3,917 matches
-
o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare sau o sinucidere lentă dacă neamul nostru s-ar îndepărta de Dumnezeu. Virusul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sălcie. Apoi, înspre Păun, se află un deal din care pe vremuri cei din satul Vlădiceni scoteau sare. ― Sare într-un deal din preajma Iașilor?! Mare minune! - și-a exprimat mirarea învățătorul. ― E drept că sarea nu era ca cea de la ocnele cele mari, dar cei din sat o foloseau pentru vite. Eu te-aș întreba: cine a avut curajul să așeze un han tocmai în cuibul lotrilor? - a întrebat țârcovnicul. ― Apoi, cum spunea camaradul meu, hangiul nu era unul oarecare. Nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mult prea dulce. Îl făcea să se gândească la Oklahoma, la oamenii locului și la ce-ar fi fost dacă ar fi rămas acolo. Apoi Spade merse un pic prea departe - un cântec în tremolo despre un tip dus la ocnă pentru o crimă pe care n-o comisese. Îl făcu să se gândească la prețul pe care fusese nevoit să-l plătească pentru a ieși basma curată. În 1931 Lizard Ridge din Oklahoma era un oraș de provincie pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Așa că el fura fiindcă se temea de Desmond, fiindcă se temea de reverend, fiindcă se temea să-i mărturisească mamei, de frică să nu-i spună tatălui lor, care l-ar fi omorât pe Des, iar apoi ar fi înfundat ocna și i-ar fi lăsat pe ei la mila zgârciobului de comitet director al serviciilor de caritate presbiteriene. La un metru optzeci și un pic peste cincizeci de kile, Mal devenise Fantoma din San Francisco: lustruia burlane și desfăcea închizătoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de șase ani bați mingea și nu știi s-o bați! De ce zâmbești, ființa lui Dumnezeu, de ce rîzi? Nu-nțeleg zîmbetul! Am făcut eu vreun spirit? Îți dau o palmă de te dau cu capul de toți pereții! Intru-n ocnă pentru tine, ființa lui Dumnezeu! Și-apoi începui să-i imit gesturile repezi și sacadate. Îi dădui un pumn scurt lui Nicu Marineseu în umăr, după care începui să-l împing cu burta în toate părțile, strigîndu-i așa cum făcea Cioc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-i dea nici o explicație: ― Moscu, la mijloc! ― Dar de ce, don' profesor, că nu mi-a prins mingea nimeni?! ― Ființa lui Dumnezeu, înțelege odată.... la mijloc, că-ți dau o palmă de te dau cu capul de toți pereții! Intru-n ocnă pentru tine! Moscu n-a avut ce face și a trecut la mijloc, între Matei Păunescu și Traian Paraschivescu, care, ca să se răzbune, și-au bătut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de ploaie, îl îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vii, Din curcubeu ne facem punte Spre lumi de cânt și armonii. Ne punem gândul într-o carte, Cuvinte adunăm din vis, Trăi-vom chiar și după moarte Prin versurile ce am scris. GABI NEGULEI M-am născut în orașul Ocna Sibiului unde mi-am petrecut primii ani din viață alături de bunica din partea tatălui, Victoria Negulei. Bunica mia rămas în suflet ca o icoană sfântă. Mă sfădea, mă chema la masă, mă punea la culcare vorbind în versuri. Am urmat școala
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
corespund epocii noastre și nu e adevărat că literatura care se face acum nu-ți mai vorbește despre nimic frumos, deși e adevărat că a apărut în culturile Occidentului, care au dat mari valori în secolul trecut, un lirism al ocnelor și al viciilor de tot felul, așa-zișii "sfinți" și "martiri" ai răului, care pot îndreptăți sentimentul că stăm prost dacă s-a ajuns să se cadă în genunchi în fața creației literare care nu caută, în mod premeditat, nici o rază
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
găsită pe câmp și care li se păruse a fi Încă proaspătă. Plictisit, adjutantul pusese să li se ia amprentele și amenințase: „Dacă mai Îndrăznește cineva din sat să vâneze, voi toți o să faceți pușcărie. Țineți minte! O să stați la ocnă mai mult decât pentru viol cu omor!”. Nenorocirea plutonierului adjutant n-avea să i se tragă de la mărinimia lui, iar el n-avea să afle nicicând de la ce ori de la cine, căci urma să fie ucis scurt și fără vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zvântată. Și toate acestea se petreceau Întruna, la răstimpuri de câte un ceas. Când venea timpul transportării copiilor În remorca unui camion - faptă pentru care În zilele noastre s-ar putea lua condamnări de către cei răspunzători de ani mulți la ocnă - Zidaru le ajuta pe fete să se urce pe roată și apoi să se salte peste oblonul Înalt, din lemn. Cu acest prilej, Își proptea palmele pe bucile lor sau, În glumă, le Împingea cu capul și-și vâra nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scrie versuri care să glorifice vremurile noi, numai că poetul autodi dact din Ilfov a răspuns cu demnitate: ‐ În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul! La nici trei săptămâni de la intrarea sa pe poa rta lagărului de la Ocnele Mari, la 8 iulie 1959, poetul se stinge de durere și amărăciune, fiind înmormântat, după unele mărturii, sub un măr „pentru ca trupul lui să nu mai poată fi aflat niciodată”; după alte mărturii, coșciugul acestuia s‐ar fi pierdut nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
stinge de durere și amărăciune, fiind înmormântat, după unele mărturii, sub un măr „pentru ca trupul lui să nu mai poată fi aflat niciodată”; după alte mărturii, coșciugul acestuia s‐ar fi pierdut nu se știe pe unde, în drumul de la Ocnele Mari, spre Govora. Din documentarul „Scriitori întemnițați la Ocne le Mari”, de Constantin Poenaru, publicat în Info‐Puls nr.639, 22 septembrie 2005, Râmnicul Vâlcea. A VENIT ASEARĂ MAMA A venit aseară mama Din sătucu‐i de departe Să‐și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mărturii, sub un măr „pentru ca trupul lui să nu mai poată fi aflat niciodată”; după alte mărturii, coșciugul acestuia s‐ar fi pierdut nu se știe pe unde, în drumul de la Ocnele Mari, spre Govora. Din documentarul „Scriitori întemnițați la Ocne le Mari”, de Constantin Poenaru, publicat în Info‐Puls nr.639, 22 septembrie 2005, Râmnicul Vâlcea. A VENIT ASEARĂ MAMA A venit aseară mama Din sătucu‐i de departe Să‐și mai vadă pe fecioru‐i Astăzi „domn cu multă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se doar cu lemnul dughenii la care s-au adăugat șindrila și cuiele date pomană de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vodă (Lupu) „tâmplându-să a să rădica Constantin (Șerban) vodă cu oști ungurești și cu cazaci și au venit aici, în țară,...Și atuncia găsi și Vasilie Geanalăul vreme și prilej...și...au mărsu la vistiariul domnescu și a țărăi în Ocnă și au făcut mult jacu în banii domnești”. Dar cum Dumnezeu nu bate cu bățul, i s-au întors lui Geanalău toate în rău. Îmi aduc aminte de asta. Am citit ce spune Istratie Dabija vodă la 1 mai 1662 (7170
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Constantin vodă și-l goniră, prinsără și pre Vasilie Geanalăul...și pentru jacul acela...s-au luat aceste casă și dughene și alte ce-au mai avut toate pre samă domnească... Și încă neplinindu-să banii domnești ce jacuise el din Ocnă...i s-au tăiat și capu”. Mai departe, Istratie Dabija vodă spune că acele case le-a dăruit „Cinstit și credincios boiarenul nostru Stamatie ce-au fost postelnic mare... datu-i-am...nește casă gata și cu loc cu tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ei acele dughene care au fost luate de vodă și dăruite lui „Stamatie postelnicului mare”? Mai întâi, aceste neamuri ale „Geanalăului” spun: „Și cîndu au vinitu Constantin (Șerban) vodă aicea în țară al doilea rîndu i-au dat...cămărășiia la Ocnă. Deci deacă au mărsu la Ocnă el au luat niște bani domnești...și deacă s-au așădzat Ștefan (Lupu) vodă la scaun, prins-au pe Geanalău; deci pentru vina lui i-au tăiat capul, iar pintru banii cei domnești au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
luate de vodă și dăruite lui „Stamatie postelnicului mare”? Mai întâi, aceste neamuri ale „Geanalăului” spun: „Și cîndu au vinitu Constantin (Șerban) vodă aicea în țară al doilea rîndu i-au dat...cămărășiia la Ocnă. Deci deacă au mărsu la Ocnă el au luat niște bani domnești...și deacă s-au așădzat Ștefan (Lupu) vodă la scaun, prins-au pe Geanalău; deci pentru vina lui i-au tăiat capul, iar pintru banii cei domnești au luat Ștefan vodă acele dugheni și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Să știi tu că pe aici trece și Drumul mătăsii, ce vine prin Vadul łuțorei și intră în târgul Iașilor prin rohatca (vama) łuțorei... În cele din urmă, iată-ne pe Ulița Chervăsăriei. Răsuflăm ușurați. Parca aș fi muncit la ocnă, așa mă simt de ostenit. După un timp de odihnă care mi s-a părut cam scurt, bătrânul reia vorba: Ar fi bine să intrăm pe cele două uliți ce țin Carvasaraua (Chervăsăria) ca într-un clește. Dacă sfinția ta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou, care le-au fost cumpărat de la Cozma egumen de Ocnă”. Cele danii descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de seamă, de vorbești așa în parabole. Numai dacă sfinția ta are o țâră de răbdare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o morișcă, bătrânul și-a rotit privirea pe bolta cerească. Dragule, tare mă tem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]