4,587 matches
-
unor mari corporații occidentale, atât în presa scrisă, cât și în cea audio-video, librăriile și punctele de desfacere mass-media au fost transformate, dintr-o pluralitate de mici întreprinderi, într-o pluralitate de rețele de desfacere, iar marele capital își continuă ofensiva. Reacția micii burghezii postcomuniste a fost, de asemenea, de natură politică, ea acuzând deopotrivă politicienii și patronatele pentru înăbușirea libertății de expresie a jurnaliștilor. Conflictul a luat proporții internaționale mai ales datorită formulării politice care i-a fost asociată. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o cifră de afaceri de doar două ori mai mare decât a sectorului privat și realizează pierderi de 14.000 miliarde de lei (INS, 2001). Câteva noutăți semnificative apar în această perioadă de glorie a capitalului autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are loc o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aducerea lor pe piață. Odată ajunși pe piață, ei fie se orientează către nișe specializate ale pieței, unde rămân la dimensiuni nesemnificative la nivel național sau regional, fie sunt scoși de pe piață - prin faliment sau prin achiziționare de către capitalul străin. Ofensiva capitalului occidental este, la rândul său, susținută politic, inițial mai ales prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al rețelei de instituții politice regionale în care România este cuprinsă și care evaluează tranziția. După 1999 însă, când România începe negocierile de aderare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care capitalul occidental le dă, începând cu 1997, capitalului național se întind pe aproape un deceniu, ele nefiind încheiate nici acum. Iată o bună dovadă a rezistenței înverșunate pe care a opus-o, pe toate căile, capitalul național în fața acestei ofensive. Este ușor de observat că această rezistență a fost cu atât mai mare cu cât atacul viza o țintă mai importantă în structura de rezistență a capitalului național. Supraviețuirea capitaliștilor români depindea de supraviețuirea câtorva instituții fundamentale ale noului sistem
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost cel de al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor occidentali și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor de finanțare ale capitalului național. Dintre toate sursele de finanțare de către stat a capitaliștilor români, cea mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost cel de al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor occidentali și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor de finanțare ale capitalului național. Dintre toate sursele de finanțare de către stat a capitaliștilor români, cea mai importantă s-au dovedit a fi arieratele (World Bank, 2004), ele reprezentând mai mult de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru menținerea BCR, cea care deținea singură aproape 40% din piața bancară românească, în proprietatea statului, dar privatizarea ei a devenit condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea CEC, în 2005-2006. A treia direcție prioritară a ofensivei externe a fost întărirea pieței interne. Primul instrument de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, ca și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un prilej de reluare, după decenii de cenzură oficială, a preocupărilor interbelice de identificare și definire a notelor caracteristice spiritualității românești. Scrisă în deceniul șapte, cartea lui H. poartă, pe de altă parte, amprenta acelui timp, amestecând, în secțiuni precum Ofensiva frumosului, subtilele teorii despre artă ale lui Baudelaire și Valéry cu citate din Marx și ideile lui Malraux cu ideologia partidului unic. Volumul Geografii spirituale (1973) consacră pe deplin ideea de „muzeu imaginar” și deschide, pentru prima oară în critica
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
extraestetice. Mobilizându-se pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L. a adoptat la rându-i o tactică ofensivă, sacrificând uneori nuanțarea în favoarea clarității mesajului. Într-un articol intitulat Revizuirea revizorilor, Răzvan Voncu opinează tranșant: „Ca atare, cu toate sforțările (penibile, dacă ne gândim că Gheorghe Grigurcu a scris peste treizeci de articole împotriva lui Nichita Stănescu!) ale demolatorilor
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
era o prostituată faimoasă în epocă, frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante: „poetul și câinele gherasim luca urlă în mijlocul străzii / câinele ăsta e un câine de valoare / îi vom transmite felicitările noastre / și îi vom da locul al 3642-lea în literatura
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Ființa se întrepătrunde cu Non-ființa”, opera exercită asupra cititorului, prin lectura ei repetată, un efect de „învăluire”, care îl conduce „spre o înțelegere superioară”, deoarece „învăluirea presupune participare, comuniune, consens liturgic”. Relația dintre autor și cititor este integratoare. În plină ofensivă a „gândirii slabe”, S. reactualizează, atât în eseuri cât și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere polemică. Încă de la
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în Maitreyi, prin manipularea tehnicilor narative. Perspectivismul critic al lui Eliade se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă de lectură-rescriere într-un plan paralel. Nu numai ficțiunea, ci și interpretarea literară este văzută de S. ca o formă ludică și liminală de reprezentare, bazată pe „ca și cum”, un joc cognitiv ipotetic, cunoscut de la Xenofon încoace și botezat de
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Nero ar fi fost numai o înscenare - una dintre multe altele pe care acesta le‑a pus la cale - și că, în realitate, „monstrul” ar fi reușit să se refugieze la curtea regelui parților. De aici, el ar pregăti o ofensivă decisivă împotriva Romei, pentru a‑și recăpăta tronul și a‑i pedepsi pe senatori. Pentru a înțelege mai bine resorturile ultime ale legendei, se impune o resituare a acesteia în contextul mai amplu al conflictului Orient‑Occident, dat fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
verset pe care M. Dulaey îl traduce: „Iar fiara pe care ai văzut‑o este în afara numărului șapte”, „deoarece, explică Victorin, Nero a domnit înaintea celor șapte regi”. Astfel, Anticristul este identificat cu Nero rediuiuus, împărat roman care va lansa ofensiva „din Orient” (13, 2). El va trimite împotriva Romei zece regi (cele „zece coarne”) din care trei vor fi învinși, ceilalți șapte trecând imediat de partea tiranului. Lui Victorin îi este cunoscut scenariul anticristologic propus de Irineu (Adu. haer. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
București, 1964; Victor Sivetidis, Cu fabula la drum, București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965 (în colaborare cu C. Ianculescu); Branko Ćopić, Peripețiile lui Nikoletina Bursać, București, 1965 (în colaborare cu Victor Vescu), A opta ofensivă, București, 1966 (în colaborare cu Victor Vescu); Basme sârbo-croate, București, 1965 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Vladislav Vancura, Trei râuri, București, 1966 (în colaborare cu Alexandra Toader); F. M. Dostoievski, [Proză], în Opere, I, II, IV, București, 1966-1969, Eternul soț, îngr
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
cu toții susținând fericit, și în registrul plastic, un mesaj modern, cu o paletă elocventă a stilisticii de epocă. Editată la sfârșitul unui an de prag pentru evoluția mentalului și formelor literare, când, pe un fond de sămănătorism stagnant și sub ofensiva „literaturii noi”, presa culturală era dominată de problematica „direcțiilor”, „curentelor”, „crizei”, „derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
alt filon dramatic. Elogiul nebuniei, publicată inițial în 1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe scena Teatrului German din Timișoara sub titlul Soldatul și filosoful, este o dramă de idei în centrul căreia se află Erasm din Rotterdam, confruntat cu ofensiva adepților reformei lui Luther, proiecție a aceleiași dispute între înțelepciunea suficientă sieși, între idei „care luminează, dar nu încălzesc” și febra implicării în schimbarea lumii. O piesă-eseu tinde să fie și Între etaje, autoparodie și demontare a convențiilor teatrului în
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
14 iulie 1859. Plecând de la „Țânțarul”, revistă pe care o redacta împreună cu C. A. Rosetti, și înainte de a înființa, la 23 iulie 1859, „Nichipercea”, N. T. Orășanu scoate de unul singur, vreme de câteva săptămâni, prima sa gazetă satirică. În ofensivă contra guvernului și a grupărilor liberale care îl sprijineau, S. face front comun cu „Țânțarul”, combătând, de asemenea, pe „boieri”, adică pe retrograzi și conservatori, precum și puterile străine care încercau să se amestece în afacerile interne ale Principatelor Unite. Orășanu
SPIRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289835_a_291164]
-
Generală nr. 85 din București. Cu o biografie exemplară pentru condiția și vocația martiriului politic, S. pleacă, la douăzeci de ani, voluntar pe frontul antisovietic, în linia întâi, cu Batalionul Vânători de Munte din Sinaia. Luptă la Sevastopol, în euforia ofensivei pentru eliberarea Basarabiei; se remarcă, e avansat, în 1943, sublocotenent, iar în 1944 decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și cu „Virtutea Militară”. Rănit, e trimis în țară, dar cere grabnic Marelui Stat Major întoarcerea în luptă, chiar odată cu începutul retragerii
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și Petru Dumitriu la G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
internaționale favorabile pentru realizarea lor. Or, declanșarea, la 19 iulie 1870, a războiului franco-prusian, care a reținut atenția marilor Cancelarii europene În această zonă, slăbind-o, În consecință, pe cea acordată Europei Orientale, a oferit Rusiei cadrul internațional pentru declanșarea ofensivei diplomatice, cu obiectivele amintite. Primele semnale au apărut În vara anului 1870. Potrivit unui raport al ambasadorului Angliei la Istanbul, Henry Elliot, din 17 august 1870, ambasadorul Rusiei la Istanbul Îl asigura pe marele vizir Aali pasă (Mehmed Emin) că
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
nu putea fi, În nici un caz, trecută cu vederea. Aflată În prelungirea Basarabiei, Dobrogea ar fi devenit un foarte periculos cap de pod, de pe care Rusia ar fi putut lansa, cu ușurință, oricând ar fi fost necesar și posibil, o ofensivă În direcția Strâmtorilor și a Constantinopolului, cu consecințe lesne de imaginat pentru configurația politică a Orientului European și, implicit, pentru sistemul politic european. În plus, mai este de presupus că pentru diplomația britanică nu era câtuși de puțin de neglijat
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
umanist, creștin și liberal”, cel german, adică marxismul, se proclamă „științific”, dar Karl Marx nu ar fi în esență decât un „Bismarck popular”. Entuziasmul filogalic al tânărului eseist trebuie judecat în contextul istoric în care spiritul umanist pierdea teren în fața ofensivei extremelor politice totalitare. Având în vedere ceea ce a urmat (invadarea Franței de către Hitler), pledoaria primește replica de o ironie groasă a istoriei. O replică suportată de autorul însuși: sub regimul comunist preocupările lui se schimbă radical, obstaculând dramatic vocația eseisticii
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
cu atribuții mult limitate În „politica fluvială”) <ref id="33">33 Gh. N. Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță, 1878-1914, București, 1979, p. 60-73. </ref>. Dintre marile puteri, Austro-Ungaria lăsa impresia de a se fi lansat Într-o veritabilă ofensivă pentru a și asigura o poziție preponderentă În „afacerile sud-estului european”, În cuprinsul cărora cea a Dunării se dovedea una axială. Ca urmare, creșterea influenței politicii sale În „micile state dunărene”, recent independente, s-a constituit Într-o preocupare „la
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
medii periferice. SCRIERI: Alb și roșu, Bălți, 1938; Bandiții, Bălți, 1938; Osândiții la moarte, Bălți, 1938; Povoljanca, Bălți, 1938; Spre Golgota, Bălți, 1939; Crizantema de la frontieră, Chișinău, 1942; Probujdenie..., Odessa, 1942; ed. București, 1943. Repere bibliografice: Teodor Iovu, Alexandru Tambur, „Ofensiva”, 1935, 2; Lotis Dolenga, [Alexandru Tambur], „Glasul Moldovei”, 1937, 62-63; Iacob Slavov, „Spre Golgota”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Leonid Zemba, „Spre Golgota”, „Itinerar”, 1939, 6-7; Petre Ștefănucă, Alexandru Tambur, VBA, 1940, 1; D.P. [Dimitrie Păcurariu], „Crizantema de la frontieră”, VAA, 1942, 358
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]