56,980 matches
-
ca tatsu, era vestit -nu era sărbătoare populară, ca în fața prefecturei ,orchestra lui Aurel Iancovici-, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de ,,teatru'' toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici- ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: mă copii ,mai bine
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
trage o concluzie gravă: „Înseamnă că soarta României e în primejdie”. Acest prim volum al noii cărți semnate de Gheorghe Andrei Neagu cuprinde și frânturi din ecoul pe care evenimentele de la București l-a avut în provincie, locul unde, de obicei, nu se întâmplă nimic și anume printre trăitorii din Focșani, Panciu, Odobești sau prin comunele din împrejurimi, zone știute de autor, cu oameni cunoscuți de acesta, asupra cărora s-a îndreptat acum atenția sa, rememorând după atâția ani atitudini, fraze
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
n-ați mai fugi așa!”. Ziarist, gazetar și jurnalist la acea vreme, domnul Cornel Constantin Ciomâzgă nu a pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
scriu ultimul editorial din acest an. Impropriu spus “trebuie”, pentru că eu m-am oferit, în speranța de a vă face să zâmbiți. Problema mea este următoarea: nu pot să sufăr urările de sănătate, împlinire și fericire care se fac de obicei pentru Anul Nou sau clasicul de bon ton “Crăciun Fericit”. Nu îmi plac nici textele în care cititorii sunt îndemnați să își aloce câteva minute pentru a face un bilanț al anului care se încheie, stabilindu-și obiectivele pentru următoare
Zile și Nopți Îmbelșugate! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1488/zile-si-nopti-imbelsugate [Corola-blog/BlogPost/99754_a_101046]
-
în mozaicul etnic în care trăiesc, pentru că se bucură de stima, aprecierea și, nu de puține ori, admirația celor din jur, pentru atașamentul față de țara care i-a adoptat, pentru prosperitatea lor ca încununare a muncii desfășurate, pentru tradițiile și obiceiurile practicate. Deși Canada i-a primit binevoitoare - pentru care ei sunt recunoscători - și le-a dat posibilitatea să se integreze în ritmul alert al vieții sociale, frământați continuu de dorul de țară, românii „canadieni” păstrează vie conștiința apartenenței la națiunea
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara la noi, când știa că se întoarce tata de la muncile câmpului, să-i dea vin, și în schimb, aducea pește și raci. De obicei, racii erau un fel de bonus pentru paharele de vin ce le consuma din cinstirea pe care o făcea tata fiecărui vizitator care îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mai târziu, când eram elev în clasa a VIII-a la liceul “Nicolae Bălcescu” din Medgidia. Acolo am avut ocazia să mă bucur de plăcerile pescuitului pe canalul care mai târziu va deveni Canalul Dunăre - Marea Neagră. Asta se întâmpla de obicei duminica, dar nu în fiecare după amiază, din cauza rigorilor de la internat, unde pedagogul era mai mare decât directorul. Mă mulțumeam, desigur, cu liberul de duminică pentru a merge pe canal la pescuit. Scule de pescuit nu aveam și nici la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Cercetarea exactă, corectă, serioasă, conștiincioasă a celor doi autori, prof. Mircea Botiș, respectiv Pr. Radu Botiș, se înscrie cu o autoritate incontestabilă în rândul valoroaselor mărturii despre Maramureșul nostru de suflet, plai senin, de autentic românism, de veritabile tradiții, cutume, obiceiuri, nealterate peste vremi. Dovada clară de statornicie, de consecvență în bine, modestie, frumos și adevăr curat. După o scurtă introducere și după o incursiune în timp, în istoricul orașului Ulmeni, facem cunoștință cu repere solide ale acestui loc sacru, situat
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
cu oprire inspirată asupra componentelor naturale și a locului pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii domenii
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
ca P. Carp, Nicu Filipescu, Marghiloman și alții care vroiau să-i împiedice accesul la posturi de comandă. Cel mai înverșunat adversar a fost P.P. Carp, același om care i-a făcut mult rău și lui Mihai Eminescu. Carp avea obiceiul să spună că Take Ionescu “totdeauna pledează o cauză, niciodată nu apară o convingere”. Take Ionescu a fost campionul politicii instinctului național. În 1907 este singurul om din Guvern care vrea și cere măsuri eficace pentru îmbunătățirea soartei țăranului, susținând
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
inteligent și de cea mai bună calitate, este un eveniment așteptat și cu atât mai interesant cu cât eram chiar curioși să vedem ce mai produce acest adevărat izvor de ironie bine temperată, cultă și fermecătoare. Și, tot ca de obicei, nu ne-a dezamăgit! Era de altfel în firea lucrurilor întrucât autorul, un ironist de cea mai bună condiție, are acel respect aproape sfânt pentru calitatea operei ajunsă sub ochii cititorului, fiind în fond, în primul rând, cartea sa de
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
de obiecte de cult pascale ce constituie adevărate opere de artă - ouă încondeiate, diverse cruciulițe, costume populare românești și ucrainene, brodate cu mărgele etc. - ce țin de datinile pregătirii creștinilor din nordul Bucovinei de Duminica Învierii, cu tematica „Tradiții și obiceiuri de Paști”, a fost vernisată de colaboratorii Muzeului Regional de Arhitectură Populară din Cernăuți, organizată de directorul Oleg Kuciurean și muzeograful Valentina Bordian, care sunt plăcut impresionați de atenția sporită din partea misiunii consulare române la Cernăuți. Subtilizând colaborarea pozitivă în
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
sau de necazuri, știa să le așeze în nemuritoare versuri populare, autentice. Umorul niciodată nu i-a lipsit! De câte ori mi-a povestit despre Sebeșul de Sus, nea Mitică n-a uitat să presare în conversație zicale din lumea satului. Nici obiceiurile și tradițiile nu le-a neglijat. Acestea sunt păstrătoarele valorilor spirituale autentice ale noastre, drept pentru care, niciodată un bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
lumea satului. Nici obiceiurile și tradițiile nu le-a neglijat. Acestea sunt păstrătoarele valorilor spirituale autentice ale noastre, drept pentru care, niciodată un bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cu certitudine ele nu mai au autenticitatea și frumusețea celor din anii copilăriei lui Mitică Sinu. Își aduce aminte de farmecul sărbătorilor și de tradițiile sebeșenilor cu mare bucurie, și acum, la ce 85 de ani. Îmi povestește despre fiecare obicei în parte, de parcă le citește dintr-o carte, și toate sunt în mintea și inima lui, mai vii decât aș fi putut crede. Floriile „De Florii, mergeam în afara satului, toți copiii de la școală, împreună cu părintele Tatu, cu doamna preoteasă și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
acasă cu ramuri de salcie sfințite. Masa specifică din acea zi, trebuia să conțină, obligatoriu, pește! Postul Paștelui avea particularitățile lui: când mergeau la spovedanie, cei în vârstă, dar mai ales bătrânele, duceau părintelui două sau patru ouă, așa era obiceiul. Își amintește cum tot satul, în săptămâna dintre Florii și Paști,mergea la biserică, la spovedanie și fiecare primea cuminecătura. Tot acea săptămână, cunoscută sub numele de săptămâna patimilor, era și săptămâna curățeniilor: biserica era ca o femeie frumoasă, împodobită
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de brad și împleteau coroane, pe care le așezau la porțile fetelor ieșite de pe băncile școlii. Cele care-și găseau coroana la poartă, se puteau aștepta ca feciorii să vină la ele și să le stropească cu apă, după cum era obiceiul. Veneau apoi Rusaliile. De Rusalii,slujba de la biserică, pe lângă liturghia obișnuită conținea o rugăciune specială pentru întoarcerea cu bine a oilor de la munte. Între Paștiși Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale, mirosul îmbietor de sarmale, cârnați afumați și cartaboș, aroma cozonacului făcut în casă, toate acestea sunt lucruri pe care eu nu le pot uita niciodată” - zice nea Mitică. Multe am mai povestit cu el despre sat, și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
mereu irascibil și nu dorea să aibă probleme cu el. Nu prea agrea gașca aceasta și era dezamăgit că Gemma acceptase să rămână la petrecere și mai și exagerase în seara aceasta cu alcoolul, lucru care nu se întâmpla de obicei. Mâine va avea o discuție cu ea, căci ar fi păcat să se lase atrasă de droguri cum din păcate se întâmplase cu câtiva din grupul lor. Unul era chiar Marco care deși era un bun impresar și avea talent
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467919520.html [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
Îs cel mai tare subiect în viață la ora asta din România! - Neluța, ad’-o bere rece că nu mai pot de năduf! O plătesc eu, scri’-mă colo șa pe hârțoagele tale! - Auzi, da’ despre ce scrii mata de obicei? Culegi folclor? Scrii romane? Sau ești cu poeziile? La mine găsești de tăte! Știu să vorbesc și ca-n carte și ca pe tarla! Vezi, mata, eu am fost mecanic de locomotivă și-am cutreierat țara asta în lung și
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469515485.html [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
Beldie se băga în joc adunând astfel multe potcoave care le restituia lui Beldie pentru a avea cu ce se juca. Dar asta se întâmpla rar fiindcă nu prea aveau timp. Se încingeau și partide de oină. Participanții erau de obicei băieți care nu aveau vite la pășune ci veneau doar pentru asta pe câmpul unde era ciurda. Mai rar se juca fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
vorbească cu tine. Mergi, te rog! Eu rămân cu doamna Iuliana... - Desigur! Am plecat, se învioră Eugen zâmbind. - Vă rog frumos! Nu sunt „doamna Iuliana” pentru dumneavoastră... Puteți să-mi spuneți pe nume... Fratele meu, Iustin, îmi spune Iulia, de obicei... Puteți să folosiți și... - Poate că da, poate că nu, răspunse Laura râzând. Să vedem dacă ne înțelegem. Tinu mi-a spus că suntem de aceeași vârstă, născute în același an. Mă înțelegi? - Ah, da! Sigur că înțeleg și chiar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1432078283.html [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
cele două Americi. Lecție deschisă pentru elevi și public. • Sâmbătă, 16 aprilie, orele 10:45-12:00-Examen în cadrul concursului Cangurasul (Le Petit Kangourou des mathematiques), clasele I și a-II-a. • Sâmbătă, 16 aprilie la ora 14:15-Întâmpinarea Paștelui și a Învierii Domnului. Obiceiuri populare, semnificații, expoziție de icoane și ouă încondeiate. Cântece și poezii recitate și compuse de elevii școlii Junimea Română din Montreal. Invitați speciali de la Scoala poloneză din Montreal. Intrarea este liberă la toate activitățile școlii. Orarul cursurilor este disponibil pe
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Spectacolul_primaverii_la_montreal.html [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
ar fi cedat, cu timpul, vreunei ispite, numai că, visul său îl împiedica să se lase abătut din cale! La un moment dat apelă la niște copii ca să-i îndrume clientela spre cabinet, însă aceștia, nesimțiți cum sunt ei de obicei, după ce își cumpărară, din banii primiți, gumă și cronțănele cu pokemoni, uitară cu totul ce aveau de făcut și își continuară bătăile cu miorlăituri cum știau din filmele cu ninja. Disperat, dădu mai apoi un anunț la mica publicitate: „mulțumesc
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]