852 matches
-
ațipește, nu doarme Cel care păzește pe Israel. Domnul e Păzitorul tău, Domnul e umbră șocrotitoareț de-a dreapta ta.” (t.n.) Prin paralelismul în care se află cu ŠÄmQr, metaforă umbrei - nelipsita și protectoare - potențează și mai mult semnificația de „ocrotitor” care este cea de bază aici la acest nume. Semnificație de bază: ocrotitor statornic (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.16.5. Țór: „Dumnezău” (SC); „Dumnezeu” (Blaj); „Dumnezeu”, „ajutorul” (Ps 18,14) (BVA); „Stâncă” (G-R); „tăria” (BS); „Stâncă” (C); - (LXX241); „Petra” (Vg
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
alt sinonim al lui Țór, ’e>en „piatră”, apare în discursul testamentar al lui Iacob (Gen 49,24), unde Dumnezeu este numit Ro‘eh, ’E>en Yiœer"’Ql, „Pastorul, Stâncă lui Israel”. Semnificații de bază ale acestor metafore: sprijin invincibil, ocrotitor sigur. 3.1.16.6. Ro‘eh: „paște-mă” (Ps 22,1), „Cela ce paști” (Ps 80,2), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48,15) (SC); „mă paste”, „Cela ce paști” (Ps 79,1), „Cela ce ma hrăneaște” (Gen 48
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a văzut pe Tatăl” (În 14, 9). Și în Vechiul Testament Dumnezeu este numit uneori Tatăl poporului israelit 250. Această paternitate este efect al alegerii și al răscumpărării din partea lui Dumnezeu, iar termenul e folosit pentru a arăta iubirea și grijă ocrotitoare a lui Dumnezeu. Isus însă nu-l numește pe Dumnezeu „Tatăl lui Israel”, ci ho pater, „Tatăl”, pater mou, „Tatăl meu” și, uneori, pater hymÄÎn, „Tatăl vostru”, după cum am arătat mai sus. Redând rugăciunea lui Isus din Getsemani, Evanghelia după
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
română prin „Vrednic de crezare/de încredere”; la cele biblice, care au în componență numele generic, se va adăuga și „Dumnezeul...”. 4.1.22. ′"fi: (2.1.11.6.) și ŠomQr (3.1.16.4.), când au semnificația de „Păzitor”, „Ocrotitor”. 4.1.23. Nór (2.1.12.3.) și ’Ar (3.1.13.2.), respectiv tò phÄÎs (3.2.2.15.2.). Metaforă universală a luminii folosită pentru Dumnezeu poate fi înțeleasă în multe feluri; totuși, contextul sugerează mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
apare și cu pronume sufix. 4.2.8. Mawl" (2.1.7.4.), Wal (2.1.7.5.) și Go’el (3.1.16.2.) sunt toate trei nume împrumutate din realitatea socială pentru a exprima faptul că Dumnezeu este ocrotitor, deoarece față de credinciosul sau își asumă rolul unui suzeran (în cazul numelor coranice) sau al rudei apropiate și puternice care veghează la drepturile celor asupriți sau căzuți în robie din neamul sau (numele biblic). În limba română se poate întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
rolul unui suzeran (în cazul numelor coranice) sau al rudei apropiate și puternice care veghează la drepturile celor asupriți sau căzuți în robie din neamul sau (numele biblic). În limba română se poate întâmpla să fie traduse la fel, cu „Ocrotitor”, „Oblăduitor”, deoarece metaforele respective fie sunt rezistente la transfer, în lipsa unei realități sociale analoage la vorbitorii acestei limbi (în cazul lui Go’el), fie permit o traducere fidelă, dar prea tehnică: „Suzeran” (pentru Mawl" și Wal), fapt pentru care se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu aceeași vocabula, ci cu acel termen care îi transfera cel mai bine semnificația contextuala. Aici am putea adăuga misteriosul nume coranic Œamad (2.1.7.6.), daca din multitudinea de semnificații propuse pentru el o alegem pe aceea de „Ocrotitor veșnic” (cf. Arberry, „the Everlasting Refuge”). 4.2.15. al-Naœr (2.1.11.5.) se apropie și el de paráklQtos (3.2.2.14.3., 3.2.3.2.) prin semnificația de bază „ajutător”. 4.2.16. H"d
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
locuitori, adică aproape jumătate din populația statului Queensland, centru bogat și cosmopolit, se află la câteva grade de Tropicul Capricornului 372. O dimineață Însorită și caldă, parfumată de miile de flori ce atârnă grațios din copaci sau surâd gingaș În stratul ocrotitor al humei, ne Îndeamnă la promenadă. Cu o vestimentație ușoară coborâm la recepție pentru Întâlnirea cu ghidul local, o femeie matură, Îngrijit Îmbrăcată, subțirică și simpatică, de origine olandeză. După urările de bun venit, suntem invitați În autocar. Șoferul, un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
răspund n-ar fi deajuns O viață-ntreagă. E poate adâncul castaniu Lucind sub gene? E zâmbetul pe care-l știu De-atâta vreme? Sau poate-ntâiul fir de-argint Poznaș, mă cheamă? Copilărescul tău alint, Soție-mamă? Sau pasul tău ocrotitor Topit în spume, Când versuri noi se-ncearcă-n zbor Să iasă-n lume? Sau lung simțite despărțiri - ca-ntăia oarăSlujind obșteștii fericiri Din zori în seară? Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă (...). De fericit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră”, CL, 1982, 9; Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu ocrotitor: George Almosnino, VR, 1984, 5; Grigurcu, Existența, 381-383; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 278-280; Roxana Sorescu, Între mărturisire și tăcere, LCF, 1995, 38; Dicț. scriit. rom., I, 60-61; Constantin Abăluță, George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
asumat cu luciditate, tristețea și melancolia rămânând stări pasagere ale unui univers afectiv echilibrat. Țara cailor, La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
nume care a dat termenul de valid și mai apoi au asimilat-o zeiței lor Salus = sănătatea. Pentru ca starea de conștiință responsabilă să fie maximă, jurământul îi cheamă în preajmă ca martori „pe toți zeii și zeițele“, prezența spiritelor supreme ocrotitoare și vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei, soția lui Zeus, pentru a stârni și menține dorința Olimpianului. Era slujită de 1000 de hetaire, curtezane a căror ocrotitoare era. Tot sub protecția ei erau și hierodulele preotese ce practicau prostituția sacră în temple. Aphroditei i s-au ridicat numeroase temple în Grecia și în alte ținuturi, cele mai cunoscute erau cel din Corint, clădit pe o stâncă de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întâmplat ca și prostituate de rând să devină curtezane, amante, concubine, regine, soții. Și din aceste perspective se nuanțează înțelegerea condiției femeii în societate. De-a lungul timpurilor, femeile libertine (curtezane, concubine, amante, prostituate comune) au avut ca modele zeitățile ocrotitoare: Inanna, Ishtar, Aphrodita, Venus etc., hetairele în Grecia, meretrices sau meretriculae în Roma, meretrices onestae în Italia Renașterii, hua în China, cadânele în Turcia, gheișele în Japonia, metresele en titre în Franța, Germania, Anglia etc. Acestea din urmă erau membre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șir de zile de arșiță și uscăciune, deoarece pământul a început să se crape. Ceea ce usucă și mai tare. După cum i-a dat de știre încă de ieri Mama Grâului, astăzi la amiază se vor aduna cu toții în Casa Mumelor Ocrotitoare să le aducă daruri și să se roage lor pentru ploaie; pentru ploaia pe care o așteaptă tot satul, pe care o cere iarba de vite din pădurea rară de câmpie, semănătura de grâu din câmpul de lângă sătucul lor din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe care le râșneau pentru pâine, dar și paiele pentru foc, pentru acoperișul caselor, adăpostul vitelor și pentru întărit cărămizile din chirpici. Așezarea are numai câteva case, cam câte degete sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a fost dată cât mai bine și cu folos pentru toți. *** În casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână nefolosit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
viață depindea de ele. Pentru această faptă, oamenii așezării i-au spus în continuare Aparu, dar mai puțin în glumă și cu mai multă îndreptățire. Și au învățat, o dată cu acest prim pas către neatârnare față de toanele firii și ale Mumelor Ocrotitoare, că nu poți aștepta totul de la ele și mai trebuie ca și Omul să facă ceva, cu capul și cu mâinile lui. Numele acelui pârâu, Obârșia, devine astfel simbolul "începuturilor". 1 Botzan M., Cursul și terasele Dunării Inferioare (probleme de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
tind să combine trăsături uraniene cu simbolurile care fac referire la această a doua funcție (Îi sunt caracteristice spicele, mănunchiul de fulgere și taurul; pasărea lui sacră este vulturul). Baalshamin primește epitete care Îl desemnează ca mare zeu, milostiv și ocrotitor (hypsistos, epekoos); acestea Îl arată ca pe un zeu mult mai prezent În devoțiunea populară decât Îndepărtatul Bel. În panteonul compozit de la Palmira figurează și Bel-Hammonxe "Bel-Hammon", un zeu În mod sigur analog cu Baalxe "Baal"-Hammon din tradiția feniciano-punică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
evidentă transpunere și Înlocuire a rolului absolut al Eleusisului În tradiția mitică și al clerului său În realitatea istorică. Dar dacă exemplul atenian este unul extrem, oricum fiecare cetate Își păstra cu gelozie autonomia și se distingea printr-o zeitate ocrotitoare proprie, prin sărbători și calendar propriu, În funcție de care Își organiza În libertate deplină culturile publice. Însă zeii panteonului erau mereu aceiași și comune erau și povestirile mitice, ca și formele rituale. Nu puține sărbători purtau același nume În cetăți diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Atena" guvernul statului avea drept model familia, la Sparta cetatea Însăși Înlocuia familia În educarea fiilor. Hestiaxe "Hestia", zeița vetrei și vatra Însăși, este centrul de referință și de unire al casei dar, În același timp, căminul, vatra statului și ocrotitoare a ansamblului social. Cu toate acestea, procesul prin care cetatea și-a Însușit ceea ce aparținea familiei nu a fost lipsit de suferințe și a cunoscut conflicte, reflectate și de tradiția mitică, ce nu au fost niciodată potolite. Confruntarea dintre Creonxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
speranță mai bună” (Cicero, De legibus, II, 14, 36). La fel, În Samotracie aleargă În număr mare soldați și negustori, În special romani și italici, ca să obțină din celebrarea riturilor secrete ale misterioaselor zeități cabirice, conturate În această perioadă ca ocrotitoare ale navigației, garanții și protecție Împotriva multiplelor riscuri ale unei existențe În mare parte Încredințate norocului și amenințate de atâtea primejdii, mai ales pe mare. În timp ce În diferite localități ale lumii grecești unele culte antice restaurează sau introduc și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în care, după cum se știe, reprezintă elementul fără de care Taina Euharistiei n-ar putea avea loc. Este, deci, elementul care ne leagă de transcendent prin excelență, mărturie fiind, în plus, atât numeroasele sărbători ale vinului cât și cultul unor sfinți ocrotitori ai viticultorilor. Mai este, de asemeni, elementul cu ajutorul căruia putem măsura gradul de atașament față de tradiție, față de o anume "art de vivre", astfel, acolo unde apare, vinul unifică nu doar epocile și civilizațiile dar și spiritele. El ritmează existența noastră
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
însă odată cu Revoluția franceză, iar podgoriile sunt laicizate în întregime la începutul secolului al XIX-lea. Însă în simbolistica profundă care asociază "sângele strugurilor" cu liturghia, Bi'serica se identifică cu civilizația vinului. Această tendință se manifestă în cultul sfinților ocrotitori ai viticultorilor. Capitolul III VINUL ȘI SFINȚII SĂI Nu există meșteșug mai ciudat decât acela de a trăi din roadele viei... E de-ajuns o brumă de primăvară, puțin mai multă ploaie sau o secetă puternică, venirea unui stol de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]