONISTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358260_a_359589]
-
terenului. Închiderea suprafețelor stabilizate se realizează prin așternerea unei îmbrăcăminți asfaltice de tip ușor. Ca avantaj, se obține o suprafață plană de rulare ducând la îmbunătățirea substanțială a condițiilor de circulație, la eliminarea zgomotului, a trepidațiilor, precum și a prafului și noroiului. Totodată, durata de exploatare a drumurilor executate prin această metodă este de 4-6 ani, în funcție și de cantitatea de materiale existente pe stradă (piatră, balast), precum și de trafic, fără a fi necesare lucrări de întreținere anuale. Domnul viceprimar Adrian
Agenda2005-39-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284232_a_285561]
-
amendă între 500 și 1 000 de lei) l circulația autovehiculelor, ciclomotoarelor, bicicletelor și vehiculelor cu tracțiune animală pe strada A. Mocioni - pietonală (amendă între 300 și 800 de lei) l pierderile de materiale din bena/caroseria autovehiculului, depunerea de noroi de pe roți pe partea carosabilă a drumurilor (amendă între 500 și 1 000 de lei) l staționarea sau parcarea autocamioanelor sau autobuzelor pe trotuare, alei, în parcuri sau în cartierele de locuit (amendă între 500 și 1 000 de lei
Agenda2005-39-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284237_a_285566]