4,111 matches
-
diversele metode de dezghețat frigiderul și mi-am adus aminte ceva ce mă reprezintă 1000%. Mai exact de felul în care am dezghețat eu numitul agregat, prima dată-n viață. Nu, n-am băgat foehn-ul în congelator și nici oala cu apă fiartă. Am scos animalul din priză și l-am lăsat să se dezghețe în legea lui. A durat ore, zile, săptămâni, luni, ani. Mai aveam un pic și-mi făceam rost de pensie de handicapat, ca să pot sta
Cum era să îmbătrânesc lângă un frigider by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19324_a_20649]
-
cam nervoasă, iar colegele fac deja glume proaste pe tema asta. Marți, 18 martie 127.008 Atac terorist, azi noapte, la ambasada S.U.A. din Londra: un comando de teroriste a pătruns prin efracție în ambasadă, a aruncat multă sare în oalele cu ciorbă pregătite pentru o recepție, a șifonat toate rochiile corpului diplomatic, a turnat maioneză în sticluțele de ojă ale ambasadoarei și i-a dezlipit flecurile de la săndăluțele preferate. Atacul nu a fost încă revendicat. Cică motivul ar fi încercarile
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
dezgust, noi, Cei care le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
privim cu dezgust, noi,Cei care le vom da girul pentru încă patru aniLor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”.Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moarăAlții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală.Personaje necinstite se războiesc între eleCântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele.Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fureîn politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure.Să mai fim uniți o dată, într-un glas să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
aceeași pentru toți: WOW! Nu numai pentru că înăuntru era răcoare ci și pentru că muzeul arată așa ca-n visele noastre frumoase. Cu diorame protejate cu cristal impecabil de curat, cu exponate care nu păreau, cum știam dinainte, ca scăpate din oală unei gospodine, cu explicații interactive, pază și supraveghere discretă, cu camere video și chiar bare argintii pentru a stavili entuziasmul copiilor care vor să dea cu piciorul în „lupul cel lau”. Minunat! Mă felicitam pentru alegerea făcută. Din cauza aglomerației eram
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
unde se afla răpita. Ministerul a trimis fără știrea miliției din orașul X o echipă sub acoperire care avea misiunea să recupereze fata. La poarta casei unde se afla Lica Vulpica s-au prezentat niște vânzători ambulanți cu diverse produse; oale, haine și diverse mărunțișuri. Au bătut în poartă dar nu au așteptat să fie invitați ci au intrat cam buzna. Casa cu pricina era destul de mare dar avea doar ieșirea din stradă, astfel că sarcina echipei era mult ușurată. Undeva
DON BASILIO VREA REABILITAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361256_a_362585]
-
fost asta, întrebă Elena în șoaptă cu glasul tremurând. Ascultară cu urechile ciulite la orice zgomot. Ceva le pocni în fereastră și geamul se făcu țăndări. Cei doi săriră în picioare îngroziți. Un mârtan mieună în odaia cealaltă și răsturnă oala cu lapte. - Ai uitat motanul înăuntru? - întrebă Elena înspăimântată. Dar nu termină întrebarea că ușa de la intrare sări din balamale crăpându-se în două de peretele opus. La o secundă, o flacără ca un fulger lovi perdeaua prin geamul spart
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
egale apoi lua fiecare bucată și o lipea sub forma cifrei 8, semnul infinitului... Era foarte migăloasă treaba ... După ce termina tot aluatul, lăsa mucenicii la uscat o vreme. Altădată, îi făcea doar cu o seară înainte. Punea pe foc o oală unde prepara un sirop dulce în care adăuga puțină coajă de lămâie și zahăr vanilat . Când siropul dădea în clocot, se adăugau mucenicii scuturați de făină prin cernerea lor în sită. Mucenicii erau fierți când se ridicau la suprafață. Când
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Era singura despre care trebuie să vorbim cu admirație. Tata-mare, sub vechiul regim, fusese cârciumar. Acum spăla vagoanele de tren în Gara de Nord, sperând că, într-o zi americanii vor răsturna guvernul comuniștilor și îi vor restitui toate bunurile confiscate. Tanti Oala, de fapt se numea Mărioara, dar cum numele ei nu l-am putut pronunța corect când am început să vorbesc, a rămas până la sfârșitul vieții pentru cei apropiați cu numele creat de mine. Era proprietăreasă pentru noi și cârciumăreasă pentru
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
dimineață până seara și nu îmi amintesc să-l fi văzut vreodată supărat când eram copil. O iubea și pe mami, care, veselă, se antrena și ea cu noi la toate glumele pe care el le făcea pe seama lui tanti Oala, mai mult în spate, pentru că în fața ei tremuram toți. Aceasta se supăra pentru cinci minute, timp în care ne înjura în ungurește, după care uita și se întorcea la treburile ei. În fiecare zi trebuia să măturăm curtea și să
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
numai când era o felie cu dulceață “rămâneam cu buzele umflate” uitându-mă la el cum și le linge pe ale lui cu plăcere. Singurii de care asculta orbește erau tata-mare și mami. Pe tăticu îl ignora iar pe tanti Oala o mârîia dacă îndrăznea să țipe la el când murdărea curtea. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de poarta noastră și nici să intre în curte, dacă nu era legat în lanț. Într-o seară, ne-am trezit în lătratul
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
repede în curte, unde mami l-a urmat așa cum era, în cămașă de noapte, iar eu, speriată de întuneric am alergat după ei desculță. Înainte să ajungem în fața casei, am auzit mai multe voci: tata-mare râdea ca un nebun, tanti Oala înjura pe ungurește, pentru că nu își găsea cuvintele în românește când era nervoasă, Cartuș mârîia ca un turbat, un bărbat plângea și altul agățat în gardul dintre noi și vecini le cerea să-i ajute să coboare în curtea lor
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Ne-am dat seama cu toții că, de frica lui Cartuș, s-au scăpat pe ei în mai multe rânduri. -Dacă ne furau lucrurile, ne duceau la sapă de lemn pe toți, am auzit-o pe mami dimineața vorbind cu tanti Oala. De unde bani să cumpărăm pantaloni și cămăși? Cu ce s-ar fi dus Ionel la muncă? -Ce ar fi făcut Chiranca cu cinci copii? Ar fi fost în fundul gol pe stradă, i-a răspuns aceasta. Mai speriată la ideea că
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
caisele, cireșele și corcodușele iar dacă ai să le mănânci verzi am să știu și nu am să-ți dau nimic din ce o să aduc din Ardeal. Nici când se vor coace nu ai să mănânci, mi-a spus tanti Oala când să iasă pe poartă. M-am uitat la ea lung pentru că îmi ghicise gândul. Am intrat în casă și cu barba tremurând, i-am spus lui mami: -Mă doare burta și nu vreau să merg cu tata-mare la gară
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Nu puteam accepta, chiar dacă erau ele mai bune verzi decât coapte. În fiecare zi trăiam cu frica în sân să nu cadă pe jos corcodușe sau să nu le mănânce porumbeii vecinilor. În primăvara aceea până s-a întors tanti Oala, am păzit corcodușul mai mult decât ochii mei. Din când în când tata-mare, care știa cât de mult îmi plăceau, îmi dădea câteva în secret, fără să bănuiesc că ar fi fost de la noi din curte. În fiecare seară, îl
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Din când în când tata-mare, care știa cât de mult îmi plăceau, îmi dădea câteva în secret, fără să bănuiesc că ar fi fost de la noi din curte. În fiecare seară, îl rugam pe Dumnezeu să o țină pe tanti Oala la rudele ei. Numai că, într-una din seri, când mă așteptam cel mai puțin, tata-mare ne-a spus: -Peste două zile vine Maria. Ar fi cazul să mă duc și eu la un șpriț cu colegii mei, să nu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Gogu îmi făcuse acest mic reproș, îmi frământam mintea, cam ce ar trebui să fac să-i pun iubirea lui tata-mare la încercare. Ocazia s-a ivit mai repede decât speram. A doua zi, după ce ne-a anunțat că tanti Oala o să vină acasă, tata-mare s-a întors „afumat bine”, cum ne-a spus singur când a intrat în curte. Era fericit și avea poftă de vorbă. Am coborât în pivniță și i-am adus o sticlă de bere. Mă uitam
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
cum ne-a spus singur când a intrat în curte. Era fericit și avea poftă de vorbă. Am coborât în pivniță și i-am adus o sticlă de bere. Mă uitam la el și eram liniștită la gândul că tanti Oala nu-l vede. Mama insista să intre să doarmă. Nu voia cu niciun chip și striga la noi să-i dezlegăm prietenul, pe Cartuș. După câteva minute dormea pe scaun cu sticla lângă el și cu Cartuș fericit că era
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
ar fi tăiat toată mustața, nu jumătate, în mod sigur tata-mare nu s-ar fi supărat. Eu o tăiasem jumătate, de ce s-ar supăra?“ Nu trecu mult și mami apăru cu găleata în mână. Măturase și spălase aleea asfaltată. Tanti Oala venea a doua zi, trebuia să găsească totul în ordine. -Ce a făcut tata-mare? am întrebat-o cu nevinovăție. Mami s-a oprit în loc și m-a fixat ca și cum aștepta mai mult de la mine, decât o simplă întrebare. Tăceam și
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
-l pe Cartuș de coadă, care enervat, mi-a pus repede labele în față pe piept și m-a trântit la loc pe scară, de unde fericită am strigat la mami: -Puțin îmi pasă dacă s-a supărat! Dacă află tanti Oala că ne-a făcut de râs pe stradă venind beat, o să-i tundă și restul care i-a mai rămas. -Să nu-i spui! a strigat mami speriată. Să nu fii un copil mai rău decât ești! Tata-mare te iubește
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
rămas. -Să nu-i spui! a strigat mami speriată. Să nu fii un copil mai rău decât ești! Tata-mare te iubește și mereu spune “fata noastră”, te iubește mai mult decât orice pe lume. Dacă îi faci probleme cu tanti Oala, ai să-l dezamăgești. -Crezi că mă iubește la fel de mult ca tataie Gogu? am întrebat-o pe mami cu o bucurie ascunsă. Mami a zâmbit ștreangărește în colțul gurii, lăsându-mă fără un răspuns clar. Eram fericită! Eram convinsă că
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
de la distanță nu te-am recunoscut cu mustața tăiată scurt. Pari mai tânăr și mai frumos! am continuat tot suflând din greu, pentru că nu ajungeam să țin pasul cu el. -Să știi că nu am să-i spun lui tanti Oala că ai fost așa de beat și nici despre Cartuș că a stat tot timpul ‚zlobod” prin curte și mai ales că te-a lins ieri pe față și tu erai fericit și îi spuneai “băiatul lui tata”. Aici am
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
vocea, obosit și el de drum a început: -În primul rând nu se spune zlobod. Mâine te duci la școală și vor râde copiii de tine; poți să spui legat, în al doilea rând dacă îmi tăia mustața chiar tanti Oala făceam o crimă! Pe tine nu te-am iertat pentru că nu am de ce. Nu sunt supărat pe tine! Dimineață când am răsucit o parte, a mers; când să răsucesc și pe a doua, ia-o de unde nu-i. Când m-
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
însemna că trebuia să plec la “Șosea” de fiecare dată când aveau nevoie să cumpere ceva. Primul drum îl făceam cu placere. Al doilea sau al treilea îl făceam supărată și, la dus și la întors, o înjuram pe tanti Oala, pentru că ea mă trimitea în fiecare zi de două ori cel puțin, fără să socotim plimbarea de la ora patru, când îi ieșeam înainte lui tata-mare. Dacă prima dată mă mișcam cu un cuvânt frumos, pe urmă nu mă mișcam decât
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]