967 matches
-
capătul de jos al Scării, fiind singurul îmbrăcat în veșminte arhierești din întreaga procesiune. Pe peretele exterior sudic al pridvorului se află un rând de patru medalioane cu monahi (printre care și starețul Isaia). În pridvorul bisericii se află, sub ocnița tabloului votiv, piatra de mormânt a episcopului Macarie, cel care a înscris în file de letopiseț povestea anilor de domnie ai ocrotitorului său, Petru Rareș, precum și lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu. Ambele au fost aduse aici, potrivit tradiției
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
vest cu raionul Chelmenți, în partea de nord cu raionul Kameneț-Podolsk și cu raionul Nova Ușiția din regiunea Hmelnițki, în partea de est cu raionul Moghilev-Podolsk din regiunea Vinița și în partea de sud cu raionul Briceni și cu raionul Ocnița din Republica Moldova. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru. Raionul Secureni este frontieră de stat cu Republica Moldova, aici funcționând 4 puncte de trecere a frontierei: În raionul Secureni funcționează 5 întreprinderi industriale, dintre care patru produc
Raionul Secureni () [Corola-website/Science/308229_a_309558]
-
reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 249 metri, în partea de sud a raionului Secureni, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova (mai exact cu raionul Ocnița). De această comună depinde administrativ satul Mendicăuții Noi. Localitatea Mendicăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima mențiune documentară a satului datează din anul 1533. Până în 1711 a făcut parte
Mendicăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308230_a_309559]
-
alții. Înființarea Creditului Minier a constituit un exemplu pentru constituirea altor societăți inginerești, ca IRDP (Industria Română de Dezvoltare Petrolieră și altele). Societate a obținut inițial concesiunea terenurilor petrolifere ale statului din județul Dâmbovița: la Moreni, Ochiuri, Runcu, Viforâta, Gura Ocniței, etc. În acea perioadă, industriile extractive de minereuri și în special de extragere și prelucrare a petrolului, erau aproape complet sub controlul marilor companii miniere internaționale, din Statele Unite ale Americii, Franța, Belgia, Germania, Olanda, etc.
Creditul Minier () [Corola-website/Science/307588_a_308917]
-
Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite pe baze poligonale înalte. Intrarea în biserică se face prin două uși aflate pe laturile de nord și de sud ale pridvorului și
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor. Soclul bisericii este din bucăți mari de piatră cioplită. Cele trei abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici. Acoperișul este înalt, cu rupere în pantă, se prelungește deasupra absidelor și formează o streașină largă, specifică zonei din preajma munților. El este învelit cu șiță de brad. Interiorul bisericii este luminat prin șase ferestre: câte una pe fațadele laterale
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
și încă una în axul absidei altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropnița), naosul și altarul. Pridvorul deschis are patru arcade mari terminate în arc frânt, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
o turlă octogonală deasupra naosului. Zidurile sunt susținute de 9 contraforturi (două în colțurile dinspre vest, câte trei pe laturile de nord și de sud și unul mic în axul absidei altarului). Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult se face prin două uși dispuse pe laturile de nord și de sud ale pridvorului, cu ancadramente de piatră terminate în acoladă. Cea din partea de nord a fost închisă însă. Ferestrele sunt largi și au
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Deceneu, Comosicus și Coryllus. Este posibil, deci, de a-l considera un rege domnind în ținuturile de deal și munte ale Olteniei (și Banatului?). El poate fi un predecesor al acelui basileas Thiamarkos cunoscut din inscripția de pe fragmentele ceramice de la Ocnița.
Cotiso () [Corola-website/Science/302113_a_303442]
-
cu discuri și un nou șirag de teracote în formă de frunze de stejar stilizate. Turla se sprijină pe două baze: prima pătrată și a doua stelată, cu 12 colțuri și 24 de fețe. Fiecare față a bazei conține o ocniță alungită, având în interior un disc ceramic colorat. Turla propriu-zisă are formă de prismă cu 12 laturi, toate decorate cu o ocniță alungită și separate de o coloană semicirculară. Opt fețe din cele 12 sunt oarbe, în restul de patru
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
pătrată și a doua stelată, cu 12 colțuri și 24 de fețe. Fiecare față a bazei conține o ocniță alungită, având în interior un disc ceramic colorat. Turla propriu-zisă are formă de prismă cu 12 laturi, toate decorate cu o ocniță alungită și separate de o coloană semicirculară. Opt fețe din cele 12 sunt oarbe, în restul de patru fiind tăiate ferestre înguste și alungite. La partea superioară a celor 12 fețe ale turlei se află trei șiraguri de teracote, două
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
Snagov, Biserica domnească din Târgoviște etc.), fațada bisericii a fost împărțită în două registre separate de un brâu median continuu încadrat între două rânduri de cărămizi. În registrul superior, pereții bisericii sunt decorați cu două rânduri de arcade asemănătoare cu ocnițele tradiționale. În registrul inferior, există doar un singur rând de arcade care înconjoară biserica până la pridvor. Biserica este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar. Pridvorul are o boltă semisferică și trei ferestre
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
reprezentat de chenarul în muluri al ușei de la intrarea dinspre sud și ascuțirea în arc frânt a arcadelor interioare. Cele două turle, larg deschise, cu un brâu la bază în interior, circular și cu profil rotund, cu o friză de ocnițe în exterior, deși construite în stilul artei bizantine se termină cu cupole turtite, tipic otomane. Pentru arta barocă, reprezentativ este iconostasul înalt, catapeteasma restaurată în secolul al XIX-lea cu elemente sculpturale în stil baroc, în floralii aurite, fiind bogat
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
interior și poligonale în exterior, fiecare absidă având câte trei ferestre. Edificiul este înconjurat de un brâu torsadă de piatră, încadrat de câte o friză ornată de frunze sculptate în relief. În registrul superior se află câte două rânduri de ocnițe, cele de sus fiind mai mici decât cele de jos. Zidurile exterioare sunt sprijinite de șapte contraforturi, care nu se înalță niciodată deasupra brâului median. Ușile și ferestrele sunt construite în stil gotic, cele mai mici fiind încadrate de o
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
octogonale aflate deasupra pronaosului și naosului și construite pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turle se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată). Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În pridvor se intra prin două uși laterale amplasate pe laturile de nord și de sud, având chenare dreptunghiulare
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
lipsea cu totul. În perioada 1910-1911, clădirea egumeniei a fost restaurată de arhitectul Gheorghe Lupu. Cu această ocazie, s-a refăcut acoperișul și s-a completat partea superioară a zidăriei de sub streașină (care a fost decorată cu un șir de ocnițe din cărămidă aparentă), s-au construit două foișoare cu scări de acces la cele două intrări principale și s-au efectuat unele reparații interioare. Istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu, analizând articolul publicat de arhitectul restaurator în "Buletinul Comisiunii monumentelor
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
(în ; n. 6 noiembrie 1936, Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova - d. 18 aprilie 2003, Moscova, Rusia) a fost un actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean. Printre filmele regizate de el amintim "Poienile roșii" (1966), "Lăutarii" (1971), "Șatra" (1975), "Gingașa și tandra mea fiară" (1978), "Anna Pavlova" (1983) și
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
1978), "Anna Pavlova" (1983) și "Luceafărul" (1986). A fost declarat drept „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”. s-a născut la data de 6 noiembrie 1936, în satul Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperișul bisericii este în patru ape, cu pante repezi și streașină largă. Sub cornișă se află două rânduri de ocnițe, două din rândul de sus corespunzând uneia din rândul de jos. De-a lungul edificiului, se află o decorație formată din cărămizi smălțuite și discuri policrome cu bumbi. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre: două ferestre
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
a jurnaliștilor și a presei libere. La 25 ianuarie 2009, Partidul Liberal Democrat din Moldova a organizat o întrunire a cetățenilor din orașul Lipcani pentru urgentarea deschiderii punctului vamal Lipcani-Rădăuți Prut. La adunare au participat locuitori din raioanele Briceni, Edineț, Ocnița și Dondușeni, care și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că autoritățile nu întreprind demersurile necesare pentru darea în exploatare a podului peste Prut, ceea ce creează dificultăți de circulație pentru circa 100 000 de cetățeni din raioanele de nord ale Republicii Moldova
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
în amestec cu cărămidă pisată. La începutul secolului al XX-lea, pereții de deasupra soclului au fost restaurați cu piatră alternând cu cărămidă. Bolțile și pandantivii sunt executate din tuf calcaros. La partea superioară a navei sunt două șiruri de ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]