901 matches
-
nucleici propriu-ziși. Structura chimică a acizilor nucleici a fost descoperită în anul 1953 de către echipa de cercetători formată din Watson, Crick și Wilkins, care au primit pentru această descoperire premiul Nobel. Acizii sunt macromolecule formate din unități mai mici numite nucleotide. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotata, o moleculă glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
propriu-ziși. Structura chimică a acizilor nucleici a fost descoperită în anul 1953 de către echipa de cercetători formată din Watson, Crick și Wilkins, care au primit pentru această descoperire premiul Nobel. Acizii sunt macromolecule formate din unități mai mici numite nucleotide. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotata, o moleculă glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de uracil. Gruparea glucidică este desemnată de riboza la ARN sau dezoxiriboză la ADN. ADN-ul este format din două lanțuri de polinucleotide, iar ARN-ul este format dintr-un singur lanț. Structura primară este formată din lanțuri liniare de nucleotide, iar structura secundară dintr-o spirală dublă (dublu helix) înfășurata spre dreapta. Pasul spiralei este de zece nucleotide. Cele două lanțuri care formează dublă spirală sunt legate prin legături de hidrogen între o bază purinica și una pirimidinică : A = Ț
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
din două lanțuri de polinucleotide, iar ARN-ul este format dintr-un singur lanț. Structura primară este formată din lanțuri liniare de nucleotide, iar structura secundară dintr-o spirală dublă (dublu helix) înfășurata spre dreapta. Pasul spiralei este de zece nucleotide. Cele două lanțuri care formează dublă spirală sunt legate prin legături de hidrogen între o bază purinica și una pirimidinică : A = Ț, Ț = A, C =G, G = C. Cele două lanțuri sunt antiparalele și sunt complementare (totdeauna adenina se leagă
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și sunt complementare (totdeauna adenina se leagă de timina, timina de adenina, citozina de guanina și guanina de citozina). Structura secundară a ADN-ului poate fi de tipul B (structura descrisă de Watson și Crick, cu un pas de zece nucleotide), de tipul A (cu un pas de unsprezece nucleotide) sau de tipul Z (sau ADN senestra, a cărui elice este înfășurata spre stânga, cu un pas de douăsprezece nucleotide). Moleculă de ADN încălzita (peste 94 °C) se denaturează, cele două
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
timina de adenina, citozina de guanina și guanina de citozina). Structura secundară a ADN-ului poate fi de tipul B (structura descrisă de Watson și Crick, cu un pas de zece nucleotide), de tipul A (cu un pas de unsprezece nucleotide) sau de tipul Z (sau ADN senestra, a cărui elice este înfășurata spre stânga, cu un pas de douăsprezece nucleotide). Moleculă de ADN încălzita (peste 94 °C) se denaturează, cele două lanțuri polinucleotidice fiind separate. Dacă ulterior scăderea temperaturii are
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
structura descrisă de Watson și Crick, cu un pas de zece nucleotide), de tipul A (cu un pas de unsprezece nucleotide) sau de tipul Z (sau ADN senestra, a cărui elice este înfășurata spre stânga, cu un pas de douăsprezece nucleotide). Moleculă de ADN încălzita (peste 94 °C) se denaturează, cele două lanțuri polinucleotidice fiind separate. Dacă ulterior scăderea temperaturii are loc treptat, dublul helix va fi refăcut, însă, în cazul unei răciri bruște, lanțurile rămân separate. Sinteză ADN-ului se
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
diviziunea mitotica sau meiotica a celulei. Procesul de replicare este semiconservativ, dintr-o moleculă de ADN formându-se două molecule identice, fiecare conținând o catena „veche” și o catena nou sintetizată. ARN-ul este format dintr-un singur lanț de nucleotide (monocatenar). ARN este materialul genetic ce stochează informația ereditară la unele virusuri (Ribovirusuri, de exempliu virusurile gripal, al turbării, HIV, Ebola). Trei tipuri principale de ARN au fost identificate: ARN-ul mesager (ARNm) ce copiază informația din ADN pentru a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
genele uzuale (gag, pol, env) îndeplinesc mai ales functii regulatoare. Nu este vizibil sub microscopul electronic din cauza diametrului foarte mic. [[Fișier:HI-Virion-en-2.png|right|thumb|250px|Structura HIV-] HIV este format din 2 lanțuri scurte de [[ARN]], compuse din 9200 nucleotide precum și enzime virale, clasificate astfel: [[Fișier:Hiv gross.png|right|thumb|250px|Instalarea infecției|Gag codeaza proteinele din capsidă: p55(proteină miristilată) care este precursor pentru urmatoarele proteine :p17(matrice), p24(capsida) și p7(nucelocapsidă)precum și proteina p6. Precursorul p55
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
virală și de capacitatea imunitară a celulei țintă. Antigenicitatea acestor componenți determină diferitele moduri de detectare a anticorpilor.HIV are abilitatea de a suferi ușor mutații, in mare parte datorate erorilor revers transcriptazei, care introduce o mutație aproximativ la 2000 nucleotide. Această rată de mutație ridicată, determină rezistența HIV-ului la atacul sistemului imunitar, capacitatea sa citotoxică este crescută și poate rezista la terapia medicamentoasă]] După intrarea în corpul uman, particulele virale sunt atrase datorită tropismului către cel mai apropiat receptor
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
energie din organism. Canalele ionice dependente de un ligand funcționează prin legarea reversibilă a unei substanțe (ligand) care le deschide sau le închide. Aceste canale au de fapt un rol de receptor și se descriu canale dependente de ATP, Ca2+, nucleotizi ciclici sau proteinele G. In cazul mișcărilor pasive sau facilitate realizate numai în sensul gradientului electrochimic transportorul suferă și el modificări conformaționale reversibile prin legarea de substanța de Canalul se poate afla în mai multe stări în funcție de starea porților: repaus
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
creatinina provin din metabolismul muscular cantitatea lor crescând în distrofiile musculare sau insuficiența renală. Acidul uric (3-6 mg%) este produsul final al metabolismului nucleoproteinelor nivelul său fiind crescut în gută o boală metabolică ce se caracterizează prin creșterea producției de nucleotizi purinici, formarea de cristale de urați ce se depun în articulațiile extremităților provocând crize dureroase intense sau în căile urinare sub forma de calculi. Inhibitorii xantinoxidazei (allopurinol) reduc nivelul de acid uric. Bilirubina provine din catabolismul hemoglobinei. Se găsește în
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la granița dintre plante și animale, și până la "Homo sapiens sapiens", omul contemporan. Din punct de vedere chimic, -ul este un acid nucleic. Este o polinucleotidă, adică un compus în structura căruia se repetă un set limitat de macromolecule numite nucleotide; în acest sens, el este definit ca fiind un „copolimer statistic”: Nucleotida, ce reprezintă unitatea de bază a ADN-ului, este o macromoleculă organică (o N-glicozidă) compusă (prin policondensare) din: Pentozele care intră în structura ADN-ului sunt D-2-dezoxiriboza
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
componente „non-membranare”. Subunitățile ribozomale sunt relativ identice în celula eucariota și cea procariotă. Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
relativ identice în celula eucariota și cea procariotă. Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste organite sunt considerate a fi o remineșcență de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina). Polimerizarea ribonucleotidelor se realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’. Compoziția nucleotidică (sau secvența, ordinea nucleotidelor în moleculă) definește structura primară a moleculei de ARN. Datorită complementarității bazelor în unele regiuni mai mari sau mai mici ale moleculei de ARN, în soluție și în funcție de temperatură, prin pliere și aparierea regiunilor complementare, molecula poate capăta, formând o
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
este format din trei regiuni : regiunea 5’ netranscrisă (5’UTR - "5' untranslated region" - în engleză), regiunea 3’ netranscrisă (3’UTR - "3' untranslated region" -în engleză) și regiunea codantă. ARN-ul de transport (notat ARNt) este un ARN scurt, de 75-100 nucleotide, cu o structură terțiară „în treflă” (cu patru regiuni scurte dublu catenare și trei bucle) ce fixează un anumit aminoacid la capătul 3’ și care are o regiune specifică de trei nucleotide numită anticodon în bucla opusă capătului 3’. Acest
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
notat ARNt) este un ARN scurt, de 75-100 nucleotide, cu o structură terțiară „în treflă” (cu patru regiuni scurte dublu catenare și trei bucle) ce fixează un anumit aminoacid la capătul 3’ și care are o regiune specifică de trei nucleotide numită anticodon în bucla opusă capătului 3’. Acest ARN fixează un aminoacid pe care îl transportă și în poziționează în dreptul unui codon (prin complementaritatea codon (de pe molecula de ARNm) - anticodon (de pe molecula de ARNt) în cursul procesului de translație. ARN
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
Acidul nucleic este o macromoleculă complexă, ce conține informația genetică din celula dată. Acesta este alcătuit din mii de nucleotide. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
dată. Acesta este alcătuit din mii de nucleotide. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
complexe pe care acesta le observase în nucleu. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină). ADN-ul este cel mai complex și mai cunoscut dintre cei doi
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină). ADN-ul este cel mai complex și mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. Spre deosebire de ARN, care este monocatenar, alcătuit dintr-o singură ,panglică”, ADN-ul este
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
mai complex și mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. Spre deosebire de ARN, care este monocatenar, alcătuit dintr-o singură ,panglică”, ADN-ul este policatenar, alcătuit din două catene (panglici). O catenă de ADN este alcătuită dintr-un număr mare de nucleotide. Mai multe nucleotide formează o polinucleotidă. Fiecare nucleotidă este formată din trei componente: o glucidă cu cinci atomi de carbon denumită "pentoză", un rest de acid fosforic, denumit și "grup fosfat" și o "bază azotată". Pentoza specifică ADN-ului este
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]