2,453 matches
-
în când către vreo stea știută de fiecare, oftând ... Citește mai mult În fiecare vară, veneau cu produse pentru vânzare la iarmaroc. Apăreau la poarta Bunicului, dar numai un bărbat falnic, cu părul lung, negru, strâns la spate, intra în ogradă. Mă uimea cămașa lui albă care strălucea după atâta drum. Știu că veneau de undeva, din munți. Eu reușeam să devin cenușăreasă, cum nu erai cu ochii pe mine. Luam ori o mâță în brațe, ori „treceam” repede printre tufele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
Sus, bărbații își îmblânzeau amintirea morții, care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Adrian Racaru, nemțean din satul Doina, absolvent al Institutului Politehnic din Galați, scrie o poezie a dorului de casă, de copilărie, de natura atât de frumoasă a locurilr natale. În „Casa părintească” „așteptările stelare/ prind în promoroacă vechile obloane/ și ograda doarme în oftat străin/ jarul nu-i pe vatră nici în iesle fânul/ din roșcate hornuri din vecini se urcă/ umbrele de fum/ cum așterne cerul/ spuzele albastre/ pe povești uitate”. „La lumina lămpii” autorului îi este dor de-o
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ÎMI E DOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 489 din 03 mai 2012 Toate Articolele Autorului ÎMI E DOR Mi-e dor de grădina cu otavă, Cosită pe sub merii Ionathan, De troscotul din vechea ogradă, Prin care copil mă tăvălem. Mirosul proaspăt de lucernă, De mugetul boilor din șură, Care aveau o foame eternă, Primind mâncare pe măsură. Referință Bibliografică: Îmi e dor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03
ÎMI E DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358581_a_359910]
-
am fost unsprezece copii la părinți și numai tata aducea bani în casă. Mama mea, Zoița se ocupa de creșterea și educarea noastră. Marcel Grecu, a muncit din greu la Căile Ferate pentru a ne ridica pe toți, copăcel în ograda lui. Încă de pe când am început să merg pe picioare, mi-a plăcut să ascult muzică, așa cum îmi spunea tatăl meu. Din amintirile lui, am înțeles că abia stăteam în picioare și-mi plăcea să mă legăn în ritmul muzicii
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai vrea să dai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase turnulețe. Famfarele și tarafurile întrunite ale celor două curți atacară energic imnul imperial
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ogradă, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în comună. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Mi s-au înmulțit dușmanii, de când tu îmi trimiți banii. Mi-e plin de riduri obrazul, c-am trăit tot cu necazul și sunt tare supărată, că nu mai cred eu vreodată c-aș putea să te mai văd prin ogradă, îndărăt. - Vin la vara viitoare, îi scria într-o scrisoare fiul ei de ani plecat socotit un om bogat. O vecină mai de treabă totdeauna o întreabă despre veștile primite în zeci de plicuri lipite. Bătrânica, sărăcuța... îi zicea: “Sărut
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
cu Dumnezeu în noaptea cea sfântă a Ajunului Nașterii. Întâmplarea îl obligă pe copil în conștiință și, de câte ori își amintește de ea, promite că nu mai face nici o boroboață. În a doua povestire, „Cloșca Mamă” intrăm în atmosfera primăvăratică a ogrăzii bunicilor, unde bunica a pus în cuibarul cloștii, vreo 30 de ouă. Micile miracole ale naturii din curtea și grădina părintească, au darul de a-i uimi peste măsură pe prichindei care cercetează atenți, cu ochii rotunjiți a mirare, fiecare
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Dar cine să le priceapă? Și tot plătim, la fiecare patru ani, propria prostie! Voi anula votul cu trei ștampile. Să nu mai aud de astfel de încrengături mafiote. Le-am spus, de ani buni, să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba! Ei, da, mă duc la vot: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă că
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul trebuie să-l recompenseze altfel nu
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
BILINGVE (II), de Margareta Chiurlea, publicat în Ediția nr. 867 din 16 mai 2013. [10] MAI POATE UȘA Mai poate iarăși ușa În colț să mai aștepte?! Că iarba-mbătrânită Stă să cadă peste tristețea unei rochii uitată lângă mărul din ogradă. Mai lasă-mă-n amurguri oglinzile să-ndrept spre macii ce se-nfruptă din umărul meu drept. Dar să trăim în visul cu palide dureri îndoaie-n sălcii vremea genunchii mei de ieri. [10] CAN THE DOOR STILL Can the
MARGARETA CHIURLEA [Corola-blog/BlogPost/350780_a_352109]
-
my right shoulder. But let's live the dream of faded pains the weather bends the willows ... Citește mai mult [10] MAI POATE UȘAMai poate iarăși ușaîn colț să mai aștepte?!Că iarba-mbătrânităStă să cadăpeste tristețea unei rochiiuitată lângă măruldin ogradă.Mai lasă-mă-n amurguri oglinzile să-ndreptspre macii ce se-nfruptădin umărul meu drept.Dar să trăim în visulcu palide dureriîndoaie-n sălcii vremeagenunchii mei de ieri.[ 10] CAN THE DOOR STILLCan the door stillWait for me in the corner?!The old
MARGARETA CHIURLEA [Corola-blog/BlogPost/350780_a_352109]
-
Malciu Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului (Pentru copiii și nepoții voștri) Am șters geamul aburit Să privesc afară Să văd drum înzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea Privind spre ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE ZĂPADĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
ca la paradă, Cu geruri și zăpezi - geruri de crapă pietre, Cu gânduri adunate lângă vetre, Cu casele pitite sub cojoacă, Cu pomii încărcați de promoroacă, Cu-arome de gutui și mere coapte, Cu glas de urători voioși în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau la ceartă; Azor nu are cui să-și spună oful, Stă în coteț făcând pe filozoful. Doar plutele-n adâncă plecăciune Mai speră reînviere și minune: Scheletele amorțite - hibernează, Dar soare
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
culori ținându-mi calea când eu studiam cu luneta luna ieșită din nori. Cântecul de vară Miez de vară și de flori Seva pregătește rodul; Guguștucul meu din nori La fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele
DESPĂRŢIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358976_a_360305]
-
fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele mai torc fuiorul ascunselor porunci. Bucuria de a nu face nimic Îmi spune cineva că nimic nu face Că ziua întreagă stă sub soare, Fals, inima îi bate și gura
DESPĂRŢIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358976_a_360305]
-
drum Sub vânt și foșnet de pădure. De grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce o țineam în mână. Mă sting încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
cântar cu magnet și ne mai fură și el din greutate. Și e singurul loc unde ne primește cu fierul vechi. Meschinăria unor semeni de-ai noștri, nu cunoaște margini. Dar tot aceiași copii mai sar gardul în câte-o ogradă când știu ei că nu e nimeni acasă, după câte un tuci sau găleată și aleargă să le vândă ca să-și cumpere pâine. Pentru ei sau pentru altcineva bolnav din familie. Sau dacă au timp, îi mai bat și nucul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
tu un rând de vin pe masă, și mai încălzește puțină friptură, că o să fii răsplătită domnește, o rugă boierul, și n-o slăbea din ochi, asemenea vulpii care o fixează pe biata curcă suită pe creanga vreunui pom din ogradă (în pălină noapte când Luna luminează ca petomaxul la nunțile vălurenilor), gândind că adormind o să se dezechilibreze și-i va cădea în gură, ceea ce se întâmpla și cu dumnealui în seara asta, că stătea cu gura căscată degeaba. Didina după ce
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
nuc Mai cântă guguștucul în nucul bătrân Și frunzele-i mai cad târziu în toamnă Iar vrăbile pe sub frunze se îngân Când la umbra lui mai stă o doamnă. Mai cade din când în când o nucă Pe iarba din ograda casei mele Din amintirea de atunci ce se usucă Cu cea fost odată în nopțile cu stele. O nucă mai păstrez de-atunci În bibliotecă să-mi amintească, Iar cărțile de-alături îmi dau porunci Să pun nuca în pământ
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359321_a_360650]
-
le trimeteau unul altuia, fără pic de rușine de față cu Naie, se ridică brusc din chinga seducătoarei Didina și, nezicând măcar un singur cuvânt, se îndreptă spre stogul de fân, din spatele casei, pe care-l ochise cum intrase în ogradă. Înfierbântat cum nu i se mai întâmplase cam de multă vreme, fiindcă o tot ținuse în chefuri prelungite, iar femeiile, care roiau în jurul lui... care mai de care mai dornice să-l aibă partener măcar câteva ore, nu-l mai
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
să opărești câșița de gărgăuni? - Cui îi trecea prin cap că o să dau de așa necaz... și chiar cu mătăluță, conașule?! - Nu știu ce am să fac, dar este destul de neplăcut ce mi s-a întâmplat: un accident destul de grav... chiar în ograda ta, pentru care te trag la răspundere! Naie a simțit că-l ia cu transpirație, deveni beat turtă, nu mai vedea nimic în fața ochilor. Se îngălbenea, se roșea ca racul și-n scurt timp fața lui căpătase culoarea pământului brun-roșcat
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]